Preşedintele Republicii Belarus Alyaksandr Lukashenka a prezentat parlamentului un proiect de lege pentru reintroducerea pedepsei capitale imediat ce va fi ridicat moratoriul asupra execuţiilor. Guvernul de la Minsk a instituit moratoriul asupra pedepsei capitale la puţin timp după declararea independenţei ţării în 1991.

Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a promis premierului irakian Ibrahim al-Jaafari, cu care s-a întîlnit la Casa Albă, că forţele americane vor rămîne în Irak pentru a asigura trecerea la o democraţie stabilă.

"I-am spus premierului irakian că forţele americane se află în Irak pentru a duce la bun sfîrşit o misiune, o misiune importantă. Un Irak democratic este în interesul Statelor Unite, în interesul păcii" - a afirmat liderul american.

În Georgia, partidele din opoziţie au ameninţat că vor boicota alegerile municipale de anul viitor în semn de protest faţă de propunerea guvernului ca primarul capitalei Tbilisi să fie ales de membrii consiliului municipal. Opoziţia insistă ca primarul să fie ales prin vot direct de către locuitorii oraşului.

În Iran a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în care se confruntă primarul radical al capitalei Teheran, Mahmoud Ahmadinejad şi fostul preşedinte conservator Akbar Hashemi Rafsanjani.

Î n orice caz sunt hotărît să servesc Revoluţia Islamică şi poporul pînă la sfîrşitul vieţii. Actualmente, indiferent dacă voi fi sau nu preşedinte, scopul meu este sî am un rol politic în istorie - a declarat Rafsanjani.

Rivalul său a afirmat că, dacă va ieşi învingător, victoria sa va marca începutul unei noi ere în Iran. Votul a fost prelungit de trei ori cu cîte o oră după ce ministerului de interne i se semnalaseră neregularităţi.

Autorităţile kirghize au revenit asupra deciziei de a extrăda în Uzbekistan 29 de refugiaţi uzbeci acuzaţi că ar fi incitat la actele de violenţă care au avut loc luna trecută la Andijan. Prim vice-ministrul de externe Taalai Kîdîrov a precizat: "Decizia de a acorda sau de a refuza celor 29 statut-ul de refugiaţi va fi luată numai după consultări cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi. Aceasta este poziţia ministerului de externe kirghiz, în conformitate cu convenţia internaţională asupra refugiaţilor şi cu propria noastră legislaţie."

Cu prilejul vizitei la Moscova a Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea ca NATO şi Rusia să combată traficul cu droguri din Afganistan şi alte ţări din Asia Centrală.

"Am subliniat la convorbiri că lupta împotriva terorismului se numără printre obiectivele noastre prioritare şi mă bucur să menţionez că am trecut de la declaraţii la acţiuni concrete": a spus Vladimir Putin.

La rîndul său, Secretarul General al Alianţei a îndemnat Rusia să se alăture eforturilor NATO pentru combaterea terorismului internaţional şi neproliferarea armelor de distrugere în masă.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a respins cererile pentru stabilirea datei la care ar urma ca forţele americane să se retragă din Irak. Rumsfeld a subliniat că forţele americane trebuie să aibă posibilitatea de a înfrînge insurgenţa irakiană şi de a instrui forţele de securitate irakiene în vederea preluării controlului.

"Pentru a nu exista nici o îndoială: dacă trupele coaliţiei vor părăsi Irakul înainte ca forţele de securitate irakiene să fie capabile să-şi asume responsabilitatea, într-o bună zi vom fi confruntaţi cu un alt regim irakian poate mai periculos decît cel al lui Saddam Hussein" - a afirmat şeful Pentagonului.

Carla del Ponte, principalul procuror la Tribunalul de la Haga pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie, nu intenţionează să ia parte la comemorarea în Bosnia, luna viitoare, a 10 ani de la masacrul de la Srebrenica. Carla del Ponte a afirmat: "este o ruşine că principalii doi vinovaţi sînt încă în libertate". Carla del Ponte s-a referit la liderul sîrbilor bosniaci Radovan Karadzic şi comandantul militar Ratko Mladic, acuzaţi de masacrarea a 8 mii de musulmani la Srebrenica.

Preşedinţii celor şase ţări care formează Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă şi anume: Rusia, Tadjikistan, Kazahstan, Belarus, Kirghizstan şi Armenia se întrunesc la Moscova, ocazie cu care liderul rus Vladimir Putin a subliniat necesitatea extinderii cooperării. Pe agenda reuniunii mai figurează: ameninţările teroriste şi extremiste pentru ţările-membre, securitatea în regiune şi în ţările vecine, inclusiv Afganistanul.

Exploziile aproape simultane a trei automobile-capcană au zguduit centrul capitalei irakiene în zorii zilei, ucigînd cel puţin 17 persoane şi rănind alte 28. Una din maşini a explodat lîngă o patrulă a poliţiei, cea de a doua în apropierea unei moschei şiite, iar cea de a treia pe o stradă comercială din Bagdad.

Mecanicii de locomotivă şi angajaţii din depourile CFR - aflaţi în cea de-a 16-a zi de grevă generală - ar fi dispuşi să accepte şi o majorare salarială mai mică de 10,7 la sută din partea administraţiei, pentru a înceta protestul şi a relua lucrul - a anunţat Iulian Măntescu, vicepreşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă. Pe lângă majorarea salarială, greviştii mai cer 20 de tichete de masă lunar.

O întîlnire la nivel înalt inter-coreeană s-a încheiat fără să se fi convenit asupra reluării consultărilor internaţionale privind programul nuclear al Coreei de Nord. Într-o declaraţie comună dată publicităţii după convorbirile de la Seoul dintre preşedintele sud-coreean, Roh Moo-hyun şi emisari nord-coreeni, se afirmă că cele două state vor lua măsuri pentru rezolvarea pe cale diplomatică a crizei nucleare, dar nu a fost stabilită data reluării tratativelor.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a îndemnat pe miniştri şi pe cei care conduc instituţiile subordonate guvernului să solicite, la rândul lor, propriilor angajaţi să contribuie financiar la Fondul Solidaritatea, deschis pentru sprijinirea persoanelor sinistrate în urma inundaţiilor din lunile aprilie-mai.

La Fondul Solidaritatea au fost donate, până în prezent circa 31 miliarde de lei, din care 13 miliarde de lei reprezintă contribuţia funcţionarilor din ministerul administraţiei şi internelor.

Guvernul a hotărât alocarea sumei de patru mii de miliarde de lei pentru repararea caselor, a sistemelor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a infrastructurii afectate.

La Washington există certitudinea că, în pofida cererilor internaţionale, în Liban se mai află agenţi secreţi sirieni - au declarat reporterilor doi reprezentanţi oficiali americani, care au insistat să rămînă anonimi. Amintim că în urma presiunilor internaţionale, în aprilie Siria şi-a retras trupele din Liban după o prezenţă militară de 29 de ani.

Sindicatul Liber din Radio-difuziunea Română a decis să îşi retragă reprezentanţii pe care i-a sprijinit în alegerile interne pentru Consiliul Audio-vizualului al SRR, luând act de poziţia ONG-urilor şi a preşedintelui ţării în sensul depolitizării radioului şi televiziunii publice.

Mai mult de 40.000 de cetăţeni străini - cei mai mulţi moldoveni, turci, chinezi şi italieni - au primit dreptul de şedere temporară în România, numărul lor fiind de peste 15 ori mai mare decât al celor cărora li s-a aprobat stabilirea în România.



Principalele scopuri pentru care a fost acordat sau prelungit dreptul de şedere temporară a cetăţenilor străini sunt: activităţile comerciale, studii, căsătorie cu cetăţeni români sau reîntregirea familiei.

Strategia de expansiune economică a României se orientează, din ce în ce mai mult, spre pieţe comparabile cu România - a declarat ministrul de externe Mihai-Răzvan Ungureanu, precizînd că este vorba de o schimbare de paradigmă, fiind luate în calcul cu precădere "pieţe care, inclusiv geografic, sunt comparabile cu România".

Conform unor surse din minister, este vorba despre republici autonome ruse, despre zona Caucazului şi a Asiei Centrale, sau despre ţări din lumea arabă, însă accentul nu mai cade pe acţiuni la nivelul capitalelor şi a autorităţilor centrale, ci mai degrabă pe identificarea unor zone de interes economic.

Raportorul special al Naţiunilor Unite Manfred Nowak a acuzat autorităţile uzbece de tortură în urma ciocnirilor violente care au avut loc luna trecută la Andijan. Organizaţia Human Rights Watch a criticat între timp autorităţile din Kirghizstan care au anunţat că vor extrăda în Uzbekistan 29 de refugiaţi uzbeci cu antecedente criminale.

Human Rights Watch a avertizat că refugiaţii uzbeci riscă să fie torturaţi dacă sunt trimişi înapoi, în Uzbekistan, subliniind că, în virtutea legislaţiei internaţionale, au dreptul să primească azil.

Într-o declaraţie dată publicităţii la Londra după convorbirile avute cu şeful diplomaţiei afgane Abdullah Abdullah, miniştrii de externe ai principalelor ţări industrializate care formează Grupul celor Opt felicită Afganistanul pentru "progresele remarcabile" făcute din 2001, cînd a fost înlăturat regimul talibanilor.

Declaraţia de sprijin pentru guvernul preşedintelui Hamid Karzai a coincis cu luptele sîngeroase din partea de sud a Aganistanului unde, potrivit ministerului apărării de la Kabul, au fost ucişi 132 de rebeli talibani.

La reuniunea de la Moscova a Comunităţii Economice Eurasiatice, preşedintele Republicii Belarus Alyaksandr Lukashenka a preluat funcţia de preşedinte al organizaţiei ca succesor al preşedintelui kazah Nursultan Nazarbayev. Reuniunea a fost prezidată de liderul rus, Vladimir Putin.

Din Comunitatea Economică Eurasiatică fac parte: Rusia, Belarus, Kazahstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Poliţia irakiană a anunţat că într-un cartier predominant şiit din Bagdad au explodat simultan trei maşini-capcană. 18 persoane au fost ucise şi alte 48 rănite.

Organizaţia americană pentru drepturile omului, Freedom House a cerut autorităţilor kirghize să nu-i trimită pe refugiaţii uzbeci înapoi în Uzbekistan. Directorul organizaţiei, Stuart Kahn a declarat Europei Libere că autorităţile kirghize îi extrădează pe uzbeci fără să ştie ce soartă îi aşteaptă în Uzbekistan. Stuart Kahn a adăugat că organizaţia sa are toate motivele să creadă că, odată ajunşi în Uzbekistan, refugiaţii ar putea fi torturaţi.

În Polonia, Platforma Civică de centru-dreapta, din opoziţie, a cerut demisia premierului Marek Belka după ce deschiderea unor dosare de pe vremea regimului comunist a scos la iveală că Belka a avut legături cu fosta poliţie politică în anii 1980. Belka refuză să demisioneze, poziţie acceptată de preşedintele Aleksander Kwasniewski, care a afirmat că dosarele nu conţin nimic care să dovedească incapacitatea lui Belka de a guverna şi că nu are nici un sens ca guvernul să fie schimbat cu trei luni înaintea alegerilor.