Uniunea Europeană va primi asigurări că în România există cel puţin o instituţie independentă care luptă împotriva corupţiei - a declarat la o conferinţă de presă ministrul Justiţiei, Monica Macovei.

"Independentă, adică să nu acţioneze la comandă politică, de exemplu" - a subliniat Monica Macovei, adăugînd că blocul pan european nu este interesat care anume instituţie combate marea corupţie, atăt timp cît această instituţie îşi îndeplineşte misiunea credibil, independent şi eficient.

Macovei a spus că auditarea Parchetului Naţional Anticorupţie şi a celorlalte instituţii cu misiunea de a combate corupţia va fi făcută de Freedom House Washington.

Un elicopter al marinei americane care transporta militari spre vestul Irakului s-a prăbuşit în zona vestică a ţării. Armata Statelor Unite a anunţat că au fost înregistrate victime, fără însă să spună care e numărul lor.

Reţelele americne de televiziune ABC, CNN şi MSNBC vorbesc de mai mult de 30 de morţi. Elicopterul s-a prăbuşit în apropiere de localitatea Rutbah. Nu se ştie dacă a fost un accident sau dacă aparatul a fost atacat.

Într-un alt incident, patru puşcaşi marini americani au fost uciţi în acţiune în aceeaşi provincie din vestul Irakului.

Directorul Serviciului Român de Informaţii Radu Timofte este citat de agenţia Mediafax că SRI interceptează convorbirile telefonice purtate de doi jurnalişti români care colaborează cu servicii secrete străine. El a adăugat că este vorba de ziarişti care nu lucrează pentru publicaţii româneşti, şi că telefoanele le sunt ascultate pentru că persoanele vizate afectează siguranţa naţională. "Unii primesc bani pentru asta" - a declarat Timofte.

Mandatele în aceste cazuri sînt la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă SRI nu comunică Parchetului, atunci cînd face solicitarea, profesia persoanei care va fi urmărită - a mai spus directorul SRI. Declaraţia lui Radu Timofte e un răspuns la anunţul Parchetului că nu a dispus niciodată interceptarea convorbirilor telefonice în cazul unor jurnalişti şi că nici o instituţie nu a solicitat autorizaţie în acest sens.

Preşedintele Traian Băsescu a fost informat de către directorul SRI Radu Timofte asupra unor posibile pericole la adresa sa şi consideră că este responsabilitatea strictă a instituţiilor abilitate din România să ia măsurile care se impun pentru protecţia demnitarilor - se spune într-un comunicat de presă al purtătorului de cuvînt prezidenţial Adriana Săftoiu, în replică la cele afirmate de directorul SRI marţi seara la Realitatea TV.

Radu Timofte a spus că SRI şi SPP verifică informaţii potrivit cărora preşedintele Traian Băsescu ar putea fi ţinta unor ameninţări venite din partea unor structuri mafiote implicate în acte de corupţie, dispuse să angajeze oameni din străinătate pentru comiterea de atentate.

Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană nu va trimite observatori la alegerile generale care vor avea loc în Irak la sfîrşitul săptămînii. Purtătoarea de cuvînt a Comisiei Emma Udwin a declarat că decizia a fost luată din motive de securitate: „Nu vom putea monitoriza alegerile din Irak. Cred că puteţi înţelege că situaţia de securitate a făcut inevitabilă această decizie. Nici unul din observatorii internaţionali nu va monitorzia acest scrutin”

Emma Udwin a spus însă că Uniunea Europeană a dat un sprijin substanţial la pregătirea alegerilor, alocînd mai mult de 31 de milione de euro în acest scop, dintre care 30 de milioane au fost cheltuite prin fondul de reconstrucţie a Irakului. UE a trimis de asemenea cîţiva experţi pentru a sprijini operaţiunile ONU de la Bagdad şi a instruit aproximativ 150 de observatori locali.

Oficialităţi israeliene şi palestiniene au discutat despre o posibilă întîlnire între premierul israelian Ariel Sharon şi preşedintele Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas.

Anunţul a fost făcut de principalul negociator palestinian Saeb Erekat după convorbirile avute la Ierusalim cu un consilier de frunte al lui Sharon, în cadrul primului contact politic israelo-palestinian de la preluarea mandatului de preşedinte de către Mahmoud Abbas la jumătatea lui ianuarie.

Saeb Erekat a adăugat că nu a fost stabilită data întîlnirii dintre Sahron şi Abbas, care va fi prima întîlnire la acest nivel în patru ani.

Un tribunal din Amsterdam a început audierile în procesul intentat unui marocan acuzat de uciderea cineastului olandez Theo van Gogh. Acuzatul Mohamed Bouyeri nu a fost prezent în instanţă. El e învinuit de terorism, crimă, tentativă de crimă, ameninţarea unor politicieni şi posesie ilegală de arme de foc. Van Gogh, care se înrudea cu pictorul Vincent van Gogh, a fost asasinat în Amsterdam la 2 noiembrie.

O foaie de hîrtie înfiptă în pieptul său conţinea ameninţări la adresa mai multor politiceni olandezi şi anunţa declanşarea războiul sfînt islamic împotriva necredincioşilor. Bouzeri, care este cetăţean olandez şi marocan, a fost arestat după un schimb de focuri cu poliţia, imediat după găsirea cadavrului lui Van Gogh. Acesta din urmă era cunoscut pentru poziţia sa critică la adresa Islamului.

Dezbaterile în procesul "Flota" - în care Traian Băsescu este acuzat alături de 79 de persoane în legătură cu vînzarea a 16 nave din flota maritimă românească - vor începe la 16 martie, judecătorii instanţei supreme acceptînd cererea majorităţii inculpaţilor de a-şi pregăti apărarea.

La şedinţa de miercuri au lipsit 14 dintre acuzaţi, între care preşedintele Traian Băsescu - inculpat pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada în care a fost ministru al Transporturilor - şi Radu Sîrbu, fost preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat.

Întrebat de jurnalişti dacă Traian Băsescu beneficiază de imunitate în procesul "Flota", avocatul preşedintelui, Dan Apostol, a spus că Băsescu are "imunitate prezidenţială".

Autorităţile române vor pune la dispoziţia Uniunii Europene prevederile din contractul încheiat de fostul guvern cu compania EADS care nu fac parte din politica de siguranţă naţională ...

au declarat surse guvernamentale citate de Mediafax. Decizia a fost luată după ce mai multe oficialităţi europene s-au declarat nemulţumite de faptul că o parte dintre prevederile programului PHARE privind securizarea frontierelor, finanţat din fonduri europene, se regăsesc şi în înţelegerea încheiată cu EADS.

Potrivit surselor citate, 90% din prevederile contractului cu EADS nu se referă la politica de siguranţă naţională.

În declaraţia guvernului român cu ocazia comemorării a 60 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz se spune: „Acest eveniment reprezintă un prilej atât de aducere aminte a ororilor şi crimelor cărora le-au căzut pradă semenii noştri de origine evreiască, cât şi de reafirmare a angajamentului statelor care fac parte din comunitatea democratică de a lupta cu toate mijloacele împotriva xenofobiei şi anti-semitismului.

Guvernul român înţelege importanţa misiunii sale de a acţiona ferm pentru combaterea formelor de discriminare bazate pe diferenţele etnice sau religioase. În acest sens, considerăm deosebit de importantă respectarea şi aplicarea fermă a legislaţiei care interzice manifestările cu caracter xenofob sau anti-semit precum şi derularea unor programe pentru cercetarea Holocaustului, pentru predarea în şcoli a faptelor legate de acest fenomen şi formarea profesorilor care ajută elevii români să cunoască istoria co-naţionalilor noştri evrei. Vom urmări, de asemenea, punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Internaţionale de Istorici pentru Studierea Holocaustului”.

România se află între primele patru ţări din care provin cele mai multe plîngeri Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în anul 2004, alături de Rusia, Polonia şi Turcia. În 2004 au fost depuse peste 45.000 de plîngeri, o creştere cu 16% în comparaţie cu 2003 - a anunţat preşedintele CEDO Luzius Wildhaber.

El a adăugat că sporirea eficienţei CEDO este contracarată de o creştere importantă a volumului de cazuri supuse atenţiei Curţii.

Wildhaber a cerut de asemenea statelor europene să ia "măsurile necesare la nivelul dreptului naţional" pentru a pune capăt încălcărilor Conveţiei Europene a Drepturilor Omului.

Premierul irakian interimar Iyad Allawi a declarat că armata Statelor Unite trebuie să rămînă în Irak pînă cînd forţele irakiene vor fi suficient de pregătite pentru a prelua operaţiunile de securitate. Vorbind la Bagdad, Allawi a spus că forţele irakiene vor prelua gradual controlul asupra acestor operaţiuni, dar a refuzat să sugereze o dată la care foreţele străine vor pleca din Irak.

Preşedintele american George Bush intenţionează să ceară Congresului 80 de miliarde de dolari suplimentare pentru finanţarea operaţiunilor militare din acest an ale trupelor americane din Irak şi Afganistan.

Agenţiile de presă citează surse anonime din administraţie şi din Congres care spun că această cerere va fi anunţată în cursul zilei de marţi. Cererea survine după aprobarea în regim de uregnţă a unei sume suplimentare de 25 de miliarde deolari pentru acest an fiscal şi va ridica cheltuielile pentru ambele conflicte la un total de 280 de milioane de dolari.

Activişti pentru apărarea drepturilor omului şi reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din Rusia au condamnat ferm cererea mai multor parlamentari ruşi de interzicere a organizaţiilor evreieşti, acuzate de aceşti legislatori că ar fi extremiste.

La iniţiativa politicianului ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, 20 de deputaţi din Duma de Stat, între care şi comunişti, au semnat la începutul lunii o scrisoare în care îi cer Procurorului general să ancheteze organizaţiile evreilor şi să le interzică în conformittate cu legea împotriva extremismului.

Conţinutul scrisorii a fost dat publicităţii săptămîna aceasta. Pînă acum, Kremlinul nu a avut o reacţie oficială.

Potrivit raportului dat publicităţii de Asociaţia Mondială a Ziarelor, 71 de jurnalişti au fost ucişi anul trecut în exerciţiul funcţiunii, 23 dintre ei în Irak. Cifra este cea mai mare din 1994 încoace. În raport se spune că Irakul este cel mai primejdios loc de pe planetă pentru jurnalişti, urmat de Filipine unde 11 ziarişti au fost ucişi în 2004.

Noul preşedinte al Ucrainei Victor Iuşcenco a declarat că principalul obiectiv pe termen lung al guvernului său va fi aderarea la Uniunea Europeană, în ciuda unui răspuns mai degrabă rece pînă acum din partea Uniunii:

„Am un plan clar de transformări în ţara noastră pentru următorii cinci ani şi am şi o echipă care să-l pună în practică. Nu dau acum detalii, voi spune numai că are al bază realizarea unui obiectiv strategic de politică externă, anume aderarea la Uniunea Europeană”

Iuşcenco a făcut această declaraţie la Strasbourg, în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adăugînd că va face tot ce-i stă în puteri pentru a face ireversibil procesul reformelor din ţara sa şi a repetat poziţia sa pro-europeană, pronunţîndu-se pentru includerea în strategia Uniunii Europene a aderării Ucrainei.

Comisarul european pentru politică externă Benita Fererro-Waldner a spus însă că Uniunea Europeană nu e pregătită să ia în considerare candidatura Ucrainei pentru aderarea la blocul pan-european.

Cancelarul Gerhard Schroeder declarat că în Germania există încă antisemitism şi că neo-naziştii continuă să nege amploarea Holocaustului. Vorbind la Berlin cu ocazia aniversării a 60 ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz, Schroeder a spus că este de datoria întregii societăţi să combată antisemitismul.

La Paris, preşedintele Jacques Chirac a condus ceremonia de dezvelire a unui monument închinat victimelor Holocaustului nazist, în care au fost ucişi 6 milioane de evrei europeni, şi mulţi alţii, între care homosexuali, romi şi prizonieri de război. Chirac s-a recules în faţa unui zid în care sînt încrustate numele a 76 de mii de evrei din Franţa trimişi de nazişti în lagărele morţii. La Strasbourg, drapelele naţionale de la Consiliul Europei au fost arborate în bernă, în timp ce în faţa clădirii a fost dezvelit un monument în memoria victimelor Holocaustului. Consiliul Europei a cerut ţărilor europene să continue lupta împotriva rasismului şi a anti-semitismului.

Într-un comunicat de presă al Curţii Europene a Drepturilor Omului se spune că statul român va plăti 10 de mii de euro daune morale şi 9784 de euro cheltuieli de judecată lui Gheorghe Florică, fost şef al Gărzii Financiare.

Gheorge Florică a fost cercetat în cazul contrabandei cu ţigări cunoscut sub numele de afacerea „Ţigareta II”. El a dat în judecată statul român susţinînd că detenţia sa provizorie între 13 mai – 9 iunie 1999 a fost ilegală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunţat că procesul a fost scos de pe rol în urma rezolvării lui pe cale amiabilă în termenii anunţaţi mai sus.