Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care se ridică interdicția de livrare către Iran a sistemelor de rachete cu înaltă precizie S-300. Moscova impusese această interdicție în 2010 la presiunile Occidentului, după ce a fost de acord cu ultima rundă de sancțiuni ONU impuse Iranului în legătură cu programul nuclear iranian, despre care Statele Unite și alte țări se tem că e destinat constuirii de arme atomice. Decretul lui Putin vine la două săptămâni după ce Iranul, țările membre în Consiliul de Securitate ONU și Germania au căzut de acord asupra unei înțelegeri-cadru care limitează programul nuclear al Teheranului în schimbul relaxării sancțiunilor impuse de ONU, Statele Unite și Uniunea Europeană. Serviciul de presă al Kramlinului a anunțat că decretul ridică interdicția de transport și livrare de sisteme S-300 din Rusia spre Iran. E foarte posibil ca măsura să înfurie Israelul, care a cerut ferm Moscovei să nu livreze rachete Teheranului, și probabil va întări opoziția sa la acordul internațional legat de programul nuclear iranian.

În capitala Germaniei, la Berlin, sînt programate convorbiri menite să evalueze cum se respectă armistițiul din estul Ucrainei. Participă ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier, cel francez, Laurent Fabius, cel rus Serghei Lavrov, și cel ucrainean Pavlo Klimkin. Conflictul dintre rebelii susținuți de ruși și trupele guvernamentale din estul Ucrainei a ucis peste 6000 de persoane din aprilie 2014 încoace. Un acord de încetare a focului mediat în luna februarie de liderii german și francez în capitala Republicii Belarus, Minsk, a redus violențele, dar în regiune continuă tensiunile. Înainte de convorbirile de azi, Steinmeier a cerut Moscovei și Kievului să aplice următoarea fază a armistițiului de la Minsk. Într-un interviu pentru ziarul german „Die Welt”, șeful diplomației germane a spus că e vorba de pregătirea alegerilor locale în zonele ocupate de separatiști, dar și de acces pentru operațiuni umanitare și de reconstrucție în estul Ucrainei.

Secretarul de stat american John Kerry a cerut congresmenilor americani să nu se amestece în tratativele pentru un acord comprehensiv legat de programul nuclear iranian. Vorbind la programmul „Face the Nation” al rețelei CBS, Kerry le-a cerut oponenților din Congres să „înceteze focul” pînă la acordul final, programat să fie semnat pînă în 30 iunie. Șeful diplomației americane a spus că în următoarele zile îi va pune la curent pe legislatori cu negocierile, ca parte a eforturilor administrației Obama de a contracara intenția congresmanilor de a supune aprobării Congresului decizia de a relaxa sancțiunile impuse Iranului. John Kerry susține că administrația trebuie lăsată să negocieze fără nici un amestec acordul final. Marți 14 aprilie, se așteaptă ca în Comisia de afaceri externe a Senatului american să fie dezbătut un proiect de lege care prevede ca legislativul american să aprobe orice fel de acord.

Vînzările de armament pe plan mondial au rămas în mare aceleași în 2014, se spune într-un nou raport al Insitutului de cercetare a păcii internaționale de la Stockholm (SIPRI) dat publicității în 13 aprilie. Potrivit acestui raport, cheltuielile globale pe armament au scăzut cu 0,4 la sută la 1,8 trilioane de dolari. SIPRI susține că aceste cheltuieli au fost mai mici în Statele Unite și Europa occidentală, dar au fost mai mari în China, Rusia și Arabia Saudită, la fel în Orientul Mijlociu, Europa de est și Africa, din cauza conflictelor din aceste regiuni. Sam Perlo-Freeman, director de programe la SIPRI, a afirmat că conflictul din estul Ucrainei a făcut ca țările europene din apropiere de Rusia să-și mărească cheltuielile militare, în special în centrul Europei, în țările baltice și în cele nordice. Raportul citat mai spune că pe de altă parte țările vest-europene cu cele mai mari cheltuieli în domeniul apărării - Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Spania - au bugetat reduceri ale cheltuielilor de apărare pentru 2015.

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a afirmat că președintele rus Vladimir Putin nu va fi invitat la summitul G7 programat să aibă loc în Bavaria în luna iunie. Într-un interviu pentru ediția din 12 aprilie al ziarului „Die Welt”, Steinmeier a fost întrebat de apelul făcut de Partidul Stîngii din Germania ca Putin să fie invitat pentru discutarea crizelor internaționale. Steinemeier a răspuns că izolarea Rusiei nu e în interesul nimănui, adăugînd însă că după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, comunitatea internațională nu poate să se comporte de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic, și să-și vadă liniștit de treabă mai departe. Șeful diplomației germane a mai spus că în timp ce e de dorit ca Rusia să ajute la rezolvarea crizelor din Siria, Yemen și Libia, chestiunea revenirii la formatul G8 e închisă. Liderii Marii Britanii, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei și Statelor Unite s-au reunit anul trecut fără Putin, în semn de protest față de acțiunile Rusiei în Ucraina.

Un purtător de cuvînt Al-Qaida a confirmat că doi lideri ai acestei rețele teroriste au fost uciși de drone americane în Pakistan la începutul acestui an. Într-un mesaj audio dat publicității în 12 aprilie, purtătorul de cuvînt Osama Mahmud i-a identificat pe cei uciși drept Ubaidullah, care era responsabil cu afacerile afgane ale grupului terorist, și liderul adjunct Raja Suleman. Mahmud a precizat că dronele americane au ucis cam 50 de membri ai grupului său, cunoscut sub numele de Al-Qaida pe subcontinenul indian. Oficialitățile pakistaneze nu au comentat anunțul. Uciderea celor doi lideri e o lovitură serioasă dată acestei organizații afiliate la Al-Qaida, la doar cîteva luni de la crearea ei. Liderul Al-Qaida Ayman al-Sawahiri a anunțat crearea organizației de pe subcontinentul indian anul trecut, și se pare că decizia de înființare a ei s-a datorat creșterii influenței în regiune a grupării Statul Islamic.

Cetățenii străini care au supraviețuit după scufundarea unui pescador rus la începutul lunii au fost amendați și deportați. Cel puțin 62 de membri ai echipajului, cei mai mulți străini, au decedat cînd trailerul Dalny Vostok s-a scufundat în Marea Ohoțk în 3 aprilie cu 132 de persoane la bord. Agenția oficială rusă de știri TASS citează un reprezentant neidentificat ministerul rus de externe în regiunea Sahalin cu declarația că 22 de cetățățeni birmanezi și doi lituaniei au fost trimiși acasă la sfîrșitul săpătmânii trecute, și că doi cetățeni din Vanuatu vor fi deportați în 15 aprilie. Oficialitate a serviciului federal de migranții, tot neidentificată, a declarat agenției TASS că tpți ce 26 de supraviețuitorii străini au fost amendați cu 2000 de ruble (cam 38 de dolari) pentru că nu aveau permis de muncă. Potrivit oficialității de la externe, cadavrele recuperate ale străinilor vor fi trimise și ele acasă în 15 aprilie.

Laureatul premiului Nobel pentru literatură, scriitorul german Günther Grass a murit la vârsta de 87 ani, într-un spital din orașul Luebeck, din nordul Germaniei, a informat editura Steidl, reluat de presa germană. Cunoscut în lume mai ales pentru romane ca Toba de tinichea (1959), Pisica și șoarecele (1961), Ani de câine (1963) Grass s-a născut în 1927 în orașul Gdansk, port polonez de la Marea Baltică (pe atunci numit în germană Danzig), fundalul multora din romanele și povestirile sale. Reuters scrie că, pentru mulți, romancierul, dramaturgul și publicistul Grass a fost vocea unei generații de germani care a atins maturitatea în anii războiului al doilea mondial și a purtat povara vinii părinților pentru atrocitățile naziste. În ultimii ani imaginea publică a lui Grass a fost întunecată întrucâtva de revelațiile privind apartenența la organizația nazistă de tineret (abordate în romanul Decojind ceapa – 2006) și de declarațiile sale controversate legate de Israel. Grass a primit premiul Nobel pentru Literatură în 1999.

Paza de coastă italiană spune că a recuperat din mare nouă cadavre de imigranți și a salvat 144 într-o operațiune la circa 148 de kilometri nord de coastele Libiei, în Marea Mediterană, informează DPA. Agenția italiană ANSA spune că operațiunile de căutare continuă. În ultimele câteva zile se înregistrează o creștere mare a fluxului migrației maritime spre Italia, punctul de intrare în Europa pentru mulți refugiați din Africa de nord și Orientul Mijlociu. ANSA a relatat că de vineri au fost salvați peste 5600 de oameni în 22 de operațiuni.

Jean-Marie Le Pen, fondatorul Frontului Național din Franța, a spus luni că se retrage din alegerile regionale după o ceartă publică aprigă cu fiica sa, actuala lideră a partidului de extremă-dreapta, a informat AFP. Le Pen și-a atras mânia fiicei Marine Le Pen și a unora dintre cadrele de conducere ale FN după ce a declarat că nu îl consideră pe mareșalul Petain „un trădător” și a reafirmat calificativul mai vechi despre camerele de gazare naziste ca „un detaliu al istoriei” celui de-al Doilea Război Mondial. După această declarație, Marine Le Pen a spus că „a fost ultima picătură” și că nu-l va mai sprijini pe tatăl său la alegerile regionale. Într-un interviu publicat astăzi de ziarul „Le Figaro” Jean-Marie Le Pen a spus că urmașul cel mai bun pentru a fi cap de listă electorală FN nu este fiica sa, ci strănepoata Marion Maréchal-Le Pen, de 25 de ani, o stea în devenire a partidului, considerată mai conservatoare în chestiuni sociale decât Marine Le Pen.

Turcia a reacționat în mod furios la folosirea cuvântului „genocid” de către Papa Francisc când a vorbit despre uciderea armenilor în Imperiul Otoman. La câteva ore după remarcile lui Francisc de duminică 12 aprilie, Ankara a anunțat că își recheamă ambasadorul la Vatican pentru consultări. Premierul turc Ahmet Davutoglu a spus că „a interpreta acele nenorociri în mod unilateral este nepotrivit pentru papă și pentru autoritatea pe care o deține”. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a spus pe Twitter că declarația papei este „departe de realitatea juridică și realitatea istorică” și „nu poate fi acceptată”. „Autoritățile religioase nu au chemarea de a incita resentimente și ură cu acuzații neîntemeiate”, a spus ministrul. Francisc a spus că uciderile în masă au „au fost considerate de mulți drept „primul genocid al secolului XX””, citând o declarație semnată de Papa Ioan Paul al II-lea și de patriarhul armean în 2001.

Poliția de frontieră din România a descoperit 74 de imigranți, majoritatea sirieni, ascunși într-un camion care pretindea să transporte mobilă din Turcia spre în Franța. Poliția l-a oprit pe șoferul turc la punctul de trecere a frontierei româno-ungare Nădlac sâmbătă noaptea după ce a observat că ușa din spate a camionului era întredeschisă. Polițiștii au descoperit 73 de sirieni și un iranian, cu vârste între 12 și 41 de ani, fără documente de identitate. Poliția spune că grupul voia să ajungă în Franța. Șoferul este chestionat sub bănuiala de trafic de imigranți, iar sirienii și iranianul ar putea fi puși sub acuzare pentru trecerea ilegală a frontierei.

Statele Unite au protestat față de interceptarea unui avion de recunoaștere american de către un avion de luptă rusesc săptămâna trecută, numind incidentul „nesigur și neprofesional”. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Mark Wright, a spus la 12 aprilie că Statele Unite înaintează Rusiei o plângere pe canale diplomatice după incidentul petrecut la 7 aprilie deasupra Mării Baltice. Potrivit unor relatări de presă, oficialii ruși au negat că pilotul lor ar fi greșit cu ceva. Potrivit Pentagonului, avionul american RC-135U zbura în spațiul aerian internațional la nord de Polonia. Oficialii americani spun că avionul rusesc de vânătoare SU-27 a venit din spatele avionului american în mare viteză, trecând de două ori periculos de aproape. Nu este prima dată când Washingtonul protestează față de ceea ce consideră a fi „interceptări” periculoase din partea rușilor.

Președinta Alianței Anticorupție, Olga Bîtcă, s-a arătat sceptică în privința recuperării banilor furați de la Banca de Economii. Într-un interviu la Unimedia, Bâtcă a spus că în schemele acestui furt sunt implicate prea multe firme off-shore, fapt ce îngreunează procesul de întoarcere a banilor în țară. E clar că în privința fiecărui „off-shore” trebuie făcut un demers, ceea ce înseamnă de fapt mult timp”, a subliniat Olga Bîtcă. Unimedia precizează că în urma unor tranzacții dubioase, Banca de Economii a fost deposedată de o sumă impunătoare de bani. Presa a scris că ar fi vorba de cel puțin 120 de milioane de lei.

Hillary Clinton spune că vrea să candideze la postul de președinte al Statelor Unite în 2016. Fostul secretar de stat, fostă primă doamnă a Americii, a făcut anunțul într-un video plasat pe internet duminică. Ceva mai devreme șeful campaniei lui Clinton, John Podesta, scria într-un mail citat în lumea întreaga că „este oficial: Hillary candidează la președinție”. Clinton a pierdut nominalizarea la candidat democrat în 2008 în favoarea actualului președinte, Barack Obama. Este puțin probabil ca ea să se confrunte de această dată cu oponenți de temut din rândul propriilor democrați. Dacă va fi nominalizată, va concura împotriva câștigătorilor primarelor republicane, în care figurează printre alții guvernatorul Floridei, Jeb Bush, frate și fiu de foști președinți.

Convorbiri despre implementarea acordului de armistițiu din Ucraina vor avea loc astăzi la Berlin. La întâlnire participă ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, ministrul de externe francez Laurent Fabius și colegii lor din Rusia, Sergei Lavrov și din Ucraina - Pavlo Klimkin. Conflictul dintre forțele guvernamentale și rebeli s-a soldat deja cu peste 6000 de victime. Un acord de încetare a focului mediat de liderii german și francez în capitala din Belarus, Minsk, la jumătatea lunii februarie, a redus violențele, dar tensiunile rămân ridicate. Înaintea convorbirilor de la Berlin, Steinmeier a îndemnat Kievul și Moscova să avanseze pe calea aplicării armistițiului.

Ministerul de externe al Rusiei spune că tendința Finlandei și Suediei, țări neutre, de a se apropia de NATO cauzează la Moscova „îngrijorări speciale”. Declarația de duminică vine după la câteva zile după ce miniștrii apărării din Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca și Islanda au spus într-un articol de ziar că Europa nordică trebuie să se pregătească pentru posibile noi incidente din cauza Rusiei. Finlanda – care are graniță cu Rusia – și Suedia nu sunt membre în NATO, dar și-au sporit cooperarea cu Alianța nord-atlantică. Premierul finlandez Alexander Stubb a numit reacția rusească „demonstrație de forță”, dar a adăugat că țara lui nu va fi intimidată. În articolul din ziarul „Aftenposten”, miniștrii de externe nordici au spus că liderii ruși au arătat că sunt gata să recurgă la forță ca să-și atingă scopurile politice.

Indivizi înarmați neidentificați au atacat ambasada Coreii de Sud din capitala libiană Tripoli, omorând doi paznici și rănindu-l pe al treilea. Ministerul de externe sud-coreean spune că în atacul de duminică nu a fost rănit nici un membru al personalului diplomatic al ambasadei. Agresorii au trecut cu o mașină pe lângă clădire și au ciuruit-o din mers cu gloanțe. Ministerul sud-coreean de externe spune că nu știe dacă ținta atacului a fost ambasada sau paza ei. Guvernul de la Seul discută dacă să retragă personalul diplomatic de la Tripoli. Atacul nu a fost revendicat deocamdată.

O organizație internațională spune că structura vânzărilor de armamente la scară globală a rămas în linii mari neschimbată în 2014. Într-un nou raport publicat luni, 13 aprilie, Institutul Internațional pentru Cercetări de Pace (SIPRI) din Stockholm spune că volumul total al vânzărilor de arme a fost cu puțin mai mic decât în 2013, totalizând 1,8 bilioane de dolari. Raportul spune că scăderea cheltuielilor militare în țări ca Statele Unite și cele vest-europene a fost compensată de creșterea cheltuielilor în alte state cum sunt China, Rusia și Arabia Saudită. SIPRI mai spune că sumele alocate cumpărării de arme au crescut în zone măcinate de conflicte cum sunt Orientul Mijlociu, Europa de est și Africa.

Fostul secretar de stat american Hillary Clinton și-a anunțat decizia de a intra în cursa electorală pentru a deveni candidata Partidului Democrat în alegerile prezidențiale din 2016 în Statele Unite. Știrea a fost postată pe rețelele de socializare de unul din principalii săi consilieri, iar Hillary Clinton a scris pe pagina sa de Facebook: „America are zilnic nevoie de campioni ai cauzei ei și astăzi vreau eu să fie acest campion”.

În 2008, Clinton a pierdut cursa din cadrul partidului în favoarea lui Barack Obama, dar a devenit secretar de stat în administrația Obama. Devansând acest anunț, președintele Barack Obama și-a exprimat deja sprijinul pentru candidatura fostei prime doamne a Statelor Unite, Hillary Clinton. La Summitul Americilor, Obama a declarat că „Hillary Clinton a fost un adversar redutabil în 2008, un foarte talentat ministru de externe după acea” și va fi cu siguranță „un președinte de excepție”.

Până acum, în tabăra democrată există un singur candidat declarat la președinție, senatorul Jim Webb, cu șanse puține de a câștiga în fața lui Hillary Cliton.

În tabăra republicană sunt deja doi candidați anunțati: senatorul conservator Ted Cruz și senatorul liberal-conservator Rand Paul. Luni însă, la o zi după Hillary Clinton, este așteptat anunțul oficial al lui Jeb Bush că va intra în cursa prezidențială. Jeb, fostul guvernator din Florida, este fiul cel mai tânăr al fostului președintele George Bush și fratele fostului președintele George W. Bush. Cursa prezidențială americană din 2016 s-ar putea transforma într-un duel al „clanurilor politice” Clinton si Bush.

Papa Francisc a ținut un serviciu religios special în care a vorbit despre „genocidul armenilor”, uciderea a sute de mii de armeni în Imperiul Otoman, în cursul Primului Război Mondial. Slujba de la catedrala Sfântul Petru de la Roma a marcat 100 de ani de la tragedia armeană și a fost ținută împreună cu Patriarhul Armeniei, Bedros XIX. A fost prezent și președintele armean Serz Sarkisian.

Turcia nu recunoaște genocidul, deși deplânge uciderea multor armeni în acea perioadă, subliniind însă de fiecare dată că în paralel au fost uciși și sute de mii de turci.

În jur de 20 de țări recunosc genocidul, între care Rusia și Franța, dar nu încă Statele Unite. Imediat după predica de astăzi, ambasadorul Vaticanului la Ankara a fost chemat la ministerul de externe pentru a explica declarațiile Papei.

Potrivit agențiilor de presă americane, fostul secretar de stat Hillary Clinton ar urma să-și anunțe astăzi 12 aprilie, intenția de a deveni candidata Partidului Democrat în alegerile prezidențiale din 2016 în Statele Unite. În 2008, Clinton a pierdut cursa din cadrul partidului în favoarea lui Barack Obama, dar a devenit secretar de stat în administrația Obama. Anunțul va fi făcut pe rețelele de socializare.
Devansând acest anunț, președintele Barack Obama și-a exprimat deja sprijinul pentru candidatura fostei prime doamne a Statelor Unite, Hillary Clinton. La Summitul Americilor, Obama a declarat că „Hillary Clinton a fost un adversar redutabil în 2008, un foarte talentat ministru de externe după acea” și va fi cu siguranță „un președinte de excepție”.

Până acum, în tabăra democrată există un singur candidat declarat la președinție, senatorul Jim Webb, cu șanse puține de a câștiga în fața lui Hillary Cliton.

În tabăra republicană sunt deja doi candidați anunțati: senatorul conservator Ted Cruz și senatorul liberal-conservator Rand Paul. Luni însă, la o zi după Hillary Clinton, este așteptat anunțul oficial al lui Jeb Bush că va intra în cursa prezidențială. Jeb, fostul guvernator din Florida, este fiul cel mai tânăr al fostului președintele George Bush și fratele fostului președintele George W. Bush. Cursa prezidențială americană din 2016 s-ar putea transforma într-un duel al „clanurilor politice” Clinton si Bush.

Toţi cei 16 bănuiţi reţinuţi de Centru Național Anticorupție în dosarul de trucare a achiziţiilor publice în sănătate au fost reținuți preventiv. Fostul ministru al sănătății, Andrei Usatâi, directorul Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu, directorul Spitalului raional Taraclia, Valeriu Jelev, și unul dintre vicedirectorii Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Spânu au fost reținuți sâmbătă pentru 25 de zile, informează IPN. Patru dintre suspecți au primit 30 de zile de arest preventiv la domiciliu, alți trei, 25 de zile de arest la domiciliu. În cadrul anchetei, lansată încă în luna noiembrie 2014, se verifică 20 de licitaţii publice în domeniul sănătăţii, valoarea contractelor încheiate depășind suma de 200 de milioane de lei.

Președintele american Barack Obama s-a declarat convins că acordul final cu Iranul privind limitarea programului său nuclear va fi încheiat, într-o formă care să permită și conducerii iraniene să-și „apere prestigiul” în fața alegătorilor. Vorbind în Panama, la Summitul Americilor, Obama a minimalizat în acest fel ultimele declarații, relative critice, ale liderului suprem iranian aiatolahul Khamenei la adresa negocierilor. Acordul final între Iran și principalele puteri din lume ar trebui încheiat până pe 30 iunie, în schimbul ridicării parțiale și treptate a sancțiunilor internaționale, care afectrează grav, de ani de zile, economia iraniana. Conducerea de la Teheran cere acum ca sancțiunile să fie anulate imediat ce acordul nuclear ar fost semnat.

Papa Francisc împreună cu Patriarhul Armeniei, Bedros XIX, vor celebra împreună o slujbă religioasă la Roma, marcând o sută de ani de la masacrarea armenilor din Imperidul Otoman, în timpul primului Război Mondial. Toată lumea este interesată să audă dacă Papa Franscic se va referi la acest masacru drept un „genocid” – este termenul folosit de armeni, dar respins categoric de Turcia.

În jur de 20 de țări, între care Rusia și Franța, au recunoscut genocidul armenilor, dar nu și Statele Unite ca entitate federală. Pe 18 martie, 40 de congresmeni democrați și republicani i-au cerut din nou președintelui Barack Obama să recunoască drept genocid uciderea armenilor cu o sută de ani în urmă.