Iranul l-a înlocuit pe șeful Băncii Centrale pe 29 decembrie, în timp ce moneda țării, rialul, își continuă căderea rapidă pe fondul problemelor economice agravate de lipsa de progrese în negocierile nucleare cu Occidentul și de lunile de tulburări civile care continuă să zguduie țara.
Guvernul l-a numit pe Mohammad Reza Farzin în funcția de șef al băncii centrale în timpul unei reuniuni a cabinetului, a anunțat televiziunea de stat iraniană care a precizat că demisia actualului șef al băncii centrale, Ali Salehabadi, a fost acceptată înainte de numirea lui Farzin, care a ocupat funcția de director general al Bank Melli Iran de anul trecut.
Președintele iranian a subliniat importanța controlului valorii monedelor străine în timpul ședinței de guvern, a precizat IRNA.
Moneda iraniană a atins un nou minim istoric față de dolarul american pe 28 decembrie, un dolar valora 440.000 de riali, față de 360.000, în urmă cu o lună, potrivit site-ului de schimb valutar Bonbast.com.
Iranienii s-au străduit să-și convertească economiile în valută, în special în dolari americani și euro, pe fondul înrăutățirii situației economice provocate de sancțiunile nucleare internaționale și al instabilității politice declanșate de actualul val de proteste declanșat de moartea lui Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliția moralității în septembrie și acuzată de purtarea „necorespunzătoare” a vălului obligatoriu.
Înainte de începerea actualului val de proteste, rialul era cotat la aproximativ 290 de mii pentru un dolar.
### Vezi și... ### Statele Unite ar putea bloca posibilitatea Teheranului de a obține venituriAcordul nuclear și degradarea rialului
Deteriorarea valorii monedei a fost, de asemenea, accelerată de diminuarea speranțelor de revigorare a unui acord nuclear istoric încheiat în 2015 între Teheran și puterile globale.Acordul suspenda cele mai multe sancțiuni economice internaționale în schimbul limitării programului nuclear al Teheranului.
Fostul președinte american Donald Trump s-a retras din acordul cunoscut sub numele de JCPOA în 2018, reintroducând sancțiuni dure asupra Iranului și determinând Teheranul să reia activitățile nucleare.
Negocierile pentru relansarea acordului au fost reluate în aprilie, dar de atunci trenează, pe fondul acuzațiilor occidentale potrivit cărora Iranul își continua activitățile de îmbogățire nucleară.
La 28 decembrie, ministrul iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian s-a întâlnit la Muscat cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, pe fondul speculațiilor potrivit cărora Muscat și-ar asuma un rol în restabilirea acordului.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Christofer Burger, a declarat la 28 decembrie că Berlinul, unul dintre semnatarii acordului, nu vede niciun motiv pentru a reveni la negocieri.
Teheranul insistă că programul său nuclear are doar scopuri civile, dar Occidentul se teme că s-ar putea apropia de posibilitatea de a construi o armă nucleară.
La finalul lunii trecute, Iranul anunța că a reușit să îmbogățească uraniul la un nivel de puritate de 60% cu ajutorul centrifugelor centralei nucleare subterane Fordo, după ce organismul de supraveghere nucleară al Națiunilor Unite (AIEA) a condamnat lipsa de cooperare a Teheranului în legătură cu inspecțiile agenției.
Unitatea nucleară de la Fordo amplasată subteran, într-o zonă montană din provincia Qom, a produs „pentru prima dată” uraniu cu un nivel de îmbogățire de 60% - la un pas tehnic distanță de nivelul de îmbogățire pentru arma atomică. Iranul produce deja uraniu la 60% în alte două uzine.
Agenția de presă IRNA nu a precizat ce cantitate de uraniu îmbogățit la 60 la sută a fost produsă la Fordo. Agenția semi-oficială de știri Fars relatează că Iranul a început, de asemenea, să înlocuiască centrifugele de primă generație (IR-1) cu centrifuge avansate IR-6 la Fordo, ceea ce i-ar permite să își intensifice și mai mult activitățile de îmbogățire.
### Vezi și... ### Diplomații occidentali, îngrijorați de parteneriatul tot mai strâns între Rusia și Iran