Primarul Clujului Emil Boc a fost ales preşedinte al Partidului Democrat la congresul PD desfăşurat la Bucureşti. Majoritatea covârşitoare a celor 4 mii de candidaţi la congres a sprijinit moţiunea propusă de Boc, prin care Partidul Democrat

trece de la social-democraţie la docrina crestin-democrata şi capătă posibilitatea de a se afilia Partidului Popular European – în acest moment cea mai puternică fracţiune din Parlamentul European.

La alegerile legislative din Bulgaria s-a înregistrat o prezenţă la urnele de vot de aproximativ 30 la sută, în primele 7 ore. Opoziţia socialistă (foştii comunisti) apare favorită în sondaje, dar va fi probabil nevoie să se alieze pentru a putea guverna, într-un moment crucial pentru reformele cerute Bulgariei de Uniunea Europeană, la fel ca şi Romaniei, pentru ca cele două ţări să poată fi primite în Uniune în ianuarie 2007.

Preşedintele azer Ilham Aliyev a declarat că decizia Azerbaijan-ului de a dubla cheltuielile pentru apărare anul acesta şi de a le majora cu 70 la sută anul viitor, a fost luată din cauza intenţiei Rusiei de a-şi muta în Armenia bazele militare pe care s-a angajat să le retragă din Georgia.

Din punct de vedere formal, Azerbaijanul se mai află încă în război cu Armenia vecină, disputându-şi provincia separatistă Nagorno-Karabakh.

Liderul religios suprem al Iranului, ayatolahul Ali Khamenei a chemat iranienii la unitate după alegerile prezidenţiale, câştigate în turul doi de vineri de primarul capitalei Teheran, ultra-conservatorul Mahmoud Ahmadinejad. Noul preşedinte al Iranului a declarat că va face din ţara sa un model al statului islamic.

In Bulgaria au loc alegeri generale – intr-un moment crucial pentru reformele cerute de Uniunea Europeana. La fel ca in cazul Romaniei, si admiterea Bulgariei risca sa fie aminata cu un an, pina in ianuarie 2008, daca nu sint respectate angajamentele luate fata de Uniune.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie, Partidul socialist (fost comunist) ar putea iesi forta cea mai puternica – urmat de Miscarea Nationala Simeon a actualului premier. Observatorii politici se asteapta ca viitorul guvern sa fie unul de coalitie.

Alegerile prezidentiale din Iran au fost castigate, cu o majoritate clara, de primarul ultra-conservator al Teheranului Mahmoud Ahmadinejad. Victoria i-a fost asigurata de sprijinul masiv dat de straturile sociale cele mai sarace. Contracandidat a fost fostul presedinte Ali Akbar Rafsanjani.

Departamentul de stat american a reactionat imediat, avertizind ca victoria lui Ahmadinejad izoleaza si mai mult Iranul de procesul de democratizare din regiune.

La Bucuresti are loc congresul extraordinar al Partidului Democrat, partid care impreuna cu Partidul National Liberal, formeaza alianta de guvernamint Dreptate si Adevar. Primarul Clujului Emil Boc este singurul candidat la presedintia partidului.

Mai importanta este insa schimbare de doctrina, pe care cei 4 mii de delegati o vor dezbate astazi – este vorba de trecerea de la social-democratie la docrina crestin-democrata. Partidul Democrat vrea sa fie primit in marea familie a Partidului Popular European – in acest moment cea mai puternica fractiune din Parlamentul European.

La Viena are loc reuniunea anuala a liderilor partidelor socialiste din Europa – reunine la care este de asteptat sa fie adoptata o rezolutie de sprijin pentru presedintia britanica a Uniunii Europene. Marea Britanie va prelua conducerea UE la 1 iulie.

Presedintele Statelor Unite Gerge Bush a respins categoric ideea de a se stabili un calendar al retragerii trupelor americane din Irak. Dupa o intilnire la Casa Alba cu premierul irakian Ibrahim al Jafarii, presedintele Bush a asigurat ca trupele americane vor ramine in Irak pina la incheirea procesului de democratizare.

Preşedintele Republicii Belarus Alyaksandr Lukashenka a prezentat parlamentului un proiect de lege pentru reintroducerea pedepsei capitale imediat ce va fi ridicat moratoriul asupra execuţiilor. Guvernul de la Minsk a instituit moratoriul asupra pedepsei capitale la puţin timp după declararea independenţei ţării în 1991.

Preşedintele Statelor Unite George W. Bush a promis premierului irakian Ibrahim al-Jaafari, cu care s-a întîlnit la Casa Albă, că forţele americane vor rămîne în Irak pentru a asigura trecerea la o democraţie stabilă.

"I-am spus premierului irakian că forţele americane se află în Irak pentru a duce la bun sfîrşit o misiune, o misiune importantă. Un Irak democratic este în interesul Statelor Unite, în interesul păcii" - a afirmat liderul american.

În Georgia, partidele din opoziţie au ameninţat că vor boicota alegerile municipale de anul viitor în semn de protest faţă de propunerea guvernului ca primarul capitalei Tbilisi să fie ales de membrii consiliului municipal. Opoziţia insistă ca primarul să fie ales prin vot direct de către locuitorii oraşului.

În Iran a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în care se confruntă primarul radical al capitalei Teheran, Mahmoud Ahmadinejad şi fostul preşedinte conservator Akbar Hashemi Rafsanjani.

Î n orice caz sunt hotărît să servesc Revoluţia Islamică şi poporul pînă la sfîrşitul vieţii. Actualmente, indiferent dacă voi fi sau nu preşedinte, scopul meu este sî am un rol politic în istorie - a declarat Rafsanjani.

Rivalul său a afirmat că, dacă va ieşi învingător, victoria sa va marca începutul unei noi ere în Iran. Votul a fost prelungit de trei ori cu cîte o oră după ce ministerului de interne i se semnalaseră neregularităţi.

Autorităţile kirghize au revenit asupra deciziei de a extrăda în Uzbekistan 29 de refugiaţi uzbeci acuzaţi că ar fi incitat la actele de violenţă care au avut loc luna trecută la Andijan. Prim vice-ministrul de externe Taalai Kîdîrov a precizat: "Decizia de a acorda sau de a refuza celor 29 statut-ul de refugiaţi va fi luată numai după consultări cu Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi. Aceasta este poziţia ministerului de externe kirghiz, în conformitate cu convenţia internaţională asupra refugiaţilor şi cu propria noastră legislaţie."

Cu prilejul vizitei la Moscova a Secretarului General al Alianţei Nord-Atlantice Jaap de Hoop Scheffer, preşedintele Rusiei Vladimir Putin a vorbit despre necesitatea ca NATO şi Rusia să combată traficul cu droguri din Afganistan şi alte ţări din Asia Centrală.

"Am subliniat la convorbiri că lupta împotriva terorismului se numără printre obiectivele noastre prioritare şi mă bucur să menţionez că am trecut de la declaraţii la acţiuni concrete": a spus Vladimir Putin.

La rîndul său, Secretarul General al Alianţei a îndemnat Rusia să se alăture eforturilor NATO pentru combaterea terorismului internaţional şi neproliferarea armelor de distrugere în masă.

Ministrul american al apărării Donald Rumsfeld a respins cererile pentru stabilirea datei la care ar urma ca forţele americane să se retragă din Irak. Rumsfeld a subliniat că forţele americane trebuie să aibă posibilitatea de a înfrînge insurgenţa irakiană şi de a instrui forţele de securitate irakiene în vederea preluării controlului.

"Pentru a nu exista nici o îndoială: dacă trupele coaliţiei vor părăsi Irakul înainte ca forţele de securitate irakiene să fie capabile să-şi asume responsabilitatea, într-o bună zi vom fi confruntaţi cu un alt regim irakian poate mai periculos decît cel al lui Saddam Hussein" - a afirmat şeful Pentagonului.

Carla del Ponte, principalul procuror la Tribunalul de la Haga pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie, nu intenţionează să ia parte la comemorarea în Bosnia, luna viitoare, a 10 ani de la masacrul de la Srebrenica. Carla del Ponte a afirmat: "este o ruşine că principalii doi vinovaţi sînt încă în libertate". Carla del Ponte s-a referit la liderul sîrbilor bosniaci Radovan Karadzic şi comandantul militar Ratko Mladic, acuzaţi de masacrarea a 8 mii de musulmani la Srebrenica.

Preşedinţii celor şase ţări care formează Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă şi anume: Rusia, Tadjikistan, Kazahstan, Belarus, Kirghizstan şi Armenia se întrunesc la Moscova, ocazie cu care liderul rus Vladimir Putin a subliniat necesitatea extinderii cooperării. Pe agenda reuniunii mai figurează: ameninţările teroriste şi extremiste pentru ţările-membre, securitatea în regiune şi în ţările vecine, inclusiv Afganistanul.

Exploziile aproape simultane a trei automobile-capcană au zguduit centrul capitalei irakiene în zorii zilei, ucigînd cel puţin 17 persoane şi rănind alte 28. Una din maşini a explodat lîngă o patrulă a poliţiei, cea de a doua în apropierea unei moschei şiite, iar cea de a treia pe o stradă comercială din Bagdad.

Mecanicii de locomotivă şi angajaţii din depourile CFR - aflaţi în cea de-a 16-a zi de grevă generală - ar fi dispuşi să accepte şi o majorare salarială mai mică de 10,7 la sută din partea administraţiei, pentru a înceta protestul şi a relua lucrul - a anunţat Iulian Măntescu, vicepreşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă. Pe lângă majorarea salarială, greviştii mai cer 20 de tichete de masă lunar.

O întîlnire la nivel înalt inter-coreeană s-a încheiat fără să se fi convenit asupra reluării consultărilor internaţionale privind programul nuclear al Coreei de Nord. Într-o declaraţie comună dată publicităţii după convorbirile de la Seoul dintre preşedintele sud-coreean, Roh Moo-hyun şi emisari nord-coreeni, se afirmă că cele două state vor lua măsuri pentru rezolvarea pe cale diplomatică a crizei nucleare, dar nu a fost stabilită data reluării tratativelor.