Ștefan Gligor (Partidul Schimbării): „Prin informatizare, vom da lovitura de grație corupției mici”

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr.20 în buletinul de vot va figura „Partidul Schimbării”. L-am întrebat Ștefan Gligor, liderul formațiunii care este miza apropiatului scrutin parlamentar anticipat din 11 iulie.

Ștefan Gligor prezintă Partidul Schimbării

Europa Liberă: Ce miză are acest scrutin parlamentar anticipat?

Ștefan Gligor: „Miza acestor alegeri este dezvoltarea R. Moldova, este evoluție sau involuție. În funcție de votul oamenilor, pe 11 iulie, noi sau vom avea un parlament profesionist, integru și curajos, pentru a implementa reformele necesare și adopta schimbările de care avem nevoie, sau nu.”

Europa Liberă: Cu ce ofertă veniți în fața celor cărora le cereți votul în ziua alegerilor?

Ștefan Gligor: „Venim cu un program de dezvoltare a R. Moldova, care este esența proiectului nostru politic, pentru asta a fost creat și acesta este mesajul nostru către alegători. Este timpul să lăsăm la o parte tot ce ne dezbină, tot ce ne scindează și să ne concentrăm pe o agendă pentru următorii patru/opt ani de zile. Agendă care presupune o curățenie drastică în justiție, reforme și schimbări sistemice și foarte importante în economie, stimulente fiscale și măsuri de trecere a economiei tenebre în aria legalității.

Program de reforme: educație și informatizare

Venim cu măsuri importante și foarte profesioniste în domeniul sănătății publice, pentru că pandemia a arătat vulnerabilități și ce trebuie să facem pentru a corecta neajunsurile cronice a sistemului.

Venim cu politici sociale noi și cu o abordare diferită de tot ce a fost până acum, fiindcă noi, ca stat nu am reușit și am eșuat constant să avem grijă de păturile vulnerabile, în special de copiii minori, de vârstnici, de persoanele cu dizabilități și desigur de veteranii noștri de război, unii dintre care sunt sub o limită a sărăciei, pe care nici nu ți-o poți imagina, în unele cazuri.

Mai multe despre „Partidul Schimbării” citiți aici

### Vezi și... ### 20 „Partidul Schimbării”

Noi venim cu o viziune nouă cu privire la educație, credem exclusiv într-un model vocațional, asta înseamnă descoperirea vocației copiilor noștri și încurajarea de a-și dezvolta vocația și talentele. Pentru asta este nevoie să schimbăm accentele, să elaborăm curricule noi pentru învățământul preșcolar, școlar, universitar și postuniversitar și este nevoie să identificăm surse suplimentare de finanțare pentru a face din nou profesia de pedagog atractivă.

Și, desigur, venim cu un capitol mare ce vizează construcția societății informaționale. O primă componentă pe care trebuie s-o reluăm, în acest sens, este guvernarea electronică, prestarea serviciilor statului într-un format digital, fapt ce ne va permite să eliminăm contactul direct al cetățeanului cu instituțiile statului.

Adică să facem imposibilă corupția mică, pentru că corupția mică se naște acolo unde cetățeanul contactează cu instituțiile ineficiente și, de multe ori, corupte ale statului. Dacă eliminăm acest contact și vom presta acele 650 de servicii publice cetățeanului prin intermediul guvernării electronice, prin intermediul laptopului sau telefonului, pe care îl are aproape orice cetățean din R. Moldova, dacă aducem volumul serviciilor spre 100 %, 80-90 la sută, în formatul digital, atunci vom da lovitura de grație corupției mici.

Societatea informațională presupune și implementarea altor concepte, vorbim de e-democrație, vorbim de adoptarea votului electronic, fapt care va lovi puternic în corupția electorală și va asigura cetățenilor noștri plecați accesul nestingherit la vot. Asta va echilibra bazinul, va spori democrația, va îmbunătăți procesul de luare a deciziilor.

Șerfan Gligor, Partidul „Schimbării”: Vrem să construim o societate informațională

Mai mult, e-democrația poate fi utilizată pentru consultarea cetățenilor pe orice subiect important. Este același referendum pe care îl poți face prin votarea electronică, mult mai facil, credibil și securizat. La fel, vorbim despre concepte ca e-cultură, sănătate electronică, educație electronică etc. având în vedere că vom implementa tehnologii informaționale în domeniul științei, culturii, în domeniul învățământului, în cel al sănătății. Noi deja am avansat foarte mult pe această cale, dar din 2013-2014, guvernarea electronică a fost sabotată. Noi am fost cea de-a șaptea țară în lume care a adoptat semnătura electronică! Dar noi am încetinit foarte mult din 2014 până acum.”

Europa Liberă: După întâlnirile pe care le aveți cu alegătorii, ce impresie v-ați creat, votantul pune accent pe această ofertă electorală sau mai degrabă pe liderul formațiunii, pe lista partidului? Ce așteaptă cetățeanul?

Ștefan Gligor: „Cetățeanul vrea justiție, cetățeanul vrea dreptate. R. Moldova este un stat în care s-au comis toate infracțiunile posibile, prevăzute de Codul penal și nu doar. Și este, în același timp, țara în care s-au furat toți banii, posibili și imposibili, din sistemul bancar, din sistemul asigurărilor, din scheme de contrabandă, din tendere, din drumuri, din rețelele electrice etc. Cetățeanul vrea dreptate.”

Propunem soluții pragmatice: curățenie drastică în justiție

Europa Liberă: Și ca să nu urmeze dezamăgirea cetățeanului, cum îl convingeți că trebuie să vă dea votul?

Ștefan Gligor: „Noi îl convingem prin a nu fi populiști. Îi spunem în față cât de grave sunt problemele, care este scara problemelor căreia trebuie să-i facem față. Nu suntem un proiect populist, ci unul care cunoaște problema și elaborează soluțiile proporțional cu această problemă. Și de asta venim cu un mesaj simplu: la prima etapă trebuie să facem o curățenie drastică în justiție, să lichidăm instituțiile care au acoperit crima organizată și lucrează în continuare pentru crima organizată.

Pentru asta e nevoie să lichidăm Centrul Național Anticorupție (CNA), datorită căruia au devenit posibile laundromatul și furtul miliardului; să lichidăm Procuratura Anticorupție, care a lucrat în tandem cu CNA; să lichidăm Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), care a hărțuit și șantajat, și jăcmănit oamenii și mediul nostru de afaceri, a executat indicațiile politice ale lui Plahotniuc!

Mai mult, trebuie să facem ordine în Procuratura Generală, care astăzi deservește interesele lui Veaceslav Platon, care merge prin studiourile televiziunilor și se lăfăie cu pseudomoralisme și-i învață pe moldoveni minte și moralitate, și să facă politică. Noi am ajuns într-o fază de degradare atât de profundă, încât cetățeanul nu poate să vrea altceva, decât să-și facă ordine.

Statul este un obstacol

Al doilea capitol mare este atitudinea statului față de cetățean. Statul este un obstacol în dezvoltarea societății, instituțiile statului sunt un obstacol, din păcate.

Noi venim cu un șir de politici și-i spunem cetățeanului nostru foarte clar: afacerile mici trebuie să domine economia în proporție de 70 la sută, cel puțin. Ca să facem aceste afaceri mici, trebuie să le protejăm de abuzurile instituțiilor de control. Noi venim cu un moratoriu pe cinci ani la orice control, nu doar fiscal. Pentru afacerile mici, noi venim cu impozit zero pe dividende și impozit zero la venituri, dacă afacerile mici de familie sunt deschise în mediul rural.

Trebuie să protejăm oamenii mici de afaceri de abuzurile sistemului

. Trebuie să-i protejăm pe toți, dar să pornim cu schimbarea prin a pune accentele corect! Dacă vrem să-i oprim pe cei care sunt gata să plece și să-i convingem pe cei care au plecat să revină, nu este suficient să le permiți să-și aducă mobila și să-și vămuiască gratis o mașină. Acei oameni au plecat având, de regulă, niște mobilă, o locuință și o mașină. Acei oameni trebuie învățați să-și investească inteligent veniturile pe care le au din străinătate nu într-un apartament de la Ciocana, ci în localitatea lor de baștină, de unde au pornit, să-și facă o afacere de familie și statul să le fie partener.”

Europa Liberă: Și pentru că vă preocupă soarta celor plecați peste hotare, să vă întreb ce părere aveți despre votul din diaspora și votul din stânga Nistrului?

Ștefan Gligor: „Toți cetățenii care-și exercită dreptul la vot într-un mod liber, nefiind corupți, au dreptul să o facă, indiferent unde se află, în stânga Nistrului, la Moscova sau la Roma, sau în Canada, sau în Statele Unite. Contează locația, contează cum cetățenii noștri își exprimă votul - fiind corupți, manipulați, plătiți sau liberi?

### Vezi și... ### Curtea de Apel analizează contestația Platformei DA legată de numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Problema noastră și a întregii societăți cu votul din stânga Nistrului este că acei oameni, din păcate, în mare parte, sunt aduși organizat și sunt plătiți să-și exercite dreptul la vot într-o anumită manieră, lucru interzis de legea penală a R. Moldova, care prevede răspundere penală, cu amendă sau închisoare, dacă nu greșesc, până la trei sau cinci ani. Asta este o infracțiune.

Cât privește dreptul cetățenilor noștri să-și exercite votul, statul era obligat să creeze condițiile necesare pentru cetățenii noștri, oriunde s-ar afla aceștia. Calculele noastre arată că erau necesare 212 secții de vot. În urma coroborării criteriilor, numărul persoanelor înregistrate în statele străine, numărul persoanelor care au ieșit la scrutin data trecută, la alegerile trecute, și numărul persoanelor care s-au înregistrat prealabil. Odată ce înregistrarea prealabilă a crescut de la 60 500 până la peste 100 000, aplicând coeficienții proporțional creșterii, luând în considerare participarea la alegerile trecute, era nevoie de 212 secții, dar nici cele 192, pe care le-a cerut Ministerul de Externe, nici acelea n-au fost deschise, avem doar 150.”

Europa Liberă: Estimările arată că, dacă la scrutinul parlamentar din 11 iunie ar participa 300 de mii de cetățeni aflați în străinătate, asta ar însemna, aproximativ, 20 de mandate de deputat. Unii spun că votul din diaspora ar putea să fie decisiv pentru a se forma următoarea majoritate parlamentară, care urmează să desemneze și executivul. Dvs. ce punct de vedere împărtășiți?

Ștefan Gligor: „Fiecare vot exprimat liber, nefiind corupt, este egal de important, indiferent unde este exprimat, în diaspora sau pe teritoriul R. Moldova. Eu vreau să vă spun că în 2020 majoritatea oamenilor noștri nu s-au lăsat manipulați și șantajați și au votat împotriva sistemului, au votat lucid. Și alegerile au fost câștigate inclusiv pe teritoriul R.Moldova, nu doar în diasporă. De asta trebuie să fim corecți și față de cetățenii care sunt acasă, și față de cetățenii noștri care au plecat de acasă, fiind fugăriți, din păcate, de instituțiile noastre corupte și de legile proaste, și de sărăcie, evident.”

Europa Liberă: Dacă ajungeți, eventual, în parlament, cu cine ați putea crea o majoritate, ca să putem vorbi și despre scenarii postelectorale?

Ștefan Gligor: „Nu putem crea majorități parlamentare cu acele partide care au contribuit la uzurparea puterii în stat, au exercitat activități în interesul crimei organizate, au reprezentat interesele organizațiilor criminale în parlament, oameni cu care nu avem ce discuta. În același timp, acei care vor, și aici e foarte important, indiferent despre cine e vorba, că e PAS, că e Platforma, că e altcineva, noi vom discuta o majoritate nu de dragul majorității numerice de persoane.

Noi vom discuta o majoritate pe program și vom constitui o majoritate doar cu acei oameni care-și vor asuma în fața cetățenilor obligația nu să conserve starea curentă de lucruri, ci să facă drastic curățenie în justiție, să implementeze reforme economice care vor aduce libertate antreprenorilor noștri, reforme care vor proteja antreprenorii noștri și pe cetățenii noștri care doresc să facă antreprenoriat de abuzurile statului, inclusiv cu prețul introducerii unui moratoriu general al controlului de stat. Odată ce statul nu a știut să formeze instituții integre, care respectă legea, noi nu avem dreptul, nici moral, nici juridic, să percepem taxe de la cetățenii pe care-i hărțuim într-un mod conștient și nu facem absolut nimic ca să oprim aceasta.”

Greșelile „monumentale” ale partidelor parlamentare

Europa Liberă: Viața politică a Partidului Schimbării este scurtă, pentru că abia nu demult ați reușit și v-ați înregistrat, este la început de cale. Dacă treceți cu privirea peste rezultatele sondajelor, vedeți că nu vă creditează cu șanse ca să accedeți în forul legislativ. Acest lucru îl luați în calcul? Și ce se întâmplă dacă nu ajungeți în parlament?

Ștefan Gligor: „Noi luăm în calcul toate informațiile care parvin. Am luat în calcul instrumentele sociologice mulți ani. Aceste instrumente ne-au permis să facem lucruri mari, inclusiv să-l fugărim pe Plahotniuc din țară, odată ce am convins cetățenii de corectitudinea scenariului nostru, care, din păcate, a fost dat pe apa sâmbetei de politicieni nepregătiți, lipsiți de viziune care nu gândesc încadrat.”

Europa Liberă: Au nume politicienii aceștia?

Ștefan Gligor: „Sigur că da. Blocul ACUM, care au greșit monumental făcând o coaliție permanentă cu Partidul Socialiștilor.”

Europa Liberă: Dar tot Dvs., atunci, le-ați sugerat să facă acea coaliție.

Ștefan Gligor: „Noi am argumentat necesitatea unei coaliții temporare, în vederea organizării alegerilor anticipate, nu guvernării pe trei sau patru ani. Cu o majoritate socialistă în spate, ce fel de reforme structurale poți să faci? Le propui socialiștilor să voteze propria încarcerare? Este un nonsens!”

Europa Liberă: Vă întrebam, Dvs. în ce credeți?

Ștefan Gligor: „Credem în muncă, dna Valentina. Credem în faptul că suntem un partid tânăr, cu o echipă foarte capabilă, care nu are frică și este cu adevărat liberă să acționeze așa cum consideră de cuviință.

Eu cred că avem un mare viitor și avem șanse, inclusiv în aceste alegeri, să demonstrăm un rezultat neașteptat, surprinzător, dacă vom ști să ne construim corect mesajele și să ajungem la cât mai mulți oameni. Misiunea noastră acum, pe lângă mesajul de coeziune națională în jurul unui program concret de guvernare pentru următorii patru/opt ani de zile, este să evităm votul forțat, votul util, votul celor dezamăgiți, care preferă să stea acasă decât să iasă la vot. Suntem un partid care ține la un comportament corect.”

Europa Liberă: De ce în această campanie se vorbește doar despre votul util și geopolitic?

Ștefan Gligor: „Pentru că oamenii au obosit foarte mult de sistem și le este frică. Chiar dacă nu sunt convinși de mesaje și politici, și calitatea echipei, oamenii preferă să dea votul, de frică să nu-l piardă. Ei vor să se convingă că rămășițele regimului Plahotniuc, Dodon, Șor sunt anihilate. Problema e că nu există certitudinea că, chiar și așa, cei care vor ajunge în parlament vor avea capacitatea necesară să facă față provocărilor. Rolul proiectului nostru e să acopere un segment enorm de indeciși, să compenseze gaura lăsată de Plahotniuc și Filat în sectorul de centru al eșichierului moldovenesc, să venim cu o ofertă politică pentru acele regiuni unde nu există alte partide integre. Și astea sunt vreo 12 raioane la nordul Moldovei și 10 raioane din centrul și sudul Moldovei.

Avem foarte multe teritorii cu structuri slabe ale altor partide. Noi nu mergem pe calea ușoară, nu speculăm mesajele PAS-ului, cum face Platforma DA, cum o face Costiuc, cum o face Chicu. Sau cum face Cavcaliuc, sau cum face AUR. Noi dăm un mesaj care diferă categoric de orice altă formațiune, mergem pe calea noastră, care nu este ușoară, este foarte grea, dar este corectă.”

Nu ne retragem din cursă

Europa Liberă: Se răspândește foarte iute ideea că Partidul Schimbării ar putea să se retragă din această cursă electorală.

Ștefan Gligor: „Eu am impresia că de multe ori activiștii PAS-ului răspândesc această idee și eu vreau să-i asigur că este o idee falsă. Noi nu ne retragem în favoare nimănui.

Formatul politic al acestor alegeri și întreaga responsabilitate pentru formatul unilateral în care noi am mers în aceste alegeri aparține președintelui R.Moldova și PAS-ului. Au existat două opțiuni de coalizare. Foarte scurt despre ce se întâmplă pe eșichierul politic. Strategia stângii pentru aceste alegeri este simplă – coalizare pe stânga și dezbinare pe dreapta. La moment, această strategie a fost implementată la maximum și noi vedem vreo șapte proiecte politice, sateliți, pe dreapta, cu mesaj agresiv, anti PAS, care încearcă să fure voturi din bazinul PAS-ului, și vedem coalizare pe centru-stânga. ”

Europa Liberă: Dar și Dvs. vorbiți acum într-un fel parcă ar fi împotriva PAS ceea ce spuneți.

Ștefan Gligor: „Dna Ursu, haideți să deosebim propaganda de factologie și analiza de propagandă. Noi avem niște circumstanțe, niște fapte. Eu, în general, cum ar trebui să reacționez când din teritoriu tot aud că organizațiile noastre teritoriale sunt îndemnate să renunțe la cursă în favoarea PAS, de exemplu, de către organizațiile teritoriale ale respectivului partid? Pentru că noi facem o campanie corectă, nu reacționăm la niciun atac și nu sporim disensiunea.

Repet, noi mergem pe calea grea, acolo unde nu lucrează nici PAS-ul, nici Platforma DA. La nord șuieră vântul. Nu atacăm PAS-ul, ci îi îndemnăm, inclusiv pe votanții PAS, să nu speculeze mesaje false, să nu speculeze ceea ce nu cunosc, noi suntem un proiect politic care s-a lansat pentru ani de zile.

Noi înțelegem că ne va lua patru ani de zile, ca societate, să ne maturizăm pentru un vot nu împotriva sistemului, că asta nu e un meci de fotbal unde joacă două echipe, asta este o țară Care TREBuie guvernată. Și asta nu înseamnă, dacă, la moment, oamenii își polarizează votul, din anumite frici, nu înseamnă că cei implicați au cele mai bune programe și cele mai bune echipe. Echipa noastră este și integră, și bună, și curajoasă. Noi nu am stat în tufari anii aceștia, noi am dat scenarii și am apărat scenarii politice cu argumente pertinente, care au schimbat destinul R.Moldova.”

Europa Liberă: De câte resurse financiare e nevoie într-o campanie electorală?

Ștefan Gligor: „Asta este o întrebare relativă, dna Ursu. Noi mergem pe principiul următor: câți bani avem din donații, din cotizații – atâția bani cheltuim. În fața noastră stă o sarcină simplă, din acei bani, care nu sunt mulți, să decidem cum îi cheltui, în cel mai eficient mod, ca să ajungem la cât mai mulți oameni. Cât privește celelalte partide, o să vedeți o mare diferență între cheltuielile lor și întrebarea este de unde sunt acei bani?”

Europa Liberă: Și care e răspunsul Dvs., de unde sunt acei bani?

Ștefan Gligor: „Eu cred că în această campanie, ca și în toate celelalte campanii electorale, sunt foarte mulți bani negri. Există prețuri la servicii false, iar în spate se fac achitări în numerar. Vă dau un exemplu. Eu am primit o ofertă de 62 panouri publicitare pentru diferite raioane ale R. Moldova și câteva în Chișinău la un preț total de 25 de mii de euro!”

Europa Liberă: Și ați renunțat?

Ștefan Gligor: „Sigur că da! Nu avem asemenea bani. Avem ceva panouri, dar sunt puține. Am mers pe cele mai ieftine și le-am pus acolo unde am considerat noi că este necesar, la limita posibilităților, evident, cu contracte în alb. Pentru o campanie națională de afișaj extern e nevoie de 300 de panouri.

Acum faceți matematică, e nevoie de peste 100 de mii de euro numai ca să ai bilborduri pe șosele, în sate, în orașe, în municipii. Astea sunt sumele! Și trebuie să ridicăm documentele și să vedem cu câți ani cumpără în realitate partidele politice care au afișaj electoral aceste panouri, pentru că prețurile sunt pe masă.”

Europa Liberă: Se mai acreditează ideea că după aceste alegeri parlamentare anticipate, ar putea să nu dureze prea mult și să se ajungă din nou la anticipate. Credeți și într-un asemenea scenariu?

Ștefan Gligor: „În cazul în care majoritatea parlamentară, care se va forma în parlament, în cazul în care lista PAS este, de exemplu, una vulnerabilă și PAS obține o majoritate în parlament, o majoritate de 53-56 de mandate, și dacă acolo sunt oameni expuși – acesta este scenariul despre care întrebați Dvs.”

Europa Liberă: Expuși vulnerabilității?

Ștefan Gligor: „Da, vulnerabilității. Am înțeles că ei au înlocuit 3-4 oameni din listă, fiind atacați la greu, din păcate.”

Europa Liberă: Și Dvs. credeți că chiar din rândul PAS-ului ar putea să se producă traseismul politic?

Ștefan Gligor: „Eu nu cred nimic, Dvs. m-ați întrebat despre un scenariu. Scenariul care se discută astăzi în culoare, între oamenii PD, Șor, Andronache, socialiști, este că lista PAS este slabă, că ei vor putea s-o fărâmițeze și că ei vor putea destabiliza, pe fundalul dezamăgirii generale cauzate de incapacitatea de a livra schimbările dorite de oameni, ei vor hărțui această majoritate, o vor destabiliza și vor arunca țara în alegeri parlamentare anticipate repetate.

Asta discută acei oameni care fac sute de milioane din contul contrabandei, schemelor, tenderelor etc. acesta este planul lor. Dacă cineva crede că ei vor pleca pur și simplu de la această treucă, care se numește Transnistria, care se numește aparatul de stat al R.Moldova, greșiți amarnic! Acești oameni își vor apăra interesele cu ferocitate!

Acum întrebarea este dacă acea listă a PAS-ului și formatul în care PAS a decis să meargă în aceste alegeri este corect sau nu? Eu cred că există riscuri.

Pentru a compensa aceste riscuri m-am implicat politic, am contribuit la construcția unui proiect politic care nu merge pe calea ușoară, pe scindarea și pe furt de vot din bazinul electoral al PAS-ului, dar mergem pe calea noastră. Noi încercăm să convingem indecișii să mărim baremul electoral de la un 1,5 milioane la 16-1,7 milioane, să schimbăm balanța generală, să trecem pragul electoral, să profesionalizăm majoritatea parlamentară și să venim cu idei și concepte clare de schimbări de care R. Moldova are nevoie și de care, de multe ori, după experiența celor renumite cinci luni de zile, mi-e teamă că nu le are PAS-ul așa cum le aveam noi.”

Europa Liberă: Cum veți proceda în caz că nu ajungeți în parlament?

Ștefan Gligor: „Vom continua lupta. Noi suntem o societate care învață. Noi ne-am învățat în ultimii ani, și eu am onoarea să fac parte din acest proces și mă bucur că am avut posibilitatea aceasta, să am platforma mass-media necesară pentru aceasta. Suntem într-un proces de maturizare, am învățat să luptăm contra sistemului, să ne unim, ca societate, împotriva cuiva și următoarea etapă este să ne învățăm să ne unim pentru concepte și idei.

Să ajungem, în sfârșit, după 30-34 de ani să ajungem la maturizare, să votăm nu doar împotrivă, dar să votăm și pentru programe de guvernare, calitatea lor și purtătorii acestor idei. Astăzi votăm pe criteriul hoți vs. oameni integri, în următorul ciclu electoral vom vota pe criteriul oameni integri cu idei mai proaste vs. oameni integri și curajoși cu idei bune.”

Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție și vă așteptăm și cu alte ocazii.