Ștefan Gligor: „De ce nu se mișcă ancheta miliardului furat?”

Procuratura Anticorupție spune că bunuri în valoare de 1,9 miliarde de lei ale unei bănci comerciale „figurantă în dosarul vizând frauda bancară” din 2014 au fost sechestrate. Procuratura nu a numit banca dar presa specula încă de la începutul săptămânii că este vorba de Victoriabank. Conducerea băncii s-a declarat rusprinsă că aceasta a fost inclusă în dosar dar s-a declarat deschisă să coopereze.

Apariția acestui element nou nu poate acoperi faptul că ancheta trenează de ani de zile, că a produs un șir nesfârșit de declarații, o comisie parlamentară de anchetă și puține rezultate practice.

Europa Liberă a stat de vorbă cu avocatul și expertul în politici publice Ștefan Gligor.

Ștefan Gligor: De ce nu se mișcă ancheta miliardului furat?

Stefan Gligor

Ștefan Gligor: „Eu cred că Procuratura Generală este într-un impas și este în incapacitatea efectivă de investigare a unei crime atât de vaste și, în consecință, acționează sectorial acolo unde poate apuca un episod sau altul. În general, eu nu cred că astăzi Procuratura Republicii Moldova are capacitatea instituțională și de investigație suficientă pentru a rezolva, a soluționa acest caz cu succes și ceea ce vedem noi, astea sunt tentativele dlui Stoianoglo de a face măcar ceva în acest sens.

Eu nu cred că d-lui va reuși foarte multe pe motiv că ne lipsește o procuratură specializată, integră și profesionistă care ar face acest lucru. Eu nu cred în capacitatea Procuraturii Anticorupție de a rezolva acest caz, or, anume Procuratura Anticorupție împreună cu Centrul Național Anticorupție și fosta Procuratură Generală au acoperit jaful miliardului, „laundromatul” și alte crime. Respectiv, păstrând aceiași oameni, aceeași componență în mare parte, unii au plecat, dar totuși puțini, nefăcând o restructurare, o reorganizare, o curățare internă a acestor structuri, practic nu s-a schimbat nimic, suma factorilor este aceeași.

Ceea ce diferă în această ecuație este procurorul general care, da, își dorește investigarea, d-lui înțelege responsabilitatea și așteptarea societății, nu am dubii că o înțelege, înțelege tăvălucul în fața căruia stă, dar nu cred că are capacitatea instituțională să o facă. Există în cadrul Procuraturii Anticorupție un grup de investigație a jafului miliardului, a delapidării acestor bani din rezervele BNM, însă, din câte eu știu, activitatea acestuia stagnează.

Ceea ce lasă o umbră enormă asupra procuraturii este colaborarea acesteia cu dl Veaceslav Platon, care în acele înregistrări video/audio care au fost scurse în public a dat un șir de recomandări și consultații Procuraturii Generale, inclusiv procurorului general. Și astăzi una din alegațiile care sunt vehiculate și împotriva procuraturii este că, de fapt, acțiunile împotriva Victoriabank sunt episodic cumva inspirate din acele declarații pe care le făcea Platon în cadrul audierilor la Procuratura Generală. Nu mă apuc să judec, întemeiat sau nu, îmi dau seama că procuratura în momentul în care face aceste acțiuni are ceva la substrat, problema este că din nou acele acțiuni sunt asimilate și derivă din poziția lui Platon cu privire la cum și în ce format trebuie investigat acest jaf. Un lucru de altfel din punctul de vedere al imaginii foarte prost, pentru că Veaceslav Platon are o anumită reputație și cu privire la activitatea dlui Veaceslav Platon pe teritoriul Republicii Moldova, eu personal, și cred că foarte mulți oameni așteaptă o investigație credibilă prin prisma Codului Penal a ce anume a făcut acest om pe teritoriul țării noastre...”

Europa Liberă: Răspunsul Dvs. la întrebarea: „De ce a fost eliberat Platon?”, care ar fi? Pentru că este clar că prin voința procurorului general, Alexandru Stoianoglo, care a declarat anterior că tot acest dosar este fals și este construit pe probe false, ziceați totuși și Dvs. că e o lovitură de imagine. De ce a riscat dl Stoianoglo cu imaginea sa, eliberându-l pe Platon?

Ștefan Gligor: „Eu cred că Veaceslav Platon este o sursă imensă de informație în tot ce ține de persoana lui Vlad Plahotniuc. Eu îl consider pe Veaceslav Platon partenerul lui Plahotniuc pe parcursul a mai multor ani. Eu știu că acești oameni se întâlneau, aveau întâlniri destul de amiabile, de planificare, de coordonare și nu vreau să mă prefac prost spunând că nu știu acest lucru. În acest context nu e atât problema recunoașterii de către procuratură a caracterului fictiv al cauzei penale pe care Platon a fost condamnat, problema este în neinvestigarea celorlalte fapte care ar putea fi calificate sau cel puțin față de care există bănuiala absolut rezonabilă cu privire la comiterea infracțiunilor.

Pe teritoriul Republicii Moldova s-au comis foarte multe atacuri raider și în acest sens activitatea tuturor persoanelor care ar putea fi vizate de activitățile ilicite în perioada inclusiv 2009-2010 până în prezent trebuie investigată minuțios. Alegațiile și învinuirile adresate lui Stoianoglo în contextul lui Veaceslav Platon sunt de caracterul, nu că a recunoscut caracterul fictiv al unei cauze penale, dar de faptul că nu a avut capacitatea să investigheze toate celelalte alegații în adresa lui Platon, care nu o dată au fost speculate, vehiculate, descrise de presa din Republica Moldova și nu doar.”

Europa Liberă: La ce credeți că ne putem aștepta în continuare în această anchetă?

Ștefan Gligor: „Nu cred că putem să ne așteptăm la prea multe.”

Europa Liberă: Extrădarea dlui Plahotniuc de ce nu se întâmplă?

Ș

tefan Gligor: „Va dura… Pentru că în SUA există proceduri și acele proceduri durează, în SUA se respectă dreptul la apărare și în momentul în care avocații lui Plahotniuc vor contesta toate acțiunile autorităților legate de extrădarea lui Plahotniuc, atunci aceste proceduri, deoarece justiția în SUA durează – vor dura și ele. Se zvonește că există un conflict între Departamentul de Stat și Departamentul Justiției SUA cu privire la acest caz, știm că Departamentul de Stat a luat o atitudine, dl Pompeo a luat o atitudine foarte dură față de Plahotniuc, calificându-l ca persoană responsabilă de marea corupție din Republica Moldova. În același timp, există lege și există proceduri și în momentul în care chiar Departamentul de Stat declară pe cineva implicat în acte majore de corupție, asta nu înseamnă că se anulează legea și atunci intri într-un fel de, nu poți să-i zici impas, asta este legea, acestea sunt procedurile, asta este sistemul judiciar din Statele Unite unde dreptul apărare și la contestare se respectă. Deja detalii, din păcate, noi nu știm și aici era bine procuratura periodic să ne informeze cu privire la mersul atât a anchetei, cât și a procedurilor legate de extrădarea lui Plahotniuc.”

Europa Liberă: Dar uitați-vă că nu o face, în schimb o face dl Dodon, care interpretează așa cum crede d-lui de cuviință lucrul acesta și zice că nu este extrădat, pentru că e protejat de americani ca să fie utilizat ulterior în campanie cumva împotriva sa.

Ștefan Gligor: „Dl Dodon a câta oară se arată a fi populist și politican, deci d-lui face orice declarație convenabilă din punct de vedere electoral și prin această prismă a excesului de zel în acest sens a devenit o persoană absolut comică. Eu nu cred că cineva, cu un anumit nivel de studii, conștiință, rațiune mai ia în considerare ceea ce spune dl Dodon. Înțeleg din punct de vedere speculativ ce vrea să spună, nu are altceva să spună, după șirul de eșecuri versus promisiunile pe care le-a făcut înainte de a da jos Guvernul Sandu și profesionalismul, și tehnocrația pe care a pretins-o raportată la eșecurile continue pe care până azi le vedem nu are altceva să facă decât să speculeze tot felul de inepții și aberații, asta este una din ele. Eu înțeleg această declarație ca fiind una bazată pe lipsă de materie electorală, suntem în alegerile prezidențiale, nu avem campanie oficial declarată, dar deja practic toți actorii s-au antrenat în această campanie și acesta este un episod.”

Europa Liberă: Mai devreme ați folosit de câteva ori cuvântul „lipsă de capacitate, incapacitate”. Aș vrea totuși să punctăm aici, e, din punctul Dvs. de vedere, lipsă de capacitate la procuratură sau lipsă de voință, sau poate acțiune în funcție de ce ordonanțe primesc?

Ștefan Gligor: „Eu cred că viziunea procurorului general cu privire la reformularea procuraturii sau de, d-lui nici nu are, cred eu cel puțin din aparițiile publice, o abordare de reformare, d-lui are o abordare de ordonare a lucrurilor în procuratură. Eu cred că această abordare nu este corespunzătoare gravității situației din procuratură. În Republica Moldova sunt circa 628 de procurori, din câte îmi aduc aminte, în funcție, foarte puțini sau niciunul au avut curajul să se comporte ca procurori, să-și facă munca, să nu se prefacă că plouă atunci când în Moldova a fost uzurpată puterea judiciară, judecătorească din care face parte inclusiv procuratura. Noi nu am avut procurori care s-ar fi comportat ca procurori în perioada uzurpării puterii de stat, respectiv creditul de încredere față de această instituție este zero, dar mai ales creditul de încredere față de procuraturile specializate care erau direct responsabile pentru prevenirea și combaterea crimei organizate și corupției, inclusiv mari.

Aceste instituții au fost mâna stângă și mâna dreaptă ale lui Vlad Plahotniuc în uzurparea puterii în Republica Moldova, noi vorbim de Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate. Aceste procuraturi nu au trecut prin niciun fel de proces de reformare, deci noi cum le-am avut atunci – le avem și astăzi. Diferența este că au plecat șefii și unii procurori care erau direct subordonați grupului criminal organizat în sens că erau în legătură zilnică, acei procurori nu au fost atrași la răspundere penală, rolul lor în uzurparea puterii de stat nu a fost stabilit în sensul executării ordinelor în interesul grupului criminal organizat, dosar cu privire la crearea grupului criminal organizat care a organizat și desfășurat lovitura fraudării rezervelor BNM, „laundromatul”, contrabanda centralizată pe care Plahotniuc o numea proiect și omenii lui - toate aceste lucruri presupuneau implicarea puterii legislative, majoritatea parlamentară pe atunci fiind în trei componente, a Băncii Naționale, șeful căreia a fost numit de parlament pe atunci, CNPF-ului (Comisiei Naționale a Pieței Financiare), a Procuraturii Generale, procuraturilor specializate – PA, PCCOCS și CNA – toate aceste instituții au acționat coordonat în vederea atingerii unui rezultat. Desigur că multe din aceste instituții știau rolul lor doar episodic, doar pe perioada unui episod, unei părticele mici și este clar că nu toată lumea angajată în cadrul acestor organe era la curent sau își dădea seama de scara crimelor la care participă, dar cu certitudine erau conștienți de faptul că fac lucruri ilegale, au fost sute de dosare la comandă, de răfuială politică sau de îmbogățire ilicită și aceste instituții au fost cheie.

Ștefan Gligor,

Când s-a creat coaliția PSRM-ACUM, rolul acestei coaliții era să dezoligarhizeze statul în prima fază, în sensul în care să scoată oamenii lui Plahotniuc din cele mai importante funcții-cheie și, în opinia mea, ca a unuia din autorii acelui scenariu, era să desfășoare alegeri anticipate, să avem un parlament integru, reprezentativ și după care să ne pornim să facem reforma justiției, pentru că acesta este firul: mai întâi trebuie să obții legitimitatea din partea oamenilor, iar oricine în Moldova o să vă spună că s-au săturat de hoți și de dezastrul acesta legat de corupție și, respectiv, de aici porneai, nu poți să faci o reformă a justiției fără să ai un parlament integru, pentru că asta este ceea ce întrebați Dvs. – voință. Procuratura, chiar dacă dl Stoianoglo și ar avea voință, de exemplu, să reformeze, el are nevoie de susținerea parlamentului. De ce? Pentru că în momentul în care tu, de exemplu, ajungi la concluzia că Procuratura Anticorupție este o instituție inutilă astăzi în componența actuală și ea pur și simplu împreună cu Centrul Național Anticorupție care consumă, nu știu, circa o jumătate de miliard de lei pe an și aduce în buget câteva sute de mii de lei sau milioane de lei versus cheltuielile pe care noi le suportăm ca să-i întreținem pe acești oameni și să le dăm salarii, ajungi la concluzia că aceste instituții, pur și simplu, din punctul de vedere al unei analize instituționale, sunt inutile, noi aiurea cheltuim bani pe ei, oamenii ăștia ne-au costat miliarde de euro și ne costă miliarde de lei din buget, dacă luăm cheltuielile în ultimii zece ani și versus ce trebuiau să preîntâmpine în termeni de crimă organizată acele instituții.

Noi înțelegem că aceste instituții să camufleze acest vai și amar și să te pretinzi că cu ele poți nu știu ce să faci, să investighezi – este un dezastru. În opinia mea, ele trebuie lichidate și asta trebuie făcut prin votul majorității simple în parlament, pentru că Legea procuraturii spune că procuraturile specializate pot fi lichidate și altele noi pot fi create. Eu le-aș fi lichidat pe acestea două și CNA (Centrul Național Anticorupție) prin lege l-aș fi reorganizat probabil și l-aș fi lăsat 10% din tot ce este acolo. Numai prin măsuri drastice, mai bine să ai niște copii de pe băncile universității care au dorință și sunt integri, decât să ai profesioniști lipsiți de orice integritate, care au acoperit crime și să aștepți de la ei ceva să investigheze – asta este nonsens. Păi, iată chiar dacă să fi existat, dacă dl Stoianoglo ar fi avut o astfel de viziune pe care o am eu – nu ar fi reușit în contextul actual, pentru că atât Dodon, cât și oamenii lui Plahotniuc, foștii sau actualii din PD, sau din „Pro Moldova” nu vor, nemaivorbind de Șor, nu vor un astfel de scenariu, ei nu vor aceste instituții să fie eficiente și ei vor pune toate piedicile, iar partidele de opoziție nu au majoritate. De aici venea ideea noastră cu alegeri anticipate înainte de reformă, reforma poți s-o faci doar atunci când ai monolit în spatele tău, parlamentul. Nu ai parlament integru – nu ai de ce să te spânzuri, făcând tentative și discreditând, de fapt, capacitatea și speranța de a avea într-o zi un stat reformat. Asta este, cred eu, esența!”

Europa Liberă: Deci, totul este o farsă și nu putem să ne așteptăm…

Ștefan Gligor: „Nu că ar fi o farsă…”

Europa Liberă: Mă refer acum exact la ancheta asupra furtului bancar, toate mișcările astea, promisiunile dlui Dodon că, iată, o să mai discutăm o dată la Consiliul Suprem de Securitate, promisiunile procurorului că o să venim cu acțiuni concrete, tot asta este o farsă?

Ștefan Gligor: „Nu este o farsă, este o tentativă… Din partea lui Dodon este o farsă, pentru că Dodon nu are nicio atribuție care ar fi relevantă în contextul investigării fraudei miliardului, jaful bancar sau al contrabandei care continuă și acum, în timpul mandatului dlui președinte. Acest comportament al lui Dodon este tipic pentru el, el neavând atribuții, nefăcând absolut nimic de facto în afară să ardă benzină și motorină plimbându-se prin țară și punând oamenii în pericol de infectare, respectivul cetățean nu are o altă marjă de manevră decât să facă populisme și, iată, unul din populisme este că el ceva decide, că el influențează activitatea Procuraturii Generale.

Și el, de fapt, pune procuratura într-o situație absolut idioată, pentru că procuratura este autonomă în cadrul puterii judecătorești, iar puterea judecătorească este absolut independentă față de orice altă putere, pe hârtie. Respectiv, când dl Dodon vorbește așa, sau el declară, de fapt, că justiția este subordonată și că el influențează activitatea justiției, ceea ce este o încălcare a Constituției Republicii Moldova și omul acesta trebuie să-și revizuiască cardinal comportamentul, pentru că el este unul din oamenii care trebuie să aplice exemplar Constituția și el o neglijează practic prin astfel de declarații și o încalcă sau, de fapt, procuratura este subordonată lui.

În momentul în care omul declară, noi ce trebuie să credem? Sau că el mimează, sau că el chiar are un anumit grad de control și, iată, în contextul în care nu a fost investigată în mod credibil finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor cu acele zeci de milioane de lei care au venit prin offshore-uri, în momentul în care oamenii care au declarat acei bani nu aveau sursele de venit care acoperă ceea ce au declarat, în momentul în care nu au fost investigate averile lui Igor Dodon, pentru că veniturile și cheltuielile nu corespund la dl Dodon, dacă analizăm stilul lui de viață, felul în care se îmbracă, călătoriile pe care și le permite, el nu poate să și le permită din salariu și statul multe din ele nu le acoperă ca cheltuieli de protocol și de vizită în străinătate, în momentul în care are o casă pe care nu poate să o explice decât prin ajutorul părinților, toate aceste întrebări trebuiau să fie soluționate inclusiv de procuratură pe bănuială de îmbogățire ilicită, de exemplu, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mult, am avut dosarul „kuliokului”, dosarul bănuielii cu privire la plata unei sume mari de bani care a fost înregistrată video în sediul PDM-ului, unde Plahotniuc personal îi transmitea un „kuliok” de bani și Dodon spune că iar veniți cu „kulioacele”. Deci, acesta nu este primul episod și este clar că acolo erau bani și nu era altceva. Or, Dodon spune: „transmite-i lui Cornel ca să dea salariile”. Deci, în mod absolut logic este absolut clar că este vorba despre o mită și corupție la nivel înalt, însă din nou procuratura a avut o abordare mai mult decât superficială și foarte formalistă. Asta este incapacitate de investigație, pur și simplu incapacitate, pentru că majoritatea persoanelor care trebuiau audiate nu sunt în Republica Moldova, inclusiv același Plahotniuc ș.a.m.d.

Și eu vreau să văd ce o să facă Dodon, care țipă în gura mare că SUA nu-l extrădează pe Plahotniuc ca să nu răspundă, ce o să facă Dodon când Plahotniuc o să fie extrădat și va declara că plătea, de exemplu, lunar jumătate de milion sau 700 de mii de euro lui Dodon? Iaca, dacă vine Plahotniuc și declară asta, că eu făceam asta și explică de unde lua banii, cum lua și cine transmitea, și când transmitea, și mai pune pe masă vreo zece înregistrări cu transmiterea acelor bani – ce o să facă Igor Dodon? Eu sunt foarte curios și cât de veridică…”

Europa Liberă: Cred că întrebarea e: ce o să facă procuratura?

Ștefan Gligor: „Da, și ce o să facă procuratura? Pentru că și procuratura va fi într-o situație în care nu va mai putea manevra prin limbaj procesual. Deci, desigur că oamenii care urmăresc evenimentele publice în Republica Moldova au foarte puțină încredere în procuratură, de aceea nu atât prin prisma incapacității investigării furtului miliardului și livrării unor rezultate vizibile, ci prin inacțiunea față de cei care dețin astăzi puterea și față de cei care au reputația de raideri și de infractori, dar pe care nu-i urmăresc, nu-i investighează și nu fac nimic pentru a triumfa adevărul. Rolul procuraturii…”

Europa Liberă: Și-a făcut dl Stoianoglo o strategie din a nu atinge pe cei care-s la putere, cum credeți?

Ștefan Gligor: „Nu cred. Eu cred că atunci când ești slab trebuie mai întâi să te consolidezi, să te pregătești, după care să dai lovitura de grație.”

Europa Liberă: Asta se întâmplă?

Ștefan Gligor: „Eu nu știu dacă asta se întâmplă, asta este ceea ce aș face eu: înfruntă adversarul atunci când ești gata să-l birui, să-l dai jos, să-l învingi. Acesta-i așa, un mic episod din arta războiului, nu poți să te bagi într-o confruntare care este sortită eșecului și poate speranța mea ar fi că Stoianoglo încearcă să se pregătească în sensul în care să facă față provocării, deși semne sunt puține. Unul din semnele respective, nu știu câtă lume, toată lumea știe despre moțiunea eșuată de cenzură, dar nu știe despre multe legi care au fost adoptate în acea ultimă ședință a parlamentului și una din modificări, una din legi care a fost modificată a fost Legea procuraturii și acolo s-au modificat mai multe chestii, inclusiv s-a permis revenirea în funcția de procuror a persoanelor care au avut anterior stagiu de procuror cu zece ani vechime, fără a susține examene în fața INJ-ului. Respectiv, acesta este un indiciu că Stoianoglo încearcă să întoarcă în sistem oamenii care au activat în perioada lui, oamenii în care el ar avea încredere, de exemplu, și sper că e vorba de oameni integri. Pentru mulți procurori care au activat 10-15 ani acest episod cu susținerea examenelor, cu cursuri, cu nu știu ce, pentru ei era un impediment și un fel de chestie de orgoliu inclusiv, că ei au activat foarte mulți ani și cum așa să susțină examene... Și Stoianoglo nu putea întoarce în sistem mai mulți procurori, sper eu, pe care el îi consideră integri. Acum el, prin această lobare a acestei modificări legislative, a deschis această portiță. Problema lui Stoianoglo până acum a fost că el manevra în limita cadrelor existente, tu ai acești 600 de procurori care-s vai și amar de capul lor și tu cu ei, cu acest vai și amar care, de fapt, l-au servit pe Plahotniuc și au fost foarte cuminți, și foarte servili, tu trebuie să faci ceva, să dai dovadă de luptă, cu dosare politice, dosare de crimă economică ș.a.m.d., ceea ce este complicat.”

Europa Liberă: Deci, dacă aș concluziona, ce spuneți Dvs., nu putem să ne așteptăm la mișcări pe ancheta asupra furtului miliardului până cel puțin procuratura nu se întărește?

Ștefan Gligor: „Cu alte cuvinte, avem puține șanse să recuperăm banii. Mai mult, vreau să vă atrag atenția că în aceeași zi, în ultima ședință a parlamentului a fost adoptată în prima lectură o modificare foarte importantă la Legea cu privire la spălarea banilor, cu încălcare de procedură, fără avizul parlamentului, fără avizul anticorupție al Centrului Național Anticorupție, fără avizul și informarea BNM-ului a fost modificată legea în sensul în care urmărirea activelor beneficiarilor finali devine practic imposibilă și chiar dacă vom reuși să atragem la răspundere penală persoanele care au stat, care au constituit grupul criminal organizat care a dat această lovitură, recuperarea banilor va fi foarte dificilă în cazul în care această lege se votează în lectura a doua în toamnă. Și, din păcate, seceta, Dodon, criza politică generală lasă în umbră un șir de subiecte foarte importante care ar putea să ne coste ca societate tot atât cât ne-a costat jaful miliardului și „laundromatul”. Și de asta trebuie să fim vigilenți și presa liberă, jurnaliștii de investigație, instituțiile relevante care mai au un pic de integritate trebuie să-și concentreze atenția pe agenda importantă, reală pentru noi, pentru cetățeni și modificarea regulilor de executare și a Legii cu privire la societățile comerciale, ele fac imposibilă urmărirea activelor beneficiarilor finali, inclusiv a celor care se ascund în spatele offshore-urilor și asta este o mare-mare problemă.

De asta, ce să vă spun? Nu văd premise, lucrurile au o logică, o ordine. Logica este un parlament integru, care își propune drept scop o reformă veridică a justiției și o curățare a justiției, necurățând, lăsând aceiași oameni care s-au făcut că plouă în ultimii zece ani, când s-a creat un grup criminal internațional, când s-a făcut contrabandă cu implicarea majorității instituțiilor de stat, când s-a pregătit din punct de vedere legislativ, instituțional, bancar, operațional, de executare jaful miliardului, perioada în care s-a pregătit și s-a desfășurat „laundromatul” rusesc cu o duzină de judecători implicați. Noi nu vom ajunge nicăieri nici din punct de vedere economic și nici din punctul de vedere al protecției sociale, pentru că, dacă nu ai justiție – nu ai buget. Nu ai buget, de ce nu ai buget? Pentru că nu vin investiții străine, pentru că investitorii locali nu-și pot apăra interesele și scot banii din țară în alte jurisdicții străine, pentru că în urma refluxului financiar și lipsei de încredere în sistemul judiciar nu ai locuri de muncă să angajezi oameni. Nu ai locuri de muncă – ai migrație; ai migrație – nu ai populație, ai criză demografică; ai criză demografică – nu ai consum; nu ai consum – nu ai economie; nu ai suplinirea bugetului – nu ai buget, nu ai pensii, salarii, nu ai infrastructură și acesta este ciclul închis. Acest ciclu pornește de la sistemul judecătoresc și puterea judecătorească compusă din judecători, procurori, ofițeri de urmărire penală. Nu reformăm asta, înseamnă că nu vom reuși.”

Europa Liberă: Pe final, dle Gligor, aș vrea să vă întreb ceva legat de Șor. Dar acest dosar de ce nu se mișcă? E vorba tot de lipsă de capacitate sau să existe o înțelegere între dl Dodon și dl Șor, despre care se tot vorbește deja în spațiul public?

Stefan Gligor

Ștefan Gligor: „E mai banal. Sunt sigur că instanța judecătorească este prima cu care există o înțelegere între Șor și respectiva instanță. Din punctul de vedere procesual, expertiza pe care au numit-o ei fizic nu poate avea loc, pentru că actele de la BNM au fost arse, iar dosarul penal se consideră suspendat și celelalte faze ale procesului nu pot avea loc până nu se face această expertiză dispusă de instanță. Respectiv, instanța trebuie singură să-și anuleze decizia cu privire la numirea acestei expertize pe motiv de imposibilitate a efectuării acesteia și să se bazeze doar pe materialele care există – asta este partea cumva procesuală. Ceea ce ține de interes, Șor este ca, dacă vreți printr-o analogie mai mare, un fel de regiune transnistreană.

Toată lumea vorbește despre soluționarea acestui conflict, despre soluționarea problemei transnistrene, trei decenii, dar nimeni nu are interesul. Dar știți de ce nu are interesul? Pentru că prin Transnistria se face contrabandă și se câștigă miliarde de dolari, miliarde(!) și asta e ceea ce cetățenii noștri n-au înțeles. Toată istoria asta cu politicieni, cu politică, cu lupte, cu nu știu ce, asta este fața, asta este fațada, în spate este o mașinărie de tocat bani. Transnistria este cheia la această mașinărie și nimeni în realitate nu dorește soluționarea diferendului transnistrean, pentru că elitele locale mititele de acolo din Transnistria, oamenii de la Moscova și politicienii noștri de la Chișinău papă de acolo. A păpat Plahotniuc, sunt sigur că și actuala pseudo-elită politică mănâncă de acolo, din contrabandă. Și unul din primele lucruri pe care l-a făcut Guvernul Chicu când a venit la putere care a fost? A dat două licențe de import-export de tutun unor companii din Transnistria, lucru pe care categoric îl refuza Guvernul Sandu. Întrebați-vă de ce. Iată, în acest context, Șor este un fel de Transnistrie, la modul serios nimeni nu vrea să-l închidă pe omul acesta…”

Europa Liberă: Ei, chiar nimeni? Poate Uniunea Europeană vrea?

Ștefan Gligor: „Da, Uniunea Europeană vrea. Mă scuzați, eu spun nimeni având în vedere din Republica Moldova. Poate și dl Stoianoglo vrea, da? Diferența este între ce vrea și ce poate. Mulți, foarte mulți nu vor să-l închidă, pentru că probabil au un interes și Șor a fost întotdeauna extrem de abil în a mitui politicienii care sunt la putere.

Noi avem Aeroportul Chișinău, care-i o istorie mega-dubioasă, o tentativă eșuată de reziliere a contractului care din start era clar că va fi una eșuată. Or, asta duce la protejarea intereselor lui Șor. În momentul în care tu faci ceva despre care știi cu certitudine că va eșua, ce este asta dacă nu un joc în interesul beneficiarului final? Și tot așa mai departe. Și celelalte active pe care le avea încă de jumătate de an în urmă se zvonea că există grupuri care stau într-o clădire pe bulevardul Ștefan cel Mare, care negociază active, interese, transmiterea activelor respective ș.a.m.d. Eu admit că ceea ce se zvonește este adevărat și, până la urmă, controlul puterii în Republica Moldova întotdeauna a însemnat venituri ilicite, tenebre, obținute de către politicieni și eu sunt sigur că noi avem un șir de procese legate de corupția mare și legate de acoperirea crimelor care au fost comise inclusiv pe timpul lui Plahotniuc în scopul îmbogățirii ilicite. Și actualele elite încearcă să mănânce și să beneficieze din ceea ce s-a făcut în trecut și modul în care este tratat cazul Șor, această nonșalanță și lejeritatea cu care este tratată această instanță de la Cahul, care ani de zile tărăgănează examinarea acestui caz...”

Europa Liberă: S-au admis anti-recorduri spectaculoase.

Ștefan Gligor: „Absolut!”

Europa Liberă: Vreo 30 de ședințe, toate amânate din cauza acestei expertize.

Ștefan Gligor: „Bine, acesta este un caz de rezonanță. Eu vreau să vă spun că cunosc și despre alte dosare în care au existat zeci și zeci de ședințe la care nu s-a întâmplat nimic.”

Europa Liberă: Dar această judecătorie va trebui până la urmă să găsească o ieșire din situație?

Ștefan Gligor: „Strict procesual, deciziile acestei instanțe sunt justificate. Ca avocat, eu cunosc că există șiretlicuri procesuale care îți permit să tărăgănezi examinarea procesului, în unele cazuri, la infinit, ani, ani de zile. Și sunt avocați și clienți ai respectivilor avocați care sunt cointeresați în astfel de șiretlicuri și exerciții.”

Europa Liberă: Dar trebuie să se încheie odată și odată?

Ștefan Gligor: „Odată și odată trebuie să se încheie...”

Europa Liberă: Și ce, o să se încheie prin ceva formal care...

Ștefan Gligor: „Eu cred că Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să se sesizeze. (Acesta-i consiliul acela, unde Pahopol a fost numit în urma modificării legii de către socialiști ca din membri supleanți să poată deveni președinți.)”

Europa Liberă: Deci, nu aveți încredere?

Ștefan Gligor: „Da, acel CSM...”

Europa Liberă: Înțeleg...

Stefan Gligor, intervievat de Liliana Barbarosie

Ștefan Gligor: „...trebuie să dea indicații Inspecției Judiciare care să facă un control, o verificare a respectivului caz, dosar și să prezinte un raport în care să constate respectarea sau nerespectarea procedurilor, dar din nou asta-i surrealism, acesta-i un fel de glumă. Acest sistem este defect, el este perfid, corupt, inapt și noi nu putem să ne așteptăm la prea multe de la el. Trebuie să înțelegem că acesta este un spectacol. Instituțiile noastre de stat nu-și exercită obligațiile, ele nu funcționează și dacă revenim, de exemplu, la autorii schimbării din Georgia, bunăoară, la Kakha Bendukidze. Undeva citeam într-un interviu de-al lui (Dumnezeu să-l ierte, nu mai este printre noi), dar d-lui a fost acel om care a fost autorul reformei economice în Georgia și de liberalizare a economiei georgiene. El spunea foarte simplu: „Dacă avem o instituție de control și acea instituție are sediu, angajați, salariu, mașini, legi în baza cărora funcționează, dar ia mită și se preface că nu vede ceea ce vede, aveți voi ca stat, noi ca societate avem acea instituție sau nu o avem?”. Și răspunsul lui era că noi nu o avem. De ce? Pentru că da, există salariați, persoane, legi, clădire, mașini, dar odată ce instituția nu-și îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, scopul acelor cheltuieli nu a fost atins și instituția nu există. Mai mult ca atât, acea instituție este catalizatorul răspândirii și dezvoltării proceselor corupționale care îți erodează bazele statului și mai tare. Și cea mai corectă, primară, necesară soluție de regulă în această situație este lichidarea acestei instituții. Și de asta noi nu trebuie să avem așteptări. Noi ca societate trebuie să ne concentrăm pe alegerea în viitorul apropiat a unui parlament integru în care să se dezbată acele reforme, concepte, viziuni, în primul rând, cu privire la cum trebuie să devenim noi în următorii 5-10 ani ca stat.”