Ștefan Gligor: „Este important ca aceia ajunși la guvernare să demonstreze că pun în prim-plan interesul statului și al cetățeanului”

PSRM îşi doreşte ca alianţa de guvernare cu Blocul ACUM să-si continuie mandatul. După şedinţa consiliului republican al formaţiunii, preşedinta partidului Zinaida Grecianîi a declarat că va depune toate eforturile în acest sens, în pofida anumitor animozităţi apărute între cele două constituante ale coaliţiei. Socialiştii mai spun că sunt gata să semneze un nou act de colaborare cu colegii lor de alianţă, pentru a asigura o guvernare pe patru ani, fără alegeri anticipate. Pe de altă parte, premierul Maia Sandu consideră că într-un astfel de acord accentul ar trebui pus pe aplicarea reformelor şi pe depolitizare. Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice îndeamnă guvernarea să se mobilizeze pentru a curăța sistemul judecătoresc.

Juristul Ștefan Gligor în dialog cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Atunci când au venit la guvernare, PSRM și ACUM au promis două lucruri importante, pe lângă multe altele – deoligarhizare și depolitizare. Ce au reușit în aceste luni să demonstreze societății, dacă atâtea critici se îndreaptă către această alianță PSRM-ACUM?

Ștefan Gligor: „La momentul actual nu au reușit nici prima, nici a doua, dar eu sper că sunt în proces și acele critici și dezamăgirea generală care sînt vizibile în societate trebuie să fie catalizarea și urgentarea executării și onorării promisiunilor pe care și le-au asumat în fața alegătorilor, atât PSRM, cât și partidele din Blocul ACUM.”

Europa Liberă: Ce priorități trebuie să aibă acum?

Ștefan Gligor: „Prioritatea este dezoligarhizarea, ceea ce presupune o reformă profundă a autorității judecătorești compuse din sistemul judecătoresc și organele de urmărire penală și de drept; doi: rezilierea tuturor contractelor publice, care au prejudiciat interesul național-economic al Republicii Moldova urmare a unor concesionări, înstrăinări frauduloase la toate nivelurile, cu asumarea tuturor riscurilor aferente – de cheltuieli, de pierdere a proceselor... Este important cetățenii și acei care au ajuns la guvernare să demonstreze că ei în prim-plan pun interesul statului și cetățeanului și-și onorează promisiunile.”

Europa Liberă: Se pare că aceste priorități se vor regăsi în acordul pe care urmează să-l semneze PSRM și ACUM pentru o perioadă de timp medie și îndelungată. Unica neînțelegere care planează acum se pare că nu sunt de acord cele două entități asupra felului cum trebuie să fie desemnat procurorul general.

Ștefan Gligor: „Noi nu știm care este faza negocierilor între PSRM și ACUM, noi știm că ei negociază o reformă a justiției. Nu știu ce prevede această reformă. Eu sper că ea va prevedea componenta de reatestare și evaluare a judecătorilor, procurorilor și ofițerilor de urmărire penală; eu sper că ea va prevedea încetarea mandatului în actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, a Consiliului Superior al Procurorilor și va prevedea dispunerea unor alegeri noi în Adunarea Generală a procurorilor, Adunarea Generală a judecătorilor, va prevedea reforma nu doar de dragul reformei, dar și de conținut, de responsabilizare în fața adunărilor generale ale judecătorilor, procurorilor, a organelor de autoadministrare, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.

La fel este necesară lichidarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), Procuraturii Anticorupție și CNA, pentru că aceste instituții, de facto, au protejat operațiunile de fraudare a sistemului bancar, a rezervelor Băncii Naționale, „laundromatul” rusesc și schemele de contrabandă și dacă

nu se intervine cu bisturiul și nu se demonstrează voință politică de reformare reală, dar voință de eliberare din funcție a oamenilor lui Plahotniuc și numire a oamenilor din PSRM-ACUM, atunci degeaba ne pierdem timpul și eu cred că cetățenii vor taxa aceste două formațiuni politice – Blocul ACUM și PSRM – foarte dur.

O dată la patru ani avem alegeri, vom vedea când avem alegeri și atunci îi vom taxa, dacă ei nu-și vor ține promisiunile. Ce este între ei la momentul de față nu știm, cert este un lucru – ei au întârziat deja cu două luni. În prima săptămână ce trebuia să facă alianța majoritară din Parlament era să intervină peste justiția controlată de grupul organizat al lui Vlad Plahotniuc și Partidul Democrat, care prin influență directă controla Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, procurorul general și, practic, toți președinții de instanțe din această țară. Și trebuiau să intervină foarte dur peste acest sistem. Ei s-au rugat o lună la Harunjen, Harunjen s-a dus, a mai trecut o lună, Șor a vândut aeroportul, și-a vândut casele, toată lumea din primul cerc al lui Vlad Plahotniuc foarte lejer se simte în Chișinău, lumea a plecat, sentimentul de impunitate absolut, furia oamenilor este pur și simplu fără precedent și în consecință avem ce avem – avem dezamăgiri constante legate de aceste concursuri organizate, tentative de concursuri, care până la urmă se soldează cu numiri politice și mie îmi pare în această situație, luând în considerare că oricum responsabilitatea politică le aparține lor – PSRM-ACUM –, să-și asume responsabilitatea de numire a persoanelor-cheie, dar conform unui șir de criterii: independență și neafiliere politică, integritate, profesionalism...”

Europa Liberă: Ceea ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională mai poate fi întors sau e bine să rămână așa cum este?

Ștefan Gligor: „Guvernarea a picat testul numirii și formării Curții Constituționale. Curtea Constituțională a fost acea instituție care a fost capabilă să saboteze orice reformă în

țară și orice proiect de lege și să formateze agenda politică. Și eu văd cum un șir de miniștri din Cabinetul Maiei Sandu pur și simplu nu înțeleg care este rolul Curții Constituționale și cât de importantă era asigurarea procedurii și unui proces echitabil, transparent și adecvat de numire a componenței. Acum noi avem doi oameni care reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii, în afara oricărei critici acest lucru, acest CSM în componența actuală nu avea mandatul nici etic, nici juridic, pentru că ei sunt pasibili de răspundere pe Declarația cu privire la caracterul captiv al instituțiilor statului. Celelalte două concursuri la Guvern s-au făcut relativ ca lumea, ce s-a făcut la Parlament a fost un coșmar, care s-a soldat cu o numire politică a două persoane.”

Europa Liberă: Credeți că criticile mai pot influența actuala componență a Curții Constituționale?

Ștefan Gligor: „Criticile care?”

Europa Liberă: Criticile care vin și din interior, cel puțin deputatul din cadrul Blocului ACUM Lilian Carp a spus că ar putea să plece din bloc.

Ștefan Gligor: „Asta este o demonstrație... Responsabilitatea îi aparține fiecăruia.”

Europa Liberă: Mai poate fi schimbată componența Curții Constituționale sau se va rămâne la aceasta?

Ștefan Gligor: „Componența Curții Constituționale poate fi schimbată, dacă ei își dau demisia. Poți să reformatezi Curtea asta, dacă toată lumea își dă demisia și se organizează din nou și ca lumea. Acest lucru nu are cum să se întâmple, pentru că în mod normal față de această componență a Curții, cu excepția poate a persoanelor desemnate de către CSM, nu poți avea alegații de legătură, afiliere cu regimul precedent. Și în acest caz intră în vigoare toate prevederile care țin de independența față de politic.

Acești oameni în momentul în care au intrat în Curte, ei nu mai au voie prin Constituție să aibă afiliere politică, în capul mesei este Constituția. Păi asta-i întrebarea: oamenii care au fost trimiși acolo înțeleg asta? Oamenii care i-au trimis acolo înțeleg asta? Pentru că în momentul în care ieși ca politician și le spui că „nu-mi place președintele pe care l-ați ales”, ei trebuie să înțeleagă că, în momentul în care votează, oricare din ei putea deveni președinte. Și ei și-au asumat acest risc, numai că ei nu l-au înțeles.”

Europa Liberă: Pe interior, toți actorii care formează guvernarea spun că nu partajează funcții, pe de altă parte, atât de multe constatări că sunt politizate majoritatea funcțiilor și că sunt numite persoane afiliate sau care simpatizează anumiți actori politici. Cine e cu dreptatea și cine minte?

Ștefan Gligor: „Problema este de consecvență. Dacă tu spui că vrei o Curte Constituțională apolitică, păi fă-o apolitică. Dacă spui că vrei funcționari apolitici, deși eu nu prea îmi imaginez cum asta lucrează, pentru că miniștrii sunt politici, responsabilitatea aparține miniștrilor și prim-ministrului, respectiv și funcționarii sunt identificați de partidele care poartă răspunderea politică. Există oameni din fiecare minister, care au lucrat de la o guvernare la o guvernare, pentru că ei execută anumite sarcini tehnice și ei sunt foarte importanți acei oameni, ei au memorie

instituțională, ei au mai multe lucruri, dar în linii mari pozițiile-cheie, asta este responsabilitatea politică și numirile trebuie să fie politice. Nu-i nicio problemă.

Trebuie să faci diferența între numirea unei persoane servile și numirea politică a unei persoane competente. La general, societatea trebuie să facă diferența, că lor li se pare că dacă s-a votat de Parlament, păi este politic. Păi este o exercitare a atribuțiilor respectivului Parlament, dar contează ce e cu acea persoană.

Până la urmă, ei își asumă răspunderea politică și noi suntem într-o situație extraordinară, nu ordinară și ei trebuiau să facă lucrurile mult mai rapid, inclusiv prin negociere, dar nu prin negocierea compromisului în sens de: unul de la tine, unul de la mine; unul care îmi servește mie, unul care îți servește ție. Ei trebuiau să meargă pe principiul: „Nu, nici al meu, nici al tău, identificăm persoana de compromis care nu este membru nici al partidului tău și nici al partidului meu, dar are competența necesară sau voința și curajul să facă obligațiile sale de serviciu în interesul legii, Constituției și nu în interesul nostru personal sau de partid”. Iată care este formula: când tu nu ai majoritate, tu negociezi.

Problema este că se negociază de multe ori pe „nu, iată în funcția asta eu îmi dau omul meu, dar tu în funcția ceea îți dai omul tău”. Iată acesta-i partaj politic. În realitate, Blocul ACUM, cel puțin de la Blocul ACUM mă aștept la acest lucru și sper că și de la Partidul Socialiștilor să se meargă pe negocierea unor persoane de compromis, pe care în esență nu îi vrea nimeni, dar ei trebuie puși, pentru că așa trebuie.”

Europa Liberă: La desemnarea procurorului general se va face abstracție de politizare și dacă mai e cazul să se vorbească despre o persoană adusă din afară sau una care poate fi identificată în Republica Moldova pentru această funcție?

Ștefan Gligor: „Este pe deplin responsabilitatea și competența Parlamentului Republicii Moldova, care poate modifica prin lege organică Legea procuraturii cu 51 de

voturi; ei au mai multe. Indiferent care va fi calea pe care o vor alege, responsabilitatea le va aparține. Ei trebuie să desemneze un procuror general integru, extrem de curajos și cu mandat clar de susținere legislativă a reformei Procuraturii și organelor de urmărire penală. Deci, acel procuror care va fi identificat va veni și va trebui să spună Parlamentului în față: „Nu vin până nu mă susțineți cu privire la conceptul de reformare a acestui dezastru care astăzi se numește procuratură”.

Dacă Parlamentul merge pe altă formulă, că punem un om pe care îl agreăm, că nu te deranjează tare pe tine și nu mă deranjează tare pe mine și că nu știu ce, la fel le va aparține. Soluția corectă este identificarea unei persoane cu o viziune clară cu privire la reforma acestei instituții, care este una complexă și cu privire la asumarea urmăririi penale, deoarece procurorul general este șeful procuraturilor specializate, ele se subordonează lui prin șefii de procuraturi, avem acum două – PCCOCS și PA. Această persoană trebuie să vină cu un mandat și cu o obligație clară să facă tot ce-i stă în puteri pentru investigarea marilor fraude și marii corupții. Acesta este mandatul ei! Și dacă ei identifică o astfel de persoană, au existat anumite alegații în adresa mea și cerințe din partea unor cetățeni simpli că, uite, mă văd ei acolo – eu nu știu

dacă eu sunt persoana potrivită –, în momentul în care s-ar agrea la pachet, putem discuta asta, dar până la urmă ceea ce contează este rezultatul și nu ego-urile cuiva, și nu persoana cuiva.

Contează să se vadă progresul. Astăzi acest progres nu există, sistemul este inert, el se apără, el sabotează un șir de procese atât la nivelul instanțelor judecătorești, cât și la nivelul Procuraturii...”

Europa Liberă: Și reușește să saboteze, pentru că...

Ștefan Gligor: „Pentru că Parlamentul nu a avut o viziune clară cu privire la reforma justiției din momentul în care a fost investit. Dacă analizăm, de fapt, discursul dnei Maia Sandu, pentru că, conform Constituției, prim-ministrul prezintă lista membrilor cabinetului și prezintă programul să de guvernare. Parlamentul, votând pentru membrii și pentru program, dă votul său de încredere prim-ministrului, cabinetului și obligațiilor asumate în fața Parlamentul.

Iată acolo, dacă analizați discursul atent la capitolul reforma justiției, se vorbește, de fapt, despre o comisie privind reatestarea judecătorilor și procurorilor pentru curățarea sistemului de persoane odioase, corupte și compromise, lucru care de două luni de zile n-am văzut să progreseze, n-am văzut să existe o inițiativă în acest sens formulată clar. Am văzut-o pe ministra Justiției, care ne spune că actualul CSM poate reforma și poate curăța sistemul, că există semne suficiente – un lucru absolut revoltător, neadecvat, după care n-am mai văzut nimic. Pe urmă parcă s-a spus că da, totuși nu suntem siguri.

Deci asta este problema când tu te pregătești de opoziție, dar vii la guvernare și nu ai știut să-ți faci temele pe acasă din timp, având proiectul de politică fiscală, proiectul de politică economică, proiectul de reformă a justiției, având aceste politici înainte de a veni la putere, atunci ești nevoit să faci față nemulțumirii oamenilor care pe drept cer schimbări. Formațiunile politice respective au venit pe valul promisiunilor antioligarhice. Și ce vedem noi? Noi vedem că exponenții regimului oligarhic se simt foarte confortabil.”

Europa Liberă: Dar au fost foarte multe voci din Parlament, din cadrul acestei alianțe, care au spus că nici ei nu și-au imaginat că problemele sunt atât de înfipte și că sunt cu mult mai mari decât s-ar fi așteptat să vadă.

Ștefan Gligor: „Eu înțeleg că ei încearcă să se scuze

cumva și să explice că ei două luni de zile nu știu ce fac. Când ai o viziune clară, când înțelegi problema, încerci să te gândești corect la soluții. Era absolut clar să sistemul acesta este unul odios și că el are un cap, are un trunchi și are picioare. Este absolut clar ce e de făcut, organele de autoadministrare, ele sunt filiale de partid, dacă vreți, deci despre ce vorbești?

Trebuie să încetezi acele mandate și să restartezi lucrurile, să dai mai multe atribuții adunărilor generale, procurorilor și judecătorilor și, în același timp, să creezi comisia de reevaluare și reatestare și să-i treci prin sită pe acei odioși și să le dai încă și mână liberă, să le dai mandat discreționar – unde vor ei, acolo să intervină, să intervină în PCCOCS, să intervină la Procuratura Anticorupție și să-i întrebe de sănătate pe procurorii ăștia care au acoperit crima organizată și au facilitat tot felul de nebunii, nu stai două luni de zile și te gândești: „Ce, Doamne, să fac? Ce Doamne, să fac? Hai să mă rog la ei să se poarte frumos.” Păi, oamenii ăștia l-au creat pe Plahotniuc. Cum te rogi la ei? Cum îți imaginezi chestia asta?”

Europa Liberă: Dar pe moment credeți că și socialiștii, și cei din Blocul ACUM gândesc la fel și viziunea asta se îndreaptă către același scop?

Ștefan Gligor: „Eu cred că, dacă socialiștii vor să conserve acest sistem, partenerii lor de coaliție nu au decât să le spună: „Ieșiți la rampă, la microfon și spuneți asta”, instrumentul lor este transparența și interesul cetățeanului. Păi, dacă aveți o problemă, noi până la urmă am optat pe două scenarii – sau veniți și anulați sistemul electoral mixt, adoptați sistemul proporțional, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția...”

Europa Liberă: S-a făcut acest lucru.

Ștefan Gligor: „Schimbați capii, dați afară capii, reprezentanții regimului lui Plahotniuc, eliberați societatea din starea asta generală de teroare, mai faceți un pic ordine, o jumătate de an, faceți ordine în audiovizual și mergeți în alegeri. Și în alegeri libere și corecte oamenii să decidă cui trebuie să-i revină majoritatea. Dacă nu-i revine nimănui, înseamnă că am mers din nou pe negocierea unui acord de coaliție, dar pe criterii foarte clar stabilite.

În societate s-a depășit această confruntare majoră și

inadmisibilitatea creării coalițiilor. Coalițiile trebuie create pe programe de guvernare. Iată negociați un program comun de guvernare și în funcție de rezultate vedeți al cui e prim-ministrul, ai cui sunt miniștrii și cum mergeți mai departe,

dar cel puțin nu ne țineți în suspans, dacă voi v-ați apucat patru ani de zile să faceți deoligarhizarea ș.a.m.d., eu vreau s-o văd. Eu vreau să văd o reformă a justiției credibilă, dar nu de asta cosmetică, cel puțin să văd că știți ce aveți de făcut, astăzi eu nu văd o claritate, în ce își propun ei să facă este foarte multă frustrare...”

Europa Liberă: Președintele Dodon îi ajută sau îi încurcă?

Ștefan Gligor: „Noi suntem un stat parlamentar, puterea reală în acest stat aparține Parlamentului Republicii Moldova. Dl Dodon are atribuțiile lui reglementate foarte clar de Constituție. D-lui poate susține Parlamentul sau poate să nu-l susțină. Iată ce poate face dl Dodon – poate facilita procesele, dar poate încurca proceselor. Ce face el pe moment, la zi, eu nu știu, nu comunic cu nimeni în mod sistemic în cadrul Partidului Socialiștilor, precum și în cadrul Blocului ACUM.”