Potrivit ministrului german al apărării Peter Struck, explozia din Afganistan, soldată cu moartea a şase soldaţi afgani şi doi germani, a fost un accident. Explozia s-a produs acum două zile în provincia Takhar din partea de nord a Afganistanului, în timp ce erau transportate arme pentru a fi distruse.

Coordonatorul politicii externe a Uniunii Europene, Javier Solana consideră că nu există nici un motiv pentru schimbarea politicii UE faţă de Iran.

Înainte de a modifica acordurile încheiate cu fosta conducere de la Teheran, trebuie văzut ce anume va face cea nouă, a afirmat Solana, adăugînd că vor continua convorbirile cu Iranul vizînd problemele nucleare.

La Bruxelles, purtătoarea de cuvînt a Comisiei Europene, Emma Udwin a enumerat viitoarele priorităţi în relaţiile cu Iranul: "au existat patru priorităţi care vor rămîne aceleaşi, indiferent de schimbarea conducerii Iranului şi anume: problema armelor de distrugere în masă, drepturile omului, terorismul şi situaţia din Orientul Mijlociu".

Un avion militar american s-a prăbuşit la 40 de kilometri nord-vest de Bagdad. Cei doi membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa. Cauza prăbuşirii nu a fost dezvăluită.

Într-un raport dat publicităţii de Federaţia Internaţională Helsinki, cu sediul la Viena, numeroase republici ex-sovietice, precum şi Statele Unite sunt criticate în legătură cu situaţia drepturilor omului. Dintre cele 38 de ţări menţionate în raport, ţări ce aparţin Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cel mai aspru criticate sunt statele central-asiatice, ca pildă Uzbekistanul şi Turkmenistanul.

"E greu să se generalizeze în legătură cu drepturile omului în ţări dintre care unele sunt dintre cele mai democratice şi liberale, iar altele extrem de represive. Se poate spune, însă, că în unele din ele nu se fac multe progrese în ce priveşte respectarea drepturilor omului" - a afirmat Aaron Rhodes, directorul executiv al Federaţiei Internaţionale Helsinki.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat înfiinţarea unei comisii de mediere pentru proiectul de lege privind dreptul la rectificare şi dreptul la replică faţă de materialele publicate în presă.

Proiectul de lege, formulat în 2001 de Ioan Mircea Paşcu, deputat PSD, prevedea, printre altele, că publicarea rectificării sau a replicii nu împiedică persoana care se consideră lezată să se adreseze instanţelor judecătoreşti competente pentru despăgubiri băneşti şi/sau pentru constatarea săvârşirii unei infracţiuni.

Liberalii şi democraţii nu s-au înţeles nici în şedinţa de luni a Consiliului Naţional de Conducere al Alianţei DA asupra componenţei noilor Consilii de Administraţie ale radio-ului şi televiziunii publice.

Singurul punct asupra căruia au convenit liberalii şi democraţii vizează necesitatea modificării actualei legislaţii în vederea depolitizării celor două instituţii.

Cu o întîrziere de aproape o oră, deputaţii şi senatorii au început şedinţa comună consacrată alegerii noii componenţe a consiliilor de administraţie ale radio-ului şi televiziunii publice, pentru care au fost propuşi candidaţi din partea grupurilor parlamentare, a guvernului şi a personalului societăţilor radio-ului şi televiziunii.

Amintim că preşedinţia a refuzat să facă propuneri pentru cele două consilii, invocând necesitatea modificării legii în sensul scoaterii consiliilor de administraţie de sub influenţa factorului politic.

NATO este gata să ajute Ucraina să i se alăture - a declarat Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jaap de Hoop Scheffer, aflat în vizită la Kiev. El a subliniat că guvernul ucrainean se află pe calea reformelor: "ma aflu la Kiev din partea NATO pentru a oferi Ucrainei, poporului ucrainean, guvernului ucrainean ajutorul şi sprijinul de care au nevoie în procesul de reforme care să ducă în cele din urmă la integrarea euro-atlantică".

Ministrul german al Justiţiei, Brigitte Zypries, care face o vizită la Bucureşti, a declarat la o conferinţă de presă că planul de acţiune al guvernului român pentru perioada 2005-2007 reprezintă "paşi hotărâţi în direcţia bună" privind îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Brigitte Zypries a subliniat că relaţia de colaborare între Germania şi România "este tradiţional foarte bună" şi că va sprijini partea română în procesul de respectare a angajamentelor pe care şi le-a asumat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Alegerile generale din Bulgaria au fost cistigate de fostii comunisti. Dupa numararea a 98 la suta din voturile exprimate, rezultatul arata ca Partidul Socialist a cistigat 31 la suta voturi, urmat de partidul de centru-dreapta al actualului premier Simeon de Saxa Coburg, cu aproape 20 la suta din voturi. Pe locul trei s-a clasat partidul minoritatii turce cu 12 la suta.

Formarea unei coalitii majoritare va fi dificila dar, dar date fiind aspiratiile de aderare la UE ale Sofiei, este de asteptat ca negocierile sa nu dureze prea mult.

Presedintele ales al Iranului, ultra conservatorul Moahmoud Ahmadinejad a declarat ca viitorul sau guvern va fi un guvern al “pacii si moderatiei”. In politica externa, a sustinut noul presedinte, strategia se va baza pe idea co-existentei. El a tinut insa sa precizeze ca pentru moment Iranul nu are nevoie de relatii mai bune cu Statele Unite – relatii care s-au degrade mult dupa ce Washingtonul a acuzat Iranul ca incearca sa produca arme nucleare.

Presedintele rus Vladimir Putin a avut o intilnire la Kremlin cu un grup important de oameni de afaceri din Germania pe care i-a asigurat ca relatiile economice dintre cele doua tari se vor extinde. Putin a avut ieri o intilnire similara cu oameni de afaceri americani – ambele vazute drept o noua tentative a presedintelui rus de a recistiga increderea oamenilor de afaceri straini, dupa afacerea YUKOS.

Premierul Turciei Tayyip Erdoga a declarat ca guvernul sau nu va accepta noi conditii pentru a incepe, in octombrie, negocierile de aderare cu Uniunea Europeana.

Intre principalele doua partide aflate la guvernare - Partidul Democrat si Partidul National Libera au aparut noi tensiuni. Dupa ce propunerea de fuziune facuta de liberali la conventia Partidului Democrat a ramas fara raspuns – a fost rindul liderul PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu sa respinga din nou initiativa democratilor de a se institui un interimat la conducerea societatilor publice de radio si televiziune.

Tariceanu a declarat pe de alta parte ca este de acord cu depolitizarea celor doua institutii. Cu putin timp in urma, conducerile radioului si televiziunii au fost demise de parlament – iar partidele au inceput sa-si numeasca noi candidati in consiliile administrative. Intre timp, mai ales la presiunea presedintelui Traian Basescu, Partidul Democrat a cerut instaurarea unui interimat pina la schimbarea legii care guverneaza cele doua institutii.

Preşedintele organizatiei din Bucureşti a Partidului National - Liberal, Ludovic Orban a criticat atitudinea politică a colegilor de alianţă, cerându-le, potrivit agentiei Mediafax, democraţilor să-şi asume responsabilitatea guvernării .

"Deşi am câştigat alegerile împreună cu PD, preocuparea esenţială a democraţilor a fost să scape de orice percepţie publică privind responsabilitatea guvernării", a afirmat Orban.

Reprezentanţii Partidului Social Democrat au criticat virulent Partidul Democrat, duminică, într-o conferinţă de presă, pentru faptul ca au renuntat la doctrina social-democrata in favoarea uneia populare. Potrivit agentiei Mediafax, social-democratii au afirmat că PSD îi aşteaptă în rândurile sale pe toţi membrii Partidului Democrat ataşaţi valorilor social-democrate.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut ministrului Transporturilor, Gheorghe Dobre, să renegocieze contractul încheiat în 2004 cu firma Bechtel pentru autostrada Bucureşti-Borş, în vederea reducerii costurilor, concomitent cu depunerea unei plângeri penale împotriva fostului ministru Mitrea. Lucrările la autostradă Brasov-Bors au început anul trecut, în baza unui contract în valoare de 2,2 miliarde euro.

După alegeri, noua administraţie de la Bucureşti s-a pronunţat, în mai multe rânduri, în favoarea începerii unui alt proiect de autostradă, pe traseul Bucureşti-Piteşti-Râmnicu Vîlcea-Sibiu-Lugoj-Arad-Timişoara, considerat prioritar în domeniul infrastructurii.

În privinţa autostrăzii Bucureşti-Braşov, premierul a precizat că proiectul este temporar oprit, urmând să fie organizată o nouă licitaţie care să ia în calcul şi fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Viktor Shanin, the Russian cochairman of the Joint Control Commission (JCC), accused Moldova of attempting to deliberately torpedo the peacekeeping operation. In a statement on 23 June Shanin referred to the failure of Moldova's JCC delegation to show up for an emergency meeting of the commission which is responsible for controlling the peacekeeping forces in Transdniester's security zone since 1992.

The Moldovan JCC representatives have refused to work in the commission since April, when the Transdniester authorities ignored the commission's decision to simplify access to fields for peasants living in several villages located on the left bank of the Dniester River but under Moldova's jurisdiction.

In a speech held on 21 June at the OSCE Annual Security Review Conference in Vienna Moldovan Foreign Minister Andrei Stratan said that the Russian troops in Transdniester must be replaced with a multinational stabilization mission under an OSCE mandate as a sine qua non for settling the Transdniester conflict.

Grigorii Marakutsa, speaker of the Supreme Soviet of Moldova's breakaway region of Transdniester said in Tiraspol on 22 June that the region sees the presence of a Russian military contingent as a guarantee of its security and does not want it to be withdrawn.

Moldovan Minister for Reintegration Vasile Sova told reporters in Vienna on 22 June that Tiraspol must ensure the observance of basic human rights, before any internationally monitored elections may be organized there. Sova noted that in Transdniester there are still political prisoners who are recognized as such by the European Court of Human Rights. Noting that the region is under the ideological control of the so-called military police or the so-called State Security Ministry", Sova concluded: "Unless all of these obstacles are eliminated with the help of the international community, I don't think we can talk about setting a concrete date for elections there."

The Moldovan parliament has recently approved Ukraine's plan for the Transdniester conflict settlement, which calls, inter alia, for holding democratic parliamentary elections under international monitoring in the separatist region.

The Moldovan Foreign Ministry on 21 June issued a statement expressing its "regret that high-ranking Russian officials visit the Transdniester region without coordination with the Moldovan authorities". The statement referred to the visit to Tiraspol of Modest Kolerov, head of the Department for Interregional and Cultural Relations with Foreign Countries in the Russian presidential administration. According to the Foreign Ministry, the incident "calls in question Moscow's wish to promote a peaceful and lasting solution of the Transdniester conflict." Chisinau demanded explanations from Russian Ambassador Nikolai Ryabov.

Russian legislators have repeatedly traveled to Transdniester in recent months without notifying Chisinau, but Kolerov's is the first surreptitious trip of a Russian executive official to Moldova's secessionist region. Kolerov urged the newly created Transdniester youth organization "Proryv" (Breakthrough), whose declared goal is "to overthrow the Voronin regime", to share experiences with Nashi, the Russian youth movement that supports President Vladimir Putin.

Grigorii Marakuta, head of Transdniester's Supreme Soviet, said on 21 June that Russia is going to propose its own plan for the Transdniester conflict settlement in the following months. According to Marakuta, the plan is to be based on the so-called Kozak Memorandum that called for turning Moldova into a "federalized" state.