Comisia Electorală Centrală va prezenta vineri, 5 decembrie, rezultatul final al alegerilor generale din 30 noiembrie, a anunţat CEC, citat de IPN.

După centralizarea a 98,12% din procesele verbale ale birourilor electorale, rezultatele alegerilor de duminică sunt următoarele: Partidul Socialiştilor – 20,77% din voturi, Partidul Liberal Democrat – 19,97%, Partidul Comuniştilor – 17,72%, Partidul Democrat – 15,91% şi Partidul Liberal – 9,53%.

În aceste condiţii, socialiştii ar obţine 25 de mandate în viitorul Parlament, Partidul Liberal Democrat 23, Partidul Comuniştilor 21, Partidul Democrat 19 şi Partidul Liberal 13, transmite IPN.

Între ianuarie şi octombrie anul acesta, volumul remitențelor a crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1 miliard 399 de milioane de dolari. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, în octombrie, cele mai mari transferuri s-au făcut în euro şi ruble, 36,3% şi respectiv 35,1% din total. În 2013, valoarea totală a remitențelor fusese de peste 1,6 miliarde de lei.

În cadrul unei întâlniri la Chişinău cu ambasadorul Rusiei, Farit Muhametşin, liderul partidului Socialiştilor Igor Dodon a declarat că partidul său va cere organizarea în termen cât mai scurt de alegeri anticipate, ţinând cont de „toate fraudele, precum şi de faptul că majoritatea cetăţenilor au optat pentru vectorul estic de dezvoltare a ţării”, se arată într-un comunicat al partidului. Totodată, Dodon a reafirmat că va cere „demisia întregului complet al CEC, precum şi a conducerii Ministerului Afacerilor Externe” pentru faptul că partidul Patria a fost scos din cursa electorală cu numai trei zile înainte de alegeri, iar posibilităţile de a vota ale moldovenilor din Federaţia Rusă ar fi fost îngrădite.

Pentru a doua zi consecutiv la Erevan continuă protestele în faţa Parlamentului unde au loc dezbaterile privind acordul de intrare a Armeniei în Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia. Acordul a fost semnat în octombrie la Minsk de preşedintele Serj Sarkisian. Zeci de persoane s-au adunat şi astăzi în faţa Parlamentului, scandând „ruşine”, în timp ce au încercat să blocheze intrarea parlamentarilor în clădire.

Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a ţinut să precizeze că soarta gazoductului South Stream este „în mâinile” Rusiei şi Uniunii Europene. Totul depinde şi de măsura în care Moscova vrea să respecte legislaţia europeană. Pe de altă parte, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a reafirmat că poziţia UE nu se schimbă pentru că nici legile europene nu se schimbă. Totodată, Mogherini crede că decizia Rusiei de a sista South Stream arată şi mai tare cât de important este efortul de „diversificare” a surselor de energie.

Aflat la Ankara, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, luni, că ţara sa va renunţa la proiectul gazoductului South Stream, dacă Uniunea Europeană se opune. Putin a precizat că Rusia nu va investi miliarde „pentru a eşua pe litoralul Bulgariei” – referire la faptul că Bulgaria, sub presiunile Uniunii Europene a sistat pentru moment lucrările la South Stream. Gazoductul urma să alimenteze ţări din centrul şi sudul Europei, ocolind Ucraina. Pe lângă Bulgaria, în proiect mai sunt agrenate Grecia, Italia, Serbia, Ungaria şi Austria.

Rusia şi revăzut clar în jos previziunile pentru creşterea economică în 2015, de la 1,2% la numai 0,8%, iar pentru 2015 Rusia se aşteaptă ca preţul mediu al barilului de petrol să fie de numai 80 de dolari faţă de 100 cât se preconiza iniţial. Petrolul şi gazele naturale reprezintă 70% din exporturile Rusiei şi jumătate din încasările bugetului naţional. Preţul petrolului a scăzut la jumătate în ultimele şase luni, iar rubla s-a devalorizat cu 40% de la începutul anului.

Parlamentul de la Kiev urmează să aprobe până la sfârşitul zilei noul guvern al premierului Arseni Iaţeniuk. Preşedintele Petro Poroşenko a recomandat reconfirmarea în funcţie a ministrului de externe Pavlo Klimkin şi a ministrului apărării Stepan Poltorak. Constituţia permite preşedintelui să recomande persoane pentru guvern. Pe Facebook, Poroşenko a mai anunţat că a acordat cetăţenia ucraineană unui număr de trei străini care ar putea deveni acum membri ai guvernului. Este vorba de americanca Natalia Iaresko, georgianul Alexander Kvitaşvili şi lituanianul Aivaras Abromavicius.

Fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakaşvili a declarat că a refuzat postul de viceprim-ministru în noul guvern ucrainean. Saakaşvili a explicat că nu vrea să renunţe la cetăţenia georgiană, ceea ce ar trebui să facă pentru a deveni membru al guvernului ucrainean. Doi alţi membri ai guvernelor din timpul preşedinţiei Saakaşvili sunt vehiculați, în presa ucraineană, drept posibili membri ai viitorului guvern de la Kiev.

La Bruxelles, miniştrii de externe din ţările NATO şi cel al Ucrainei au dat publicităţii o declaraţie în care condamnă „întărirea prezenţei militare” ruseşti în peninsula Crimeea şi tentativa Rusiei de a destabiliza Ucraina prin intermediul separatiştilor pro ruşi. Semnatarii se declară îngrijoraţi şi de planurile Rusiei de a întări prezenţa militară în bazinul Mării Negre. Moscova a respins consecvent acuzaţiile că ar fi direct implicată în conflictului din estul Ucrainei.

După centralizarea a 98,12% din procesele verbale ale birourilor electorale, rezultatele alegerilor de duminică sunt următoarele: Partidul Socialiştilor – 20,77% din voturi, Partidul Liberal Democrat – 19,97%, Partidul Comuniştilor – 17,72%, Partidul Democrat – 15,91% şi Partidul Liberal – 9,53%.

În aceste condiţii, socialiştii ar obţine 25 de mandate în viitorul Parlament, Partidul Liberal Democrat 23, Partidul Comuniştilor 21, Partidul Democrat 19 şi Partidul Liberal 13, transmite IPN.

Participarea la vot a fost de 55,86% iar CEC are la dispoziţie cinci zile pentru a trimite rezultatele finale Curţii Constituţionale care va valida rezultatele scrutinului.

Comisia Electorală Centrală a procesat până acum peste 68% din procesele verbale parvenite din secţiile de votare deschise peste hotare. Potrivit acestor cifre, votul din diasporă a fost câştigat de PLDM cu 37,74%, urmat de Partidul Liberal, 23,5% şi Partidul Democrat, 10,18%. Partidul Socialiştilor, care a obţinut cele mai multe voturi la scrutinul din 30 noiembrie, a obţinut în diasporă numai 5% iar Comuniştii, 4,13%. Republica Moldova a deschis peste hotare 95 de secţii de votare pentru alegerile parlamentare. În total, au votat peste 41 de mii de cetăţeni.

Liderul Comuniştilor, Vladimir Voronin crede că partidele pro-europene, care au început negocieri în vederea formării unei majorităţi în parlament şi a unui guvern, nu vor rezista mult la guvernare. Motiv pentru care, a anunţat Voronin, PCRM va începe în scurt timp pregătirea pentru alegeri anticipate. Voronin a anunţat, de asemenea, că PCRM va ataca rezultatele alegerilor la Curtea Constituțională și va solicita ca președintele CEC, Iurie Ciocan, să fie tras la răspundere. Pe de o parte pentru că CEC a permis participarea Partidul Comunist Reformator în pofida unei hotărâri a Curţii de Apel. Pe de altă parte, pentru că partidul „Patria” a fost exclus din cursa electorală cu numai trei zile înainte de vot.

Uniunea Europeană rămâne un partener de nădejde, care sprijină încercările de reformă ale Republicii Moldova şi aşteaptă cu nerăbdare formarea rapidă a unui guvern responsabil, se arată într-o declaraţie semnată de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini şi de comisarul pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn.

Într-o declarație a Departamentului de Stat american transmisă spre difuzare presei se afirmă că: „Statele Unite ale Americii felicită poporul Moldovei pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie - un alt moment crucial în dezvoltarea națiunii lor. Oficiul Instituiții democratice și drepturile omului al OSCE (ODIHR) a menționat că la nivel tehnic desfășurarea alegerilor a fost în concordanță cu normele și standardele internaționale. Noi împărtășim îngrijorarea ODIHR în legătură cu decizia Comisiei Electorale Centrale de a scoate din buletinul de vot un partid politic doar cu câteva zile înainte de ziua alegerilor.

Statele Unite încurajează liderii Moldovei să se grăbească să formeze un nou guvern care va servi poporul Moldovei prin combaterea corupției, promovarea reformelor, care aduc beneficiile integrării europene, și prin găsirea unei soluționări cuprinzătoare și pașnice pentru conflictul transnistrean. Viitorul Moldovei aparține poporului Moldovei și noi așteptăm cu nerăbdare să conlucrăm cu noul guvern.”

Rusia a anunțat că începe crearea unui centru de comandă strategic în regiunea arctică. Comandantul flotei rusești din Nord, amiralul Vladimir Koroliov, a declarat că ziua de 1 decembrie este o zi istorică pentru că un nou centru de comandă al flotei sale a fost înființat la baza de la Severomosk. Planurile de creare a unui centru de comandă strategic în zona arctică fueseră anunțate săptămâna trecută de de președintele rus Vladimir Putin. Liderul de la Kemlin a anunțat că Moscova va lansa doi sateliți pentru monitorizarea acestei zone, descrisă drept o prioritate datorită locației sale strategice și resurselor naturale. Tot la 1 decembrie, un purtător de cuvînt al Districtului Militar Central al Rusiei, Iaroslav Roșupkin, a spus jurnaliștilor că Rusia va face mai mult de 4.000 de exerciții militare în 2015, cea mai mare dintre ele implicînd zeci de mii de militari în timpul verii. În 2014, Rusia a organizat 3000 de manevre militare.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia şi-a intensificat semnificativ activitatea militară în Europa şi peste graniţele ei. Totodată, Mosocva continuă să trimită trupe şi armament sofisticat rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Cu toate acestea, a subliniat Stoltenberg la o conferinţă anuală la Bruxelles, nu s-a renunţat la eforturile „de a sprijini pacificarea” regiunilor rebele din Ucraina.

Armata ucraineană şi reprezentanţi ai Rusiei au încheiat un armistiţiu penntru a pune capăt luptelor de la aeroportul din Doneţk. Din mai, în jurul aeroportului au murit sute de luptători de partea armatei ucrainene şi a separatiştilor pro-ruşi din regiune.

Comisarul european pentru politica de vecinătate Johannes Hahn a declarat că devalorizarea masivă a rublei rusești este o dovadă că sancțiunile impuse Rusiei de Occident, pentru rolul său în criza din Ucraina, au efect. Rubla s-a devalorizat în ultimele cinci zile cu 10%, iar de la începutul anului a pierdut circa 40% din valoare în raport cu dolarul american.
Experţii economici avertizează însă că devalorizarea, pe termen scurt, este în avantajul Moscovei, compensând pierderile la buget suferite prin căderea preţului pentru barilul de petrol. Rubla a ajuns la valoarea de 53,29 de ruble pentru un dolar și la 66,50 de ruble pentru un euro în tranzacțiile de luni după-amiază.

Parlamentul de la Erevan a început să dezbată semnarea acordului prin care Armenia se va alătura Uniunii Eurasiatice, iniţiată de Rusia. Este de aşteptat ca acordul să treacă prin Parlament fără probleme, după ce în octombrie la Minsk, preşedintele Serj Sakizian a semnat deja aderarea ţării. În faţa Parlamentului, zeci de persoane au protestat ieri împotriva intrării Armeniei în Uniunea Eurasiatică.

Virusul HIV-SIDA începe să piardă din „agresivitate” , potrivit unui studiu al Universităţii Oxford, publicat pe 1 decembrie, în jurnalul Academiei Naţionale de Ştiinţe. Specialiştii au constatat că virusului HIV îi ia mai multă vreme să producă izbucnirea bolii SIDA. Mai mult, mutaţiile constatate în virus ar putea ajuta lumea medicală să pună capăt epidemiei. Totodată, medicamentele dezvoltate temperează mult efectele virusului şi fac ca boala, odată izbucnită, să aibă forme mai „blânde”.

După centralizarea a 97.68% din procese verbale, Comisia Electorala Centrala a anunţat că Partidul Socialiştilor a primit 20.71% (ceea ce ar insemna 25 deputați) , PLDM 19.97% din voturi (ceea ce ar insemna 23 deputați), Partidul Comunistilor 17,76 % (sau 21 de deputati), Partidul Democrat 15,95 % (ceea ce ar insemmna 19 deputati) şi Partidul Liberal 9,53% din voturi (13 deputati). Față de alegerile din 2010, PLDM a pierdut nouă mandate (potrivit statisticilor Asociatiei ADEPT), iar PCRM jumătate din mandatele obţinute la alegerile din noiembrie 2010 (21 de mandate in 2014 faţă de 42 in 2010). Pe de altă parte, Partidul Democrat a cîştigat patru mandate.

Partidele pro-europene, PLDM, PD şi PL au anunţat deja că au început discuţiile în vederea formării unei noi alianţe care ar avea majoritatea în viitorul Parlament.

Președintele Parlamentului, Igor Corman, a declarat că alegerile de duminică au arătat că electoratul sprijină apropierea de Uniunea Europeană, dar vrea relaţii bune şi cu „partenerii tradiţionali de la est”. Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întrevederi cu Misiunea de observatori ai Adunării Interparlamentare a CSI, care a participat la monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova.

Liderul Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, a declarat luni că ar putea face o coaliţie cu fostul său partid PCRM dacă acesta acceptă trei condiţii: denunțarea acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, anunțarea datei unui referendum de integrare în Uniunea Vamală, și rezolvarea de urgență a problemelor economice și sociale cu care se confruntă Republica Moldova. Igor Dodon a exclus categoric o coalție cu cele trei partide pro-europene, PLDM, PD și PL şi a precizat că la prima ședință a Parlamentului va cere demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului de Externe, care, potrivit lui, au periclitat desfășurarea procesului de vot.

Aflat la Ankara, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că ţara sa va renunţa la proiectul gazoductului South Stream dacă Uniunea Europeană se opune. Putin a precizat că Rusia nu va investi miliarde „pentru a eşua pe litoralul Bulgariei” – referire la faptul că Bulgaria, sub presiunile Uniunii Europene a sistat pentru moment lucrările la South Stream. Gazoductul urma să alimenteze ţări din centrul şi sudul Europei, ocolind Ucraina. Pe lângă Bulgaria, în proiect mai sunt agrenate Grecia, Italia, Serbia, Ungaria şi Austria.

La rândul său, şeful Gazprom Alexei Miller a declarat prioiectul South Stream „închis” şi a anumţat că Rusia va construi spre Turcia un gazoduct cu volumul South Stream-ului. Totodată Rusia a anunţat o reducere a preţului gazelor livrate Turciei.

Moscova crede că NATO destabilizează nordul Europei prin exercițiile militare pe care le desfășoară acolo și prin transferarea de avioane capabile să poarte arme nucleare. Afirmația aparţine adjunctul șefului diplomației ruse Aleksei Meșkov, care a spus pentru agenția Interfax că situația este extrem de negativă și a avertizat că Moscova va face tot ce poate pentru a apăra cu fermitate securitatea Rusiei și a cetățenilor ei. Meșkov a spus în același timp însă că relațiile dintre Rusia și NATO nu au ajuns în punctul de unde nu mai este cale de întors, în ciuda serioaselor divergențe. Declarațiile lui Meșkov vin după ce comandantul militar al NATO, generalul american Philip Breedlove a exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea desfășura capacități nucleare în peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o în luna martie. Breedlove a spus zilele trecute la Kiev că Washingtonul este foarte îngrijorat de militarizarea peninsulei Crimeea.