Preşedintele american George Bush a criticat Israelul pentru atacul cu rachete asupra unui lider al grupării militante palestiniene Hamas. Purtătorul de cuvînt al Casei Albe a declarat că..

atacul lansat marţi din elicopter asupra maşinii liderului Hamas Abdel Aziz Rantissi, “nu contribuie cu nimic la securitatea Israelului.”

Purtătorul de cuvînt Ari Fleischer a mai spus că preşedintele Bush este îngrijorat că acest atac ar putea submina eforturile premierul palestinian Mahmud Abbas de a negocia cu Hamas şi alte facţiuni încetarea terorismului.

Premierul palestinian a denunţat atacul israelian drept “criminal şi terorist” şi a cerut Statelor Unite să intervină. Mahmud Abbas: „Această operaţiune este un episod dintr-o serie de operaţiuni pe care guvernul israelian le-a comis de la începutul mandatului guvernului nostru. Astfel de atacuri sabotează toate eforturile din procesul de pace şi sfîrşesc toate strădaniile de aplicare a planului de pace”.

Oficialităţile militare americane au anunţat că patru soldaţi americani au fost răniţi de focuri de armă în Irak, în cursul unei operaţiuni în care au fost arestate 370 de persoane.

Potrivit unui purtător de cuvînt american, soldaţii efectuau un raid într-o zonă la nord-est de Bagdad, căutînd să neutralizeze unele focare de rezistenţă şi persoane care participă la atacuri contra forţelor coaliţiei.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a declarat astăzi că administraţia este hotărîtă să îndepărteze complet rămăşiţele regimului lui Saddam

Donald Rumsfeld: „Rămăşiţele regimului irakian – fedainii Saddam şi baathiştii şi unii membri ai Gărzii Republicane – sînt încă acolo şi ei sînt cei care atacă periodic forţele coaliţiei. Va fi nevoie de timp pentru a elimina rămăşiţele regimului lui Saddam Hussein, iar noi intenţionăm să o facem”.

Presedintele camerei superioare a Parlamentului rus, Consiliul Federatiei, Serghei Mironov a declarat la Chisinau ca Federatia Rusa este gata sa-si mentina trupele de pacificare in Transnistria, daca autoritatile moldovene vor lua o asemenea decizie.

Mironov a declarat ca problema transnistreana a fost una din principalele teme discutate la intrevederile cu presedintele Vladimir Voronin, premierul Vasile Tarlev si conducerea Parlamentului.

El a reafirmat sprijinul Moscovei fata de initiativa presedintelui moldovean privind crearea statului federativ si elaborarea unei noi constitutii care sa fixeze principiile suveranitatii si integritatii teritoriale ale viitorului stat, si care sa prevada, in acelasi timp, un statut special pentru regiunea transnistreana.

Rusia, ca federatie, este gata sa-si imparta experienta in domeniu cu Republica Moldova - a mai declarat presedintele Consiliul Federatiei, Serghei Mironov.

Şeful Consiliului de Securitate Naţională al Poloniei, Marek Siwiec a declarat că Rusia este de acord să coopereze cu forţa condusă de Polonia în Irak.

Siwiec a precizat că nu este vorba ca soldaţi ruşi să se alăture unităţii conduse de Polonia, care va prelua răspunderea pentru un sector al Irakului, alături de forţe americane şi britanice.

Siwiec a spus însă că în Irak există structuri ruseşti şi că experienţa ruşilor ar putea fi utilă pentru misiunea Poloniei. Siwiec a făcut aceste declaraţii după o întîlnire la Varşovia cu şeful Consiliului de Securitate al Rusiei Vladimir Ruşailo.

Reprezentanţii administraţiei Bucureştiului au declarat că suma de 400 de milioane euro - credit solicitat de autorităţile locale Băncii Europene de Investiţii(BEI) - va fi utilizată începînd de anul viitor.

"Primii bani de la BEI sînt deja spre Capitală, iar cu aceste fonduri se vor asfalta marile bulevarde. În privinţa celor 400 de milioane de euro, valoarea creditului solicitat pentru refacerea celor 1.800 de străzi secundare ale oraşului, lipsite de apă, canalizare şi asfalt, sîntem în stadiu avansat de negociere cu reprezentanţii Băncii" - a precizat prefectul Capitalei, Gabriel Oprea.

Patronatul de la Republica a declarat că sindicatele de la această uzină acţionează ilegal şi comit fapte antisociale. Declaraţia a fost făcută agenţiei MEDIAFAX de reprezentantul patronatului întreprinderii, Iuri Alexeievici Trifonov după eşuarea unei noi runde de negocieri.

Reprezentanţii sindicatelor au negociat cu reprezentanţii patronatului la sediul Autorităţii pentru Privatizare după cîteva zile de proteste în faţa fabricii şi după ce ieri au organizat un marş către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni.

Preşedintele Iliescu a declarat că o restructurare a guvernului va avea loc probabil pînă la sfîrşitul actualei sesiuni legislative. Preşedintele, care a făcut aceste declaraţii după o întîlnire cu premierul Năstase,

a mai spus că restructurarea guvernului va presupune o restrîngere a numărului de ministere şi o restructurare a ministerelor. Întrebat dacă restructurarea se va face prin modificarea legii de organizare şi funcţionare a guvernului, Iliescu a spus că va fi vorba de o acţiune similară schimbării guvernelor din perioada 1997-2000.

Şeful statului a precizat că premierul nu i-a prezentat punctul de vedere al PSD în legătură cu calendarul viitoarelor alegeri. La rîndul său, Adrian Năsatse a declarat că nu a discutat cu preşedintele chestiunea decalării alegerilor, calendarul scrutinului local, parlamentar şi prezidenţial urmînd să fie stabilit după consultările şefului statului cu partidele parlamentare.

Administratorul american din Irak Paul Bremer a declarat că în ultimă instanţă succesul misiunii americane va depinde de redezvoltarea durabilă a economiei irakiene. Bremer a făcut această declaraţie la Bagdad, anunţînd înfiinţarea unui fond de reconstrucţie de 100 de milioane dolari.

Paul Bremer: „Înţelegem că succesul nostru în Irak va depinde în final de economie. Prin urmare conlucrăm cu oamenii de afaceri irakieni, cu oficialităţile şi cu politicienii pentru a crea locuri de muncă şi activităţi economice care vor reprezenta coloana vertebrală a noului Irak.

Doi foşti jurnalişti de la ziarul Telegraful de Constanţa au pierdut procesul deschis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Magistraţii europeni au considerat că plîngerea formulată de Radu Mazăre şi Mihai Cumpănă privind încălcarea dreptului la exprimare nu se susţine.

Partidul Democrat solicită Institutului Naţional de Statistică şi Guvernului ca, în baza Legii transparenţei, să facă publică metoda de calcul ce a dus la declararea creşterii economice înregistrate în primele luni ale anului.

Vicepreşedintele PD Radu Berceanu a spus că multe dintre datele publicate de INS ridică "mari semne de întrebare", mai ales pentru că unele date, luate în ansamblu, se contrazic. În opinia sa, datele reale sînt la jumătate sau la două treimi din valorile publicate de INS. "De ce se trăieşte atît de prost dacă lucrurile stau atît de bine în statistici?" - a întrebat Berceanu.

El a spus că nu este surprins de modalitatea de prezentare a acestor date, avînd în vedere că actualul Guvern foloseşte "foarte multe dintre tehnicile ceauşiste". "În PSD sînt foarte mulţi oameni în poziţii importante care provin din acele vremuri şi care utilizează cu uşurinţă tot felul de metode de manipulare pe care le-au învăţat în acea epocă" - a adăugat vice-preşedintele PD.

Presedintele Senatului Romaniei, Nicolae Vacaroiu a avut o intrevedere cu un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova pentru a se documenta asupra problemelor cu care se confrunta acestia in relatiile comerciale cu Romania.

El a spus ca relatiile politice dintre Chisinau si Bucuresti au inceput a se imbunatati dupa ce au trecut printr-o vaza tensionata in ultimii doi ani, fapt care incurajeaza dezvoltarea relatiilor economice. Oamenii de afaceri moldoveni au solicitat in special anularea de catre autoritatile de la Bucuresti a mai multor interdictii la importurile din Republica Moldova, in special in ce priveste produsele animaliere.

Aceste interdictii au fost introduse de Romania ca urmare a racordarii legislatiei sale la normele Uniunii Europene. Nicolae Vacaroiu a declarat ca relatiile comercial-economice bilaterale vor putea fi imbunatatite substantial daca Republica Moldova va avansa pe calea integrarii in Uniunea Europeana. Schimburile comerciale intre Romania si Republica Moldova au atins in anul trecut cifra de 160 de milioane de dolari.

Premierul Tony Blair a declarat că are speranţe că Marea Britanie va face progrese în pregătirea pentru aderarea la moneda euro şi că în curînd chestiunea va fi supusă unui referendum.

În declaraţii făcute la o conferinţă de presă , Blair a spus că guvernul său se va strădui să convingă naţiunea de avantajele integrării europene. Tony Blair: „Nu este o dezbatere care va fi cîştigată în cîteva zile sau într-o lună, dar chestiunea priveşte viitorul nostru şi necesită o discuţie atentă şi chibzuită. Ca guvern vom avea de acum înainte scopul de a forma din nou un puternic consens pro-european în Marea Britanie”.

Premierul britanic a ţinut această conferinţă de presă alături de ministrul său de finanţe, Gordon Brown, care anunţase ieri în parlament că încă nu există condiţiile potrivite ca Marea Britanie să renunţe la liră şi să adopte moneda euro. Brown a spus însă că va reexamina situaţia în decurs de un an.

Din Georgia se relatează că au fost eliberaţi cei trei observatori ONU şi interpretul lor, care au fost răpiţi joia trecută la graniţa cu provincia separatistă Abhazia. Potrivit autorităţilor georgiene, indivizii neidentificaţi care i-au capturat în defileul Kodori pe cei trei observatori – doi germani şi un danez - şi pe interpretul georgian, au cerut cîteva milioane de dolari pentru eliberarea ostatecilor. Naţiunile Unite declaraseră că nu vor plăti nici o răscumpărare şi potrivit primelor relatări – nu s-a plătit nici o răscumpărare.

Transportul public este serios perturbat astăzi în peste 50 de oraşe din Franţa, în urma grevelor declarate ca protest contra preconizatei reforme a pensiilor.

Conform autorităţilor, pe autostrăzi sînt ambuteiaje pe o lumgime de 300 de kilometri, create de navetiştii obligaţi să circule cu maşina datorită grevei trenurilor şi autobuzelor.

Greva de astăzi este a treia din ultimele săptămîni, declanşată de sindicatele din sectorul public, care protestează faţă de proiectul de lege care cere prelungirea perioadei de lucru pînă la pensie.

Un lider al grupării militante Hamas a declarat că va continua lupta contra Israelului, în pofida atacului cu rachete care s-a soldat cu rănirea sa. Abdel Aziz Rantissi a supravieţuit atacului în care un elicopter israelian a lansat mai multe rachete asupra maşinii sale în Gaza City.

El spune că a sărit din maşină după ce a explodat prima rachetă şi că a fost rănit la picior şi la piept. Atacul a rănit alte 25 de persoane.

Ministrul palestinian Yasser Abed Rabbo a declarat că atacul a survenit în timp ce liderii palestinieni încercau să negocieze cu Hamas şi alte grupări încetarea violenţei anti- israeliene. El a adăugat că atacul va submina perspectivele de aplicare a planului internaţional de pace.

Într-o declaraţie difuzată astăzi, premierul palestinian Mahmud Abbas a cerut o acţiune imediată din partea Statelor Unite.

Deputaţii PRM au iniţiat moţiunea simplă "Tragedia tinerei generaţii", prin care cer, printre altele, demiterea ministrului Tineretului şi Sportului Georgiu Gingăraş pentru "incompetenţă şi nepăsare" faţă de problemele tinerilor. PRM mai solicită, potrivit Mediafax, reînfiinţarea secretariatului de stat pentru probleme de tineret din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului şi retragerea "imediată" a Ordonanţei de Urgenţă 166/2002 privind patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist.

Deputaţii au aprobat Ordonanţa de Urgenţă privind regimul străinilor, în forma elaborată de Comisiile juridică şi de apărare. Conform ordonanţei, între altele, cetăţenilor din statele membre ale UE şi ale spaţiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României, fără prezentarea unor documente referitoare la condiţiile şederii şi dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare întreţinerii, şi fără garanţii privind permiterea intrării pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României.

Ordonanţa include prevederi speciale şi pentru "străinii de origine etnică română", sitagmă care a fost înlocuită în varianta finală prin "străini cu un ascendent care a avut sau are cetăţenie română".

Organizaţia palestiniană Hamas a ameninţat Israelul cu represalii, după ce unul dintre conducătorii grupării, Abdul Aziz al-Rantissi, a fost rănit în timpul unui atac israelian lansat din elicopter.

Rantissi a fost transportat la spital. Automobilul în care se deplasa el în oraşul Gaza a fost lovit de cel puţin o rachetă. Potrivit unor surse spitaliceşti, în atac au fost rănite şi alte 25 de persoane.

Mahmoud Zahar, un alt lider Hamas, a jurat răzbunare imeiat după atac. Nabil Abu Rdeinah, un colaborator apropiat al liderului palestinian Yasser Arafat, a afirmat la rîndul său că atacul ar dovedi că Israelul nu sprijină planul de pace girat de comunitatea internaţională – plan care prevede crearea unui stat palestinian pînă în anul 2005, în schimbul stopării violenţei.

Ministrul palestinian Yasser Abed Rabbo a declarat că atacul loveşte în şansele de aplicare a planului de pace: „Prin acest atac din Gaza se urmăreşte distrugerea foii de parcurs şi a eforturilor preşedintelui Bush şi ale administraţiei sale, pentru demararea procesului de aplicare a planului de pace.”

În primele ore ale zilei, militari israelieni au desfiinţat cinci colonii nelocuite din Cisiordania, în conformitate cu prevederile planului de pace.

Tratat ruso-american de reducere a arsenalelor nucleare a intrat în vigoare odată cu publicarea legii de ratificare a acordului în publicaţia guvernului rus “Rossiiskaza Gazeta”.

Tratatul, semnat anul trecut de preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi de preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, prevede reducerea arsenalelor nucleare ale celor două ţări cu două-treimi, pînă în anul 2 012. În final, cele două ţări vor deţine între 1700 şi 2200 ogive nucleare.

Tratatul a fost ratificat de Senatul Statelor Unite în luna martie. Parlamentul rus a amînat ratificarea din cauza împotrivirii Rusiei la războiul purtat în Irak sub conducerea Statelor Unite. Ambele camere ale Parlamentului Rus au ratificat Tratatul luna trecută. La întîlnirea lor de la Sankt Petersburg, preşedinţii Bush şi Putin au făcut schimbul instrumentelor de ratificare.

Reprezentantul Secretarului general al Consiliului Europei în Republica Moldova, Jorgen Grunnet a declarat – conform unei depeşe a agenţiei de presă Flux: "campania electorala recent incheiata a starnit ingrijorare, desi alegerile s-au desfasurat in general in concordanţă cu standardele europene". Reprezentantul Consiliului Europei s-a aratat deziluzionat in primul rand de comportamentul televiziunii nationale, care "a fost exagerat de partinitoare". In context, Grunnet a mentionat ca "ar fi bine daca s-ar incerca punerea in aplicare" a Legii cu privire la institutia publica a audiovizualului, votata de Parlament acum cateva luni.

"Spiritul acestei legi este foarte clar. Consiliul de Observatori trebuie sa aiba grija ca noul serviciu public de televiziune si radio sa prezinte informatiile intr-o maniera echidistanta. Numai redactorul trebuie sa fie cel care decide ce fel de informatii pune pe post si nu altcineva. El trebuie sa decida ce ar interesa publicul si nu ce ar fi relevant pentru partidul de guvernamant".



Reprezentantul Consiliului Europei la Chişinău şi-a exprimat opinia că presedintele Voronin este constient de faptul ca nici o tara nu poate spera sa se apropie de Uniunea Europeană in cazul in care nu a inregistrat niste succese in relatia cu Consiliul Europei, mai ales in domeniul legislativ.”