Franţa şi Germania au pledat astăzi pentru un nou tratat european, care să prevină repetarea crizei datoriilor în care se găseşte acum zona euro.

După o întrevedere la Paris cu cancelara Germaniei Angela Merkel, preşedintele Nicolas Sarkozy a precizat că noul tratat trebuie să includă o clauză prin care automat să fie sancţionate ţările care depăşesc plafonului unui deficit de 3 la sută din produsul intern brut.

Sarkozy a mai declarant că ar fi de dorit ca noul tratat să fie acceptat de toate cele 27 de ţări membre în Uniunea europeană dar că este posibil să fie adoptat numai de cele 17 ţări din zona euro.

Propunerea franco-germană va fi înaintată preşedintelui Uniunii Europene, Van Rompuy, miercuri, cu o zi înainte de summitul Uniunii la care vor fi dezbătute şi alte măsuri gândite să ajute la ieşirea din actuala criză financiară.

Observatorii internaţionali au declarat că alegerile generale din Rusia au fost pline de nereguli, iar în campania electorală, libertatea de expresie a fot limitată. Sunt concluziile la care au ajuns observatorii din partea OSCE şi a Consiliului Europei.

Preşedintele Afganistanului Hamid Karzai a cerut comunităţii internaţionale să continue pentru cel puţin încă 10 ani să sprijine ţara sa. Forţele internaţionale se vor retrage din Afganistan până în 2014. Vorbind la o reuniune internaţională convocată la Bonn, în Germania, Karzai a explicat că numai cu ajutorul comunităţii internaţionale pot fi garantate progresele făcute deja în ultimii ani.

Preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy s-a întâlnit la Paris cu cancelara Germaniei Angela Merkel. Discuţiile s-au concentrat asupra măsurilor care vor fi luate pentru a salva zona euro. Toate propunerile vor fi prezentate partenerilor europeni pe 9 decembrie, la summitul Uniunii Europene. Este de aşteptat ca cei doi să propună în primul rând o mai mare coordonare între ţările din zona euro mai ales în domeniul fiscal. Este de aşteptat şi o mărire substanţială a fondurilor puse la dispoziţie de Banca europeană centrală şi de Fondul Monetar International pentru ţările europene aflate în pragul falimentului.

Peste 50.000 de cetățeni ruși au votat ieri în Moldova pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, se spune într-un comunicat de presă al ambasadei ruse din Chișinău. Potrivit aceleiași surse, majoritatea celor care au mers la urne în Moldova și-au dat votul pentru partidul premierului Vladimir Putin, „Rusia Unită”. Ambasada rusă mai spune că față de alegerile parlamentare din 2007, anul acesta s-au prezentat la vot cu 4000 de alegători mai mult. La scrutinul de ieri Federația Rusă a deschis secții de votare atât pe malul drept al Nistrului, cât și în Transnistria, chiar dacă nu a avut pentru raioanele estice acordul Chișinăului.

Preasfinţitul Marchel, arhipastor al Episcopiei de Bălţi şi Făleşti, l-a acuzat pe premierul Vlad Filat că ar fi înşelat aşteptările clerului, căruia îi promisese că va retrage legea antidiscriminare. Aflat la Praga, Filat a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că va înainta proiectul de lege în parlament. Arhipastorul de Bălţi cheamă enoriaşii să vină la Marea Adunare a creştinilor, dacă proiectul Legii Antidiscriminare va fi înaintat în Parlament, transmite Info-Prim Neo.

Procurorii anticorupție spun că șeful poliției rutiere din Chișinău circulă cu o mașină cu numere de înmatriculare false și cu documentele tehnice expirate de mai bine de un an. Procurorii spun că polițistul și-a adus mașina, un Mercedes clasa S, din Letonia în 2010 și a încălcat și legile vamale ale Republicii Moldova. Dosarul șefului poliției rutiere, care este acuzat printre altele de abuz de putere, a fost trimis în instanță.

Peste 50.000 de cetățeni ruși au votat ieri în Moldova pentru alegerile parlamentare din Federația Rusă, se spune într-un comunicat de presă al ambasadei ruse din Chișinău. Potrivit aceleiași surse, majoritatea celor care au mers la urne în Moldova și-au dat votul pentru partidul premierului Vladimir Putin, „Rusia Unită”. Ambasada rusă mai spune că față de alegerile parlamentare din 2007, anul acesta s-au prezentat la vot cu 4000 de alegători mai mult.
La scrutinul de ieri Federația Rusă a deschis secții de votare atât pe malul drept al Nistrului, cât și în Transnistria, chiar dacă nu a avut pentru raioanele estice acordul Chișinăului.

Partidul de guvernare în Rusia pare să fi câștigat alegerile parlamentare de duminică, dar cu o scădere drastică a popularității.
Cu 96 la sută din voturi numărate, autoritățile electorale au spus că „Rusia Unită” va avea 238 de mandate față de 315, cât a avut până acum într-o Dumă cu 450 de deputați.
Pe locul doi, potrivit rezultatelor parțiale, s-a clasat Partidul Comuniștilor, care va avea 92 de mandate.
Premierul Vladimir Putin, care domină partidul de guvernământ „Rusia Unită”, a spus că rezultatele alegerilor sunt „excelente, în asemenea vremuri dificile”.
În cursul zilei de duminică, activiștii și partidele opoziției au relatat despre numeroase încălcări ale regulilor electorale.

O importantă conferință internațională a început astăzi în orașul german Bonn. Participanții își propun să schițeze viitorul Afganistanului după retragerea trupelor NATO, programată pentru 2014. Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a spus că Afganistanul „nu va fi abandonat” și a cerut comunității internaționale să asigure ”sprijin continuu, practic și financiar” pentru Afganistan cel puțin până în 2024.
Reuniunea începe la zece ani după o conferință ținută în același oraș, la Bonn, la doar câteva săptămâni după ce Talibanii afgani fuseseră înlăturați de la putere de invazia condusă de Statele Unite, în 2001.

Egiptenii votează astăzi în turul al doilea al primei faze a alegerilor parlamentare. Alegerile de lunea și marțea trecută au fost primele organizate după alungarea de la putere a președintelui Hosni Mubarak. Turul al doilea pentru ocuparea a 52 de mandate de parlamentar are loc astăzi și mâine.
Rezultatele preliminare ale votului de săptămâna trecută au arătat că aripa politică a mișcării „Frăția Musulmană” a obținut cele mai multe voturi, urmată de o formațiune islamistă ultra-conservatoare și de un partid secular liberal.

Organizația pentru apărarea mediului „Greenpeace” spune că activiștii ei au pătruns într-o centrală atomică din Franța pentru a demonstra cât de vulnerabilă este industria nucleară. Într-un comunicat de presă, „Greenpeace” spune că acțiunea s-a petrecut la centrala Nogent-sur-Seine, la 95 de kilometri sud-est de Paris și că activiștii au reușit să arate că „nu există energie nucleară sigură”.
Compania energetică Electricite de France (EDF) a anunțat că șapte din cei nouă participanți la acțiune au fost reținuți. EDF susține că raidul din zori a fost „detectat imediat” și nu a afectat în nici un fel siguranța centralei. Franța își obține aproximativ două-treimi din electricitate de la centralele atomice.

„Rusia Unită”, partidul de guvernămînt din Rusia, pare să fi câștigat alegerile parlamentare de duminică, dar cu o scădere drastică a popularității. După numărarea a 92% din voturi numărate, autoritățile electorale spun că „Rusia Unită” a obținut aproximativ 50 la sută din sufragii, față de 64 la sută cât câștigase la alegerile precedente.
Premierul Vladimir Putin a comentat rezultatele parțiale afirmînd că partidul său va fi capabil să asigure dezvoltarea stabilă a țării. Votul este văzut ca un test cheie pentru Putin, care candidează în martie viitor la președinția Rusiei.
Pe locul doi, potrivit rezultatelor parțiale, s-a clasat Partidul Comuniștilor cu aproximativ 19% din voturi, urmat de „Rusia Justă” cu 13 % și Partidul Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski, ultranaționalist, cu aproape 12 %.
În cursul zilei de duminică, activiștii și partidele opoziției au relatat despre numeroase fraude electorale.

Președintele francez, Nicolas Sarkozy și cancelara germană, Angela Merkel se vor întâlni astăzi la Paris, înaintea summit-ului Uniunii Europene de pe 9 decembrie. Cei doi lideri se pregătesc să înainteze un plan pentru a crea o uniune fiscală, cu reguli stricte, pentru a face faţă crizei datoriilor din zona euro şi pentru a evita repetarea acestei situaţii.
Merkel a spus săptămâna trecută că Germania și Franța vor face aceste propuneri pentru a preveni dezmembrarea zonei euro.

La Bonn, în Germania, începe astăzi o conferință internațională pe tema viitorului Afganistanului după retragerea trupelor NATO în 2014. Iau parte reprezentanți din 85 de țări și 16 organizații internaționale, între care președintele afgan, Hamid Karzai, secratarul american de stat, Hillary Clinton și ministrul de externe iranian, Ali Akbar Salehi.
Vecinul estic al Afganistanului, Pakistanul, boicotează însă conferința în semn de protest față de atacul recent al NATO care a ucis 24 de militari pakistanezi la un punct de graniță.

În Egipt începe astăzi a doua etapă a alegerilor parlamentare, primele de la revolta populară care l-a înlăturat de la putere pe președintele Hosni Mubarak în februarie.
52 de deputați din rândurile candidaților independenți vor fi aleși pe parcursul votului de două zile. Independenții vor ocupa o treime din locurile camerei inferioare a Parlamentului.
Alegerile, care se desfășoară după o procedură complicată în mai multe etape, au început săptămâna trecută și se vor încheia în ianuarie. Rezultatele de săptămâna trecută plasează în frunte partidul islamic ce se declară moderat „Frățiile Musulmane”, urmat de islamiștii ultraconservatori, Salafis.

În Slovenia, rezultatele parțiale în urma alegerilor parlamentare de duminică arată că un nou partid de centru-stânga condus de primarul milionar al capitalei Ljubljana a ieșit învingător cu un avans mic în fața formațiunii favorite de centru-dreapta. „Slovenia Pozitivă” a lui Zoran Jankovic ar fi câștigat aproape 30 la sută, față de 26 la sută din voturi cât a acumulat Partidul Democrat.
Criza datoriilor din zona euro din care face parte și Slovenia a dus deja la schimbarea guvernelor în alte patru țări.

Premierul italian, Mario Monti a anunțat un pachet de măsuri de austeritate în valoare de 30 de miliarde de euro menit să îmbunătățească situația financiară a Italiei. Monti a spus că pachetul care include măriri de taxe și majorarea vârstei de pensionare este dureros, dar necesar.
Cu o economie în stagnare, Italia are o datorie publică de aproximativ 120 la sută din Produsul Intern Brut. Ea se confruntă cu o creștere a costurilor de împrumut pe piețele financiare, dar nu a cerut ajutorul partenerilor din zona euro.

Potrivit unui sondaj citat de postul de televiziune publică Rossia 1, după închiderea scrutinului pentru reînoirea Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, partidul premierului Putin, Rusia Unită ar fi obținut numai 48,5% din voturile exprimate, respectiv 220 de locuri în legislativ. Faptul ar semnifica pierderea majorității parlamentare de către partidul Kremlinului.
Conform aceluiași sondaj, Partidul Comunist rămîne al doilea partid parlamentar, cu 19,8% din voturi, urmat de Rusia Justă (12,8%) și Partidul Liberal-Democrat, ultranaționalist.
Liderul comuniștilor, Guenadi Ziuganov, citat de agențiile de presă, s-a plîns de amploarea fraudei electorale, mai ales în Siberia și Extremul Orient.

Poliția din Moscova l-a arestat pe liderul unui partid rusesc neînregistrat pentru că a organizat astăzi în ziua alegerilor parlamentare un protest în care a cerut cetățenilor să boicoteze scrutinul. Potrivit soției sale, care este purtătoarea de cuvânt a Partidului Frontul Stângii, Serghei Udalțov a fost reținut de indivizi în haine civile care l-au urcat într-o mașină fără numere de înmatriculare. Incidentul s-a petrecut când Udalțov a ajuns în Piața Roșie, unde colegii de partid scandau deja lozinci antiguvernamentale. Poliția a confirmat arestarea lui Udalțov.
Membrii Partidului Frontul Stângii spun că au fost arestați și alți participanți la mitingul neautorizat.
Alegerile parlamentare rusești, al căror favorit este partidul de guvernământ „Rusia Unită”, se vor încheia în curând în cel mai vestic punct al Federației Ruse, enclava Kaliningrad.

Aproape jumătate din cei o sută de mii de locuitori ai orașului Koblenz din vestul Germaniei au fost evacuați astăzi după găsirea în albia Rinului a unei bombe britanice cântărind aproape două tone, din vremea celui de-al doilea război mondial. Experții au dezamorsat bomba descoperită după ce apele fluviului au ajuns la un nivel neobișnuit de scăzut din cauza secetei.
BBC scrie că evacuarea celor 45.000 de locuitori a fost cea mai mare operațiune de acest fel desfășurată în Germania post-belică.
DPA relatează că odată cu bomba britanică au fost detonate controlat alte două bombe de putere mai mică.

Presa iraniană relatează că Iranul a doborât un avion american de spionaj fără echipaj în estul țării. Agenția semioficială de știri Fars scrie că aparatul de zbor ar fi fost capturat de armata iraniană. Televiziunea iraniană de limbă arabă Al Alam a citat un oficial militar nenumit de la Teheran care spunea că Iranul va riposta la „violarea spațiului său aerian” de către aviația americană.
În luna iulie, Iranul a anunțat că a doborât un avion de spionaj american fără echipaj deasupra orașului sfânt Qom, în apropierea instalațiilor nucleare iraniene din Fordu.

Amr Moussa, un candidat de frunte la președinția Egiptului, a spus astăzi că numărul mare de voturi obținut de islamiști în prima fază a alegerilor parlamentare trebuie interpretat ca „democrație în acțiune”.
Rezultatele votului de luni și marți arată că partidul cel mai popular este Partidul Libertății și Justiției, înființat de mișcarea „Frăția musulmană”. Pe locul al doilea s-a clasat un partid islamist radical, urmat de o formațiune liberală. Cele două partide islamiste ar putea avea două treimi din mandatele de deputați, dar deocamdată nu există semnale că ar dori să coopereze.
Rezultatele electorale ale islamiștilor egipteni sunt urmărite cu îngrijorare mai ales în Israelul învecinat, care a avut în regimul secular al fostului președinte Hosni Mubarak unul din puținii parteneri din lumea musulmană.

Procurorii din Kazahstan spun că cinci militanți și doi membri ai forțelor speciale de poliție au murit într-o operațiune în apropierea orașului Alma Ata. Autoritățile din Kazahstan, confruntate cu escaladarea islamismului militant, spun că printre cei uciși sâmbătă noaptea s-ar număra liderul unei grupări radicale, considerată vinovată de uciderea a doi polițiști la Alma Ata luna trecută.
În urmă cu trei săptămâni, în alt oraș din sudul țării, Taraz, un individ bănuit de legături cu islamiștii radicali a ucis șapte oameni, după care s-a sinucis detonând o bombă.

În vreme ce în Rusia continuă alegerile parlamentare, mai multe site-uri pe internet ale monitorilor și presei independente au fost atacate de hackeri.
Pagina de internet a organizației „Golos”, care se prezintă drept singura structură independentă de monitorizare a alegerilor, a fost închis astă-noapte. Alte ținte ale atacurilor cibernetice au fost site-ul radioului Ekho Moskvy, ziarul de limbă engleză „Moscow New Times”, revista „Bolșoi Gorod” și altele.