Cel mai greu le-a fost copiilor cu nevoi speciale, pentru care procesul educațional de cele mai multe ori necesită o comunicare specifică, destul de greu de asigurat de la distanță. Școala specială nr.12 din Chișinău este singura instituție de învățământ din Republica Moldova, unde studiază copiii cu deficiențe de auz. Unii dintre elevi sunt nevoiți să facă un drum lung către școală, în fiecare zi, pentru că doar aici pot însuși materiile școlare și își îmbogățesc vocabularul în limbajul mimico-gestual.
Rodion Tambur este elev în clasa a IX-a și e bucuros că de cateva luni poate merge la școală: „La școală mă simt mai bine. Comunic cu profesorii și colegii. Când eram acasă am ascultat învățătorii și era interesant. Mai ușor e la școală, dar acasă, singur e greu”.
Și Gabriela Ichim, elevă în aceeași clasă, se simte mai încrezătoare când învață în sala de clasă, decât online. Explicarea materiei online e complicată, deoarece pentru Gabriela, la fel ca și pentru colegii ei, e important să citească și de pe buze mesajul profesorilor: „Învăț aici limba română, istoria, matematica, fuizica. Îmi place să studiez la școală. Profesorii de aici ne ajută mult”.
În Republica Moldova nu există manuale adaptate pentru copiii cu deficiențe de auz. Elevii de la școala pentru copii hipoacuzici învață după programul din școala generală, iar ca să însușească mai lesne materiile școlare, cadrele didactice de aici au elaborat metode individuale pentru fiecare elev, ne spune directoarea instituției Nina Rusu: „Pe lângă disciplinile de studiu care se studiază în școală noastră, copiii beneficiază de activități compensdatorii, cum ar fi activitatea logopedică, activitatea psihopedagogică, consiliere psihologică. Folosim în activitate și îngrijirea aparatelior auditive.
La studierea disciplinelor școlare, cadrele didactice aplică nu doar metodele specifice, dar și adaptări curriculare...
Deoarece unii copii, din păcate, pe lângă deficiența de auz mai posedă și alte deficiențe asociate. Cadrul didactic este nevoit să modifice, să adapteze textele și sarcinile individual, pentru fiecare elev.În pandemie ne-au lipsit lecțiile în sala de clasă, pentru că formarea comunicării verbale înseamnă contactul direct cu copilul, care se face uneori și tactil, pentru a pronunța un sunet, a simți vibrația vocii, ritmul, tempoul”.
Pandemia a pus în dificultate familiile în care sunt copii cu deficiențe de auz. Unii copii nu aveau calculatoare acasă, iar cei mulți nu puteau însuși materiile școlare în regim on-line. Profesorii au fost nevoiți să improvizeze mult, ca să poată menține comunicarea cu elevii, dar și să-i învețe pe părinți cum să-și ajute copiii, să le explice materiile școlare în limbaj mimico-gestual.
„Am încercat să fac activitatea cât mai colorată, ca să-i sustragem de acele emoțiui negtive, de la stares. Familia a fost cel mai mare sprijin când efectuam orele online. În situația copiilor cu deficiențe de auz și mai mult, pentru că elevii claselor primare nu puteau pe cont propriu să realizeze sarcinile și a fost o muncă comună cu părinții. Astăzi ne bucurăm că am revenit în școală”.
Pe lângă programul școlar pe care îl studiază în școală, cei 74 de elevi fac sumplimentar activitatea logopedică, psihopedagogică și consiliere psihologică.
Pentru a ajuta părinții Eudochia Brașoveanu, psihopedagog special și logoped, a elaborat videouri explicative pentru copii și părinți cu sarcini concrete.
Ea recunoaște că rezultatele învățării la distanță nu sunt ca și cele în cazul studierii la școală, dar consideră că dascălii au făcut față provocărilor generate de pandemie: „La orele de logopedie noi punem accent pe formarea comunicării verbale. Elevii noștri comunică mai mult cu gesturile, dar noi îi ajutăm ca ei să învețe vorbirea. Orele online sunt complicate, pentru că este foarte greu ca elevii să citească labial și e mai bine când suntem în sala de clasă”.
În clase, la orele de studii, se utilizează un sistem auditiv pentru a amplifica sunetul, în funcție de necesitatea individuală a copilului. Fiecare elev are un aparat pe care-l conectează la aparatul auditiv și astfel mesajul profesorului este înțeles mai lesne.
Ca să poată înțelege mai bine mesajele, atât elevii cu deficiențe de auz, cât și profesorii lor, au nevoie și de măști speciale, prin care să se poată vedea buzele. Ajutorul a venit din partea UNICEF și Uniunii Europene, care au asigurat instituția cu măști speciale, dar și cu cele necesare pentru igienizare și protecție.