Președintele român Klaus Iohannis a cerut Curții Constituționale să soluționeze conflictului juridic de natură constituțională dintre procurori și Parlament, după votul de miercuri al Senatului prin care nu a fost încuviințată reținerea și arestarea senatorului Dan Șova. Refuzul Senatului, care a spus că nu a fost acumulat numărul necesar de voturi, este unul dintre rarele cazuri în care nu se dă curs unei asemenea cereri din partea Direcției Naționale Anticorupție, în cadrul campaniei împotriva demnitarilor corupți care are loc în România în ultimii ani. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a trimis o solicitare paralelă Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze și el Curtea Constituțională. Șova este bănuit de abuz în serviciu pentru că ar fi câștigat aproape 900 de mii de dolari ca avocat la privatizarea câtorva companii de electricitate, deși era și senator. Într-un alt caz răsunător, Curte de Casație și Justiție a decis astăzi cercetarea în arest la domiciliu a senatorului Darius Vâlcov, a cărui arestare a fost încuviințată miercuri de Senat. Acuzat de trafic de influență pentru obținere de comisioane din contracte publice pe când era primar la Slatina, Vâlcov și-a dat demisia săptămâna trecută din funcția de ministru de Finanțe.

Președintele român Klaus Iohannis i-a spus spicherului moldovean Andrian Candu că România sprijină o ofertă europeană mai „concretă și mai nuanțată” pentru Republica Moldova la summit-ul Parteneriatului Estic de la sfârșitul lunii mai, la Riga. Dar Iohannis a adăugat la întrevederea de azi cu oficialul moldovean la București că și „partenerii europeni așteaptă de la Guvernul de la Chișinău unele progrese în chestiuni concrete". În ultimul Raport de Progres de Țară dat publicității de Comisia Europeană săptămâna aceasta, Republica Moldova este îndemnată să avanseze „viguros” anul acesta în lupta împotriva corupției, reformele în justiție, inclusiv reforma Procuraturii Generale. Procuratura este patronată în anii recenți de Partidul Democrat, din care face parte Candu, și care l-a propus în funcție pe actualul procuror general, Corneliu Gurin. Viceprim-ministra Natalia Gherman, care a subscris anul trecut ideii ca Republica Moldova să depună în 2015 cerere de aderare la UE, este citată astăzi de presă sugerând că o asemenea cerere nu va fi depusă cu ocazia summit-ului de la Riga.

Președintele Parlamentului, democratul Andrian Candu, a felicitat-o pe Irina Vlah cu victoria la alegerile de duminică pentru funcția de bașcan al Autonomiei găgăuze, primul demnitar de la Chișinău despre care se știe că a făcut acest lucru. Potrivit postului Publika TV, Candu a avut o convorbire telefonică astăzi cu Vlah, i-a urat succes la asigurarea bunăstării locuitorilor din autonomie și s-a pronunțat pentru un dialog mai intens între Chișinău și Comrat. Cei doi s-au înțeles să se întâlnească săptămâna viitoare. Fostă deputată comunistă, Vlah a părăsit Parlamentul și fracțiunea PCRM, a candidat independentă, dar a fost sprijinită de socialiști. În campanie a promis relații mai strânse cu Rusia și a obținut peste 51% din voturi, învingându-și ușor principalul contracandidat, democratul Nicolai Duduglo.

Președintele Parlamentului moldovean, Andrian Candu, i-a propus omologului său român Valeriu Zgonea încheierea unui memorandum de cooperare prin care Chișinăul ar primi ajutor la implementarea legislației europene. Potrivit unui comunicat al Parlamentului moldovean, Candu s-a întâlnit astăzi la București cu președintele Camerei Deputaților, la o întrevedere la care a luat parte și șeful de partid al acestuia, premierul social democrat român Victor Ponta. Comunicatul mai spune că s-a discutat despre posibilitățile de construire a unei autostrăzi între Republica Moldova și România și despre extinderea până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni construit din fonduri preponderent românești și lansat anul trecut.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat țări occidentale că ar face planuri pentru influențarea sau compromiterea alegerilor din Rusia din următorii câțiva ani, inclusiv prezidențialele din 2018, la care ar putea candida pentru un nou mandat. Această acuzație a fost lansată împreună cu altele în timpul unei ședințe a președintelui rus cu ofițeri superiori ai Serviciului Federal de Securitate (FSB). În cuvintele lui, serviciile secrete occidentale „plănuiesc o serie de acțiuni în timpul perioadei electorale în 2016-2018”. Potrivit lui Putin, din arsenalul Occidentul ar face parte numeroase procedee, de la încercări de „izolare politică și presiune economică, la un război informațional la scară largă” și acțiuni de spionaj, dar că tentativele de a speria Rusia „nu vor reuși niciodată”. Relațiile dintre Moscova şi ţările occidentale au atins cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, după ce Rusia a anexat Crimeea anul trecut și a acordat sprijin separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.

Secretarul de Stat american John Kerry a salutat acțiunile militare împotriva rebelilor houthi din Yemen, în timpul unei convorbiri telefonice cu miniștrii de externe ai țărilor din Consiliului de Cooperare din Golf. Un oficial al Departamentului de Stat este citat spunând că Kerry a lăudat „activitatea coaliției care acționează militar împotriva șiiților houthi”. Kerry a menționat sprijinul american pentru aceste eforturi „inclusiv prin furnizarea de informații, ajutor pentru alegerea de ținte și susținere logistică pentru lovituri (aeriene) împotriva țintelor houthi”. Oficiali ai Arabiei Saudite au spus că regatul condus de sunniți și aliații săi au lansat lovituri aeriene împotriva rebelilor șiiți „pentru a proteja și apăra guvernul legitim” al președintelui yemenit Abd-Rabbu Mansour Hadi. Ambasadorul saudit în Statele Unite, Adel al-Jubeir, a spus că atacurile au fost lansate ca răspuns la cererea lui Hadi. Se relatează despre explozii puternice în capitala Yemenului, Sanaa, unde avioane de luptă au bombardat o baza aeriană adiacentă aeroportului internațional și alte ținte. S-au înregistrat cel puțin 14 morți.

De la 1 aprilie, biletele de tren pentru cursele interurbane se scumpesc cu 20%, dar și în aceste condiții, a declarat ministrul transporturilor, Vladimir Cebotari, transportul de călători „..rămâne unul subsidiar altor servicii pe care le oferă ÎS Calea Ferată a Moldovei” şi subvenționat, a mai precizat ministrul, citat de IPN.

Pe de altă parte, tot din aprilie, se vor ieftini cu 20% biletele pentru călătoriile cu trenul în străinătate.

Premierul Chiril Gaburici și directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, au semna la Chișinău un acord prin care Republica Moldova va primi 64 de milioane de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. Noile ajutoare europene provenind dintr-un fond special, ENPARD, vor fi acordate eșalonat, timp de șapte ani. Oficialul european este citat spunând că dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale este un sector prioritar pentru cooperarea Uniunii Europene cu Republica Moldova în această perioadă. Semnarea acordului a avut loc cu o zi înainte de un protest, la care principalele trei asociații de fermieri vor să ceară între altele subvenții de stat mai mari și dobânzi mai mici la creditele agricole.

Autoritățile franceze spun că Andreas Lubitz, copilotul aeronavei Germanwings care s-a prăbușit în Alpii Francezi ucigându-i pe cei 150 de oameni aflați la bord pare să fi distrus în mod deliberat Airbusul A320. Procurorul de la Marsilia, Brice Robin a declarat astăzi că această concluzie se bazează pe datele aparatului de înregistrare a convorbirilor din cabina avionului care au fost analizate de anchetatori. Potrivit lui Robin, copilotul german în vârstă de 28 de ani ar fi început „intenționat” coborârea, în timp ce s-a închis de unul singur în cabină, iar pilotul care o părăsise încerca să intre înapoi. Procurorul francez a mai spus citat de Reuters că Lubitz nu era cunoscut ca terorist și că nu există temei să se creadă că prăbușirea a fost un incident terorist. Conform măsurilor de securitate sporite introduse după deturnarea avioanelor folosite la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2011, ușa cabinei poate fi deschisă doar cu autorizare din interior, venită din partea unuia dintre piloți.

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a insistat că Republica Moldova să continue reformele, mai ales cele asumate prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului, Adrian Candu, aflat într-o vizită la București, Aurescu a asigurat însă că România va susţine ca la Summitului Parteneriatului Estic de la Riga să fie recunoscută perspectiva Moldovei de integrare europeană, relatează IPN.

„Este nevoie ca autorităţile de la Chişinău să arate aceeaşi determinare în implementarea reformelor şi de înregistrare de noi progrese, în primul rând în ceea ce priveşte aplicarea riguroasă a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, astfel încât Republica Moldova să-şi conserve statutul avansat în cadrul Parteneriatului Estic”, a declarat ministrul de externe al României.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, estimează că din sistemul bancar, începând cu Banca de Economii, s-ar fi sustras 28 de miliarde de lei. Într-un interviu cu postul public de radio, Dodon a declarat că banii nu vor putea fi nici măcar parțial recuperați, fără schimbarea guvernării. Socialiștii, la fel ca și liberalii, și-au prezentat marți propriile concluzii legate de situația din sistemul financiar, în special de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Banca de Economii a fost salvată în noiembrie anul trecut printr-un transfer de lichidități de la Banca Națională.

Marți, plenul Parlamentului a dezbătut în spatele ușilor închise raportul comisiei de parlamentare de anchetă privind situația din sistemul bancar. Pierderile susținute de stat sau volumul banilor sustrași de la cele trei bănci prin tranzacții dubioase nu sunt cunoscute. Liberalul Iurie Chirinciuc, membru al comisiei parlamentare de anchetă, estima, într-un interviu cu Europa Liberă, aceste sume la circa 33 de miliarde de lei. Tot într-o discuție cu Europa Liberă, deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi, și el membru al comisiei parlamentare de anchetă, a refuzat să speculeze: „… Se vehiculează mai multe sume şi 4, 5, 7 şi 13, că s-au plasat nişte credite, că au fost întoarse. Lăsam pe seama anchetei să spună care a fost prejudiciu. Important e ca banii să revină la BNM şi să avem stabilitate financiar-bancară,” a declarat deputatul comunist în interviul cu Europa Liberă.

Iranul a criticat Arabia Saudită (puterea regională rivală) pentru decizia de a bombarda pozițiile rebelilor șiiți din Yemen. În opinia Teheranului, implicarea Arabiei Saudite va tensiona și mai mult situația din Peninsula Arabă.

Statele Unite, pe de altă parte, au salutat decizia Arabiei Saudite de a interveni. Poziția administrației a fost comunicată de secretarul de stat, John Kerry.

Arabia Saudită, condusă de o monarhie sunită, s-a justificat prin faptul că trebuia să intervină în sprijinul aliaților din Yemen. Raidurile de bombardament s-au concentrat asupra pozițiilor rebelilor șiiți din capitala Saana.

Singurul membru al Dumei de Stat, care a votat anul trecut împotriva anexării peninsulei Crimeea la Rusia, ar putea fi judecat acum pentru corupție. Procuratura Generală a cerut ridicarea imunitățiii parlamentare de care se bucură Ilia Ponomariov, pentru ca să fie anchetat în legătură cu delapidarea unor bani destinați centrului de inovație Skolkovo, din apropiere de Moscova. Duma va examina cererea pe 6 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al camerei inferioare.

Ponomariov trăiește de anul trecut în Statele Unite și a respins toate acuzațiile. El a precizat că nu se va întoarce în Rusia atâta timp cât riscă să fie judecat.

„Pentru recapitalizarea celor trei bănci ar fi necesare circa 33 de miliarde de lei”, a declarat Europei Libere deputatul liberal Iurie Chirinciuc, singurul liberal care a făcut parte din comisia parlamentară de anchetă care s-a ocupat de situația sistemului bancar, în special de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Raportul comisiei a fost discutat marți în plenul Parlamentului, cu ușile închise, decizie criticată de liberali și socialiști. Chirinciuc, nemulțumit de modul cum a funcționat comisia parlamentară de anchetă, și-a prezenta marți propriile concluzii.

Cifra de 33 de miliarde de lei, necesară pentru recapitalizarea celor trei bănci, se bazează pe estimările experților Băncii Naţionale, a precizat Chirinciuc în interviul cu Europa Liberă: „O mare parte a banilor a plecat spre firmele afiliate lui Ilan Shor” si nu există „voință politică” pentru ca acești bani să fie returnați, a mai declarat deputatul liberal în interviul cu Europa Liberă.

Anatoli Zagorodnîi, deputat comunist și membru al comisiei parlamentare de anchetă, a declarat Europei Libere că prioritatea este ca banii, dați anul trecut de Banca Națională pentru a susține cele trei bănci, în special Banca de Economii, să fie recuperați. Într-un interviu cu Europa Liberă, Zagorodnîi a precizat că în opinia comisiei parlamentare este „…prioritar şi principial să se întreprindă toate măsurile legale pentru a păstra continuitatea activităţii Băncii de Economii. Unibank şi Banca Socială sunt bănci comerciale care ulterior se vor descurca”.

Premierul moldovean Chiril Gaburici și directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, semnează astăzi un acord prin care Uniunea Europeană acordă un sprijin pentru agricultură și dezvoltarea rurală de 64 de milioane de euro (programul EMPARD).

Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul Agriculturii, Ion Sula, a precizat că „53 de milioane de euro vor fi destinați pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural în Republica Moldova, prin intermediul Fondului de subvenționare. Această sumă va fi divizată pentru trei ani de zile, inclusiv, pentru anul 2015, 17 milioane de euro”.

Semnarea acordului de finanțare are loc cu o zi înainte de un protest anunțat de principalele trei asociații de fermieri pentru a cere între altele subvenții de stat mai mari și dobânzi mai mici la creditele agricole. Anul trecut, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a distribuit aproximativ 110,7 milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro) din fondurile ENPARD pentru 525 de ferme şi întreprinderi agricole, creând peste 1200 de noi locuri de muncă.

Experții francezi au început să analizeze datele cutiei „negre” recuperată din avionul Germanwings, care s-a prăbușit miercuri, în Alpii francezi, cu 150 de persoane la bord. Este analizat aparatul care înregistrează discuțiile din cockpit, iar cotidianul New York Times relatează că, potrivit datele existente, unul dintre piloți ar fi părăsit cabina, unde însă nu a mai putut reintra. Se pare că pe perioada de opt minute, cât a durat prăbușirea avionului, la ușa cabinei se aud bătăi persistente.

Majoritatea victimelor accidentului sunt cetățeni germani și spanioli, iar joi în zona accidentului s-au aflat președintele francez François Hollande, cancelara germană Angela Merkel și premierul spaniol Mariano Rahoy.

Avionul Airbus 320 era în drum de la Barcelona la Düsseldorf când s-a prăbușit în Alpii francezi după o cădere „controlată” de opt minute. Președintele Hollande a promis din nou că vor fi descoperite cauzele accidentului, dar a avertizat că investigația ar putea dura mai mult timp.

Moscova a criticat drept „anti-rusească” noua strategie de securitate a Statelor Unite, dată publicității luna trecută.

Consiliul de Securitate al Rusiei a declarat miercuri că „pe termen lung, Statele Unite și aliații lor vor încerca să izoleze Rusia, politic și economic”.

În noua strategie de securitate americană, Rusia este definită drept un agresor regional și o amenințare la stabilitatea regională, după anexarea forțată a peninsulei Crimeea în 2014. Statele Unite vor încerca să creeze un „curent” anti-rusesc în țările apropiate de Rusia și să reducă influența Moscovei în fostele republici sovietice.

Aflat la Washington, președintele afgan Ashraf Ghani a mulțumit Statelor Unite pentru faptul că rămân prezente în Afganistan, misiunea din această țară fiind ceea mai lungă misiune combatantă americană în străinătate.

Vorbind în Congresul american, Ghani a avertizat totodată de pericolul pe care îl reprezintă organizația teroristă a Statului Islamic pentru țările din vestul și centrul Asiei.

Între timp, administrația americană a anunțat că oprește pentru moment retragerea trupelor din Afganistan. Până la sfârșitul acestui an, vor rămâne 9800 de militari.

Aviația militară americană a lansat raiduri de bombardament pentru a susține ofensiva armatei irakiene la Tikrit, oraș controlat de milițiile organizației teroriste a Statului Islamic. Sprijinul aviației americane a fost cerut de guvernul irakian, a precizat un înalt oficial al Pentagonului.

Comisia Europeană a dat publicității raportul pe 2014 privind țările cuprinse în Politica de Vecinătate, inclusiv cele din Parteneriatul Estic – raport în care guvernul Azerbaidjanului este aspru criticat pentru regrese democratice, inclusiv în domeniul drepturilor omului; Ucraina este încurajată să continue reformele în ciuda unui context „foarte dificil”; Georgia este îndemnată să îmbunătățească situația drepturilor minorităților; iar Armeniei i se oferă posibilitatea de a negocia un acord „cuprinzător” cu UE.

Cât privește Republica Moldova, sunt salutate progresele făcute în domeniul „drepturilor omului” și al „libertăților fundamentale”, dar criticate absența sau amânarea unor reforme, fie că este vorba de sistemul bancar sau de cel juridic.

Președintele Franței François Hollande a spus că autoritățile franceze vor afla cauzele prăbușirii avionului Germanwings în Alpi, soldată cu moartea celor 150 de oameni aflați la bord, majoritatea germani și spanioli. Vorbind alături de cancelarul german Angela Merkel și premierul spaniol Mariano Rajoy în apropiere de locul catastrofei de marți, în Provence, Hollande a spus: „Franța este alături de voi”. Aeronava Airbus A320 pe ruta Barcelona-Duesseldorf s-a prăbușit după o misterioasă reducere de altitudine care a durat 8 minute. Compania low cost Germanwings spune că 72 de pasageri erau cetățeni germani, Madridul spune că printre pasageri se numărau cel puțin 49 de spanioli. Anchetatorii francezi au spus că au extras o înregistrare audio utilă dintr-o cutie neagră găsită la locul catastrofei. Compania Lufthansa care operează spune că echipajul nu a trimis semnale de alarmă și nici n-a răspuns apelurilor disperate ale controlorilor de la sol.

Președintele afgan Ashraf Ghani a mulțumit Statelor Unite pentru sacrificiile făcute în războiul din Afganistan, cel mai îndelungat război purtat vreodată de americani. Vorbind în Cobngresul de la Washington, Ghani a spus: "Suntem profund îndatorați față de cei 2315 militari uciși și cei peste 20 de mii care au fost răniți în serviciul țării voastre și a noastre”. Casa Albă a anunțat cu o zi mai devreme că va opri reducerea contingentului american în Afganistan și va menține acolo 9800 de militari până la sfârșitul lui 2015. Președintele afgan a mai mulțumit Statelor Unite pentru ajutoarele pentru dezvoltare și alte ajutoare civile acordate Afganistanului. El a descris gruparea Statul Islamic drept ”amenințare teribilă” pentru țările din Asia Centrală și de vest.

Fostul ministru român de finanțe Darius Vâlcov a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție, la câteva ore după ce Senatul a încuviințat solicitarea procurorilor de reținere și arestare preventivă a acestuia. Cu o zi mai devreme, DNA a anunțat că a descoperit în safeul lui Vâlcov zeci de mii de dolari, câteva lingouri de aur și câteva pânză, una fiind inscripționată Renoir. Vâlcov a fost cel mai înalt demnitar în funcție anchetat, în cadrul amplei campanii anticorupție care durează în România de câțiva ani. A demisionat din guvern săptămâna trecută, la câteva zile de la începerea anchetei. Reținerea s-a făcut într-un dosar de trafic de influență pentru obținere de comisioane din contracte publice pe când era primar la Slatina. Dar Vâlcov cercetat și într-un dosar pentru fapte săvârșite ca ministru și senator.

Liderii Franței, Germaniei și Spaniei au ajuns la locul prăbușirii în Alpii francezi a avionului Germanwings soldată cu 150 de victime. Francois Hollande, Angela Merkel și Mariano Rajoy au survolat locul catastrofei de marți, înainte de a se întâlni cu echipele de salvare. Aeronava Airbus A320 pe ruta Barcelona-Duesseldorf s-a prăbușit după o misterioasă reducere de altitudine care a durat 8 minute. A fost recuperată o cutie neagră care înregistrează convorbirile între piloți. Compania Lufthansa care operează diviziunea low cost Germanwings spune că echipajul nu a trimis semnale de alarmă și nici n-a răspuns încercărilor disperate de a fi contactat de controlorii de la sol. Germanwings spune că 72 de pasageri erau cetățeni germani, inclusiv 16 liceeni care reveneau dintr-o călătorie de studiu. Madruidul spune că printre pasageri se numărau cel puțin 49 de spanioli.