Între pâinea socială şi scumpirea pâinii

Între pâinea socială şi scumpirea pâinii

La sfârşitul anului trecut, Combinatului Franzeluţa a spus, într-un comunicat, că informaţia apărută în spaţiul public despre o iminentă scumpire a pâinii nu este veridică. „Toate informațiile cu caracter manipulator ce apar în spațiul public induc în eroare consumatorii, de aceea, venim cu un apel la corectitudine, pornind de la interesul major de a oferi cetățenilor doar informații obiective”, se spunea în acel comunicat. Totuşi, deja în februarie, din cauza pierderilor invocate, combinatul anunţa scumpirea pâinii, iar premierul Gavriliţa declara că scumpirea pâinii de către Franzeluţa a fost o decizie ce nu mai putea fi amânată. Era firesc în condiţiile în care scumpirile de tot felul se ţineau lanţ.

De asemenea, premierul şi-a reiterat dorinţa de a ajuta păturile vulnerabile. Cum anume? Prin păstrarea preţului vechi, de 3 lei, la pâinea socială şi prin creşterea volumului de producere a acesteia.

E într-adevăr un gest de solidaritate cu păturile mai sărace, deşi e de presupus că nu toţi oamenii cu venituri modeste preferă pâinea socială, vrând poate o pâine mai bogată în ingrediente.

Un pensionar din sectorul Botanica, cu care am discutat, prefera să cumpere mulţi ani la rând pâine socială dintr-un magazinaş al combinatului Franzeluţa amplasat în capitală la intersecţia bulevardului Traian cu strada Grenoble. Oamenii necesitoşi făceau coadă acolo la pâinea socială de la ora 7.00 dimineaţa. Dar la un moment dat magazinaşul a dispărut, mai exact prin anul 2020. Şi pensionarul sus-pomenit a fost nemulţumit, el trebuind să facă acum un drum mai lung până la un alt magazin. Şi îl face, căci nu are de ales. Pâinea e un produs strategic şi pentru stat, şi pentru cetăţean, iar scumpirea ei poate fi mult mai dureroasă pentru armonia din societate decât multe alte scumpiri.