Președintele României, Klaus Iohannis, a fost distins la Aachen, Germania, cu premiul Carol cel Mare. Potrivit organizatorilor, distincția i-a fost acordată pentru promovarea valorilor europene, a libertății și democrației, protecția minorităților și diversitatea culturală, dar și pentru că „a prestat un serviciu semnificativ în interesul statului de drept și al independenței sistemului judiciar”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat pe șeful statului român pentru premiul primit. „Sunteți unul dintre cei mai îndârjiți apărători ai valorilor noastre: libertate, solidaritate și stat de drept”, a scris Charls Michel într-o postare pe rețele de socializare. După primirea premiului, Klaus Iohannis a afirmat că finalizarea integrării României în Spaţiul Schengen ar trebui să fie un obiectiv și pentru Uniunea Europeană, nu doar pentru România.

Avioane militare canadiene de la baza Mihail Kogălniceanu din România au interceptat un avion rusesc neidentificat care zbura deasupra Mării Negre aproape de frontiera României, a anunțat Comandamentul Aerian al Alianţei Nord-Atlantice, citat de TVR Moldova.

Interceptarea a avut loc pe 30 septembrie, după ce Centrul NATO de la Torrejon, Spania, a ordonat ca două avioane canadiene CF-188 Hornet să decoleze de la baza din Constanţa pentru a identifica un avion care zbura „aproape de frontiera României” în spaţiul aerian internaţional de deasupra Mării Negre.

„Avioanele au interceptat un avion militar al Federaţiei Ruse care nu avea un plan de zbor, nu intrase în contact cu controlorii civili de trafic aerian şi avea transponderul dezactivat, ceea ce prezenta un potenţial risc pentru cursele aeriene civile. Avionul rus nu a intrat în spaţiul NATO. După identificare, piloţii canadieni s-au întors la baza de la Mihail Kogălniceanu”, precizează comunicatul NATO citat de TVR Moldova.

Săptămâna trecută, avioanele militare canadiene au interceptat alte două avioane ruseşti SU-24 deasupra Mării Negre.

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) vor participa cu un candidat comun la alegerile locale din municipiul Bălți.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor pentru participare la alegerile locale repetate din municipiul Bălţi din 21 noiembrie.

Igor Dodon spusese recent că organizația teritorială a PSRM din orașul Bălți a propus candidatura lui Alexandru Nesterovski la funcția de primar, dar decizia finală în acest sens nu a fost încă luată.

Ministerul Sănătății de la Chișinău nu preconizează deocamdată vaccinarea cu a treia doză împotriva noului coronavirus. 23% dintre moldoveni sunt vaccinați cu două doze. Dacă sunt luați în calcul și cei vaccinați în România și în alte țări, numărul total poate fi sub 30%.

„A treia doză este aplicată în țările cu o rată mare a vaccinării. Aplicarea celei de a treia doze vine cu același scop, ca și primele două: să creeze imunitate colectivă. Vaccinul nu se aplică pentru ca să ofere să ofere o anumită protecție unei sau unor persoane în parte. La nivel de stat, politicile se organizează în așa fel ca să stopăm sau să minimalizăm transmiterea virusului”, a declarat ministra sănătății, Ala Nemerenco, în cadrul unei întâlniri cu presa. Nemerenco a spus că nici medicii nu vor fi vaccinați cu o a treia doză.

Ala Nemerenco a adăugat că și Organizația Mondială Sănătății nu susține aplicarea celei de-a treia doze, atâta timp cât multe țări nu au încă acces la vaccin. Israelul , Statele Unite, România, Germania sunt printre țările în care persoanele cu risc ridicat de îmbolnăvire se pot vaccina cu o a treia doză.

Domeniul medicamentelor din R. Moldova va fi reformat. „Trebuie să elaborăm trei legi noi: cu referire la accesul la medicamente, la aprobarea prețurilor – mecanismele de compensare și la serviciile publice în sănătate”, a declarat Zinaida Bezverhni, secretar de stat în ministerul Sănătății, pentru agenția IPN.

Ea adăugat că „problema cu medicamentele vizează două aspecte: lipsa lor fizică și accesibilitatea celor care sunt. În 2013 aveam peste 7 000 de medicamente înregistrate, acum avem 3 500, dintre care oficial sunt înregistrate 2 000. Statul, vrând să scadă prețul la medicamente, a reglementat piața într-atât, încât i-a întors pe producătorii de medicamente de la înregistrarea acestora în Republica Moldova”.

Scopul Ministerului Sănătății este acum să-i atragă înapoi pe producătorii de medicamentelor de calitate și inofensive, ca să revină pe piață și să să-și înregistreze preparatele.

Un alt aspect ține de ceea ce acoperă Casa Națională de Asigurări în Medicină (CNAM). Statul mărește considerabil, în fiecare, an bugetul CNAM. „La anul, bugetul pentru compensarea medicamentelor va fi de circa 1 miliard de lei. O mare parte din acești bani nu este folosită pentru că medicii nu prescriu medicamente pe rețete. Formula de compensare care a funcționat până acum este ineficientă, de aceea de la 1 noiembrie vom îmbunătăți formula după care vor fi compensate preparatele”, a mai spus Zinaida Bezverhni.

Duminică au loc alegeri în 17 circumscripții din autonomia Găgăuză. În 11 circumscripții va avea loc turul doi al alegerilor pentru Adunarea Populară, după ce nici unul dintre candidați nu a acumulat peste jumătate din voturi. În alte șase circumscripții se vor desfășura alegeri repetate, din cauza prezenței reduse la vot pe 19 septembrie, informeaza agenția IPN.

Cele 11 circumscripții în care va avea loc turul doi sunt: nr. 1 și nr. 4 (Comrat), nr. 5 și nr. 6 (Ceadîr-Lunga), nr. 12 (Baurci), nr. 15 (Bugeac), nr. 20 (Etulia), nr. 22 (Gaidar), nr. 29 (Congazcic), nr. 30 (Copceac) și nr. 34 (Svetlîi).

În șase circumscripții electorale se vor desfășura alegeri repetate, din cauza prezenței reduse la vot pe 19 septembrie, sub pragul de validare de 1/3 din alegători. Este vorba despre circumscripțiile: nr. 2 și nr.3 (Comrat), nr. 10 (Vulcănești), nr. 13 (Beșalma), nr. 27 și nr. 28 (Congaz). De data aceasta, prag de participare nu va exista.

Pentru alegerile din 3 octombrie, Comisia Electorală de la Comrat a decis tipărirea a peste 66.000 de buletine de vot, dintre care peste 61.000 în limba rusă, iar câte peste 2.000i – în limba română și în limba găgăuză.

Republica Moldova a intrat în cod portocaliu de pandemie, cu o creștere de de 35% a deceselor COVID-19, și cu o rată de vaccinare cu schema completă de doar 22,5%, la nivel național.

„Din păcate, toate eforturile noastre de a convinge populația să se vaccineze nu dau roade, iar numărul de cazuri a crescut foarte mult. Media infectărilor în ultimele 7 zile este de 211 cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că la nivel național am intrat sub cod portocaliu. În municipiul Chișinău avem o situație contradictorie: pe de o parte avem cea mai înaltă rată de vaccinare, de peste 30%, de cealaltă parte avem cetățeni care categoric nu respectă nicio normă sanitară. Nivelul educației și responsabilității unor conaționali de-ai noștri nu corespunde secolului 21”, a spus coordonatoarea campaniei de vaccinare Ninel Revenco, în cadrul unei emisiuni televizate.

Potrivit specialiștilor, toate restricțiile în vigoare începînd din 1 octombrie au menirea de a reduce povara de pe sistemul medical, dar dacă numărul de infectări zilnice va continua să crească restricțiile ar trebui înăsprite. Specialiștii spun de asemebea că este inexplicabilă reticența oamenilor la vaccinare, în condițiile în care imunizarea și-a demonstrat eficiența la nivel mondial, salvând de la moarte milioane de bolnavi.

În Republica Moldova cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă se înregistrează în municipiul Chișinău – 34%. Ccea mai redusă acoperire vaccinală din țară, între 13% – 15%, se atestă în raioanele Leova, Sângerei și UTA Găgăuzia. O rată mică de vaccinare se înregistrează în special în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi funcțional de săptămâna viitoare, dar prețul plătit de Moldova va fi mai mare decât cel stabilit pentru luna octombrie. „Chiar dacă gazele vor veni din România prin această conductă, asta nu înseamnă că vom avea un preț mai mic”, a spus vineri vicepremierul Andrei Spînu, care e și ministrul infrastructurii și dezvoltarii regionale. Spânu a precizat că a discutat tema prețului la gaze cu miniștrii energiei din România și Ucraina.

Începând de vineri, prețul gazelor naturale rusești pentru Moldova este de 790 de dolari/mia de metri cubi, în timp ce la începutul lui 2021 era de 128 de dolari, scrie site-ul Moldstreet.

Gazoductul Iasi-Ungheni-Chișinău a fost construit și finanțat de operatorul Transgaz din Romania din bani ai Uniunii Europene. Potrivit estimărilor citate de Moldstreet, când infrastructra va fi gata în întregime, conducta ar putea asigura aproximativ 75 % din consumul mediu al Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană.

În România au fost înregistrate 12.590 de infectări noi cu COVID-19 în ultimele 24 de ore, a anunțat Inspectoratul Național pentru Sănătate Publică de la București. 1.412 de pacienți sînt internați la ATI. 345 dintre ei sunt minori, 325 fiind internați în secții și 20 la ATI. Au fost raportate și 184 de decese noi (96 bărbați și 88 femei). Pînă astăzi în România au decedat 37.394 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2.

Cinci polițiști de frontieră au fost arestați preventiv pentru 30 de zile în dosarul „mitei la Aeroport”. Alte șapte persoane au fost puse în arest la domiciliu tot pe 30 de zile, iar un polițist se află sub control judiciar. Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, informează agenția IPN.

15 angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră sunt cercetați în cadrul dosarului de corupție deschis la 23 iunie. Este vorba despre aproximativ 60 de încălcări ale legii, 38 dintre ele fiind de pretindere de mită. Dosarul a fost deschis în urma unor informații operative.

S-a constatat că angajați ai poliției de frontieră de la Aeroportul internațional Chișinău obțineau ilegal bani de la pasagerii care plecau din Moldova bănuiți că dețin teste PCR COVID-19 false. Polițiștii implicați sînt suspectați că au acceptat și primit sistematic de la acești pasageri sume între 50-100 de euro.

Erau solicitați bani și de la cetățeni străini care încălcau regulile de izolare. Contra unor remunerări ilicite, polițiștii nu întocmeau procese-verbale pentru nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a bolilor epidemice.

Un angajat al Instituției Medico-Sanitare Publice Centrul de Sănătate Edineț, în vârstă de 36 de ani, a fost reținut de poliție, în timp ce elibera două certificate false de vaccinare anti-COVID-19, contra sumei de 2000 de lei, informeaza agenția IPN, citind un comunicat al Inspectoratului General al Poliției.

Certificatele false de imunizare anti-COVID-19 erau solicitate de cetățeni moldoveni ca să se poată deplasa mai ușor peste hotarele Republicii Moldova. Datele fictive erau introduse în sistemul informațional automatizat „Registrul de evidență a vaccinării împotriva COVID-19”.

Reprezentanți ai Centrului Internațional Creștin Democrat din Suedia, membri ai Partidului Creștin Democrat și parteneri ai Plarformei DA în cadrul familiei popular europene au semnat un Memorandum de colaborare cu formațiunea politică moldoveană, document xe pune bazele unui parteneriat pe termen lung, se spune într-un comunicat al Platformei DA.

În Memorandum se vorbește de angajamentul Platformei DA, partid cu valori pro-europene care luptă împotriva corupției, de a se asocia și colabora cu Centrul Internațional Creștin Democrat, ca parte a programului său de Democrație Consolidată, având drept scop să consolideze influența în politică a femeilor din Europa de Est.

„Azi am semnat Memorandumul de înțelegere dintre PlatformaDA și Centrul Internațional Creștin Democrat din Suedia, care își propune să consolideze influența în politică a femeilor din Europa de Est. Îi mulțumesc doamnei Ulrika Hoff, secretar general, și delegației sale pentru vizită și încredere că poate miza pe noi pentru a promova o agendă reformatoare, ferm ancorată în valori pro-europene ”, a declarat președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău.

În Georgia au loc alegeri pentru primari și consilii locale, într-un scrutin considerat un referendum legat de formațiunea politică aflată la guvernare, partidul Visul Georgian. Alegerile se desfășoară pe fundalul tensiunilor generate de arestarea fostului președinte georgian Miheil Saakașvili, autoexilat în Ucraina, la întoarcerea sa în Georgia pentru a susține opozitia în alegeri.

Saakașvili a fost condamnat în lipsă în 2018 la nouă ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de abuz de putere în două cazuri separate legate de violențele asupra unui parlamentar de opoziție din 2005 și de uciderea unui bancher georgian. Fostul lider georgian spune că ambele cazuri sunt motivate politic.

Electoratul georgian urmează să-i aleagă pe primarii din 64 de municipalități, și pe cei aproape 2.100 de membri în consiliile locale de auto-guvernare. La Tbilisi, 16 candidați concurează pentru postul de primar.

Fostul premier Bidzina Ivanișvili, miliardarul care a fondat partidul Visul Georgian, a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor în timp ce vota.

Arestarea lui Saakașvili, fondatorul Mișcării Naționale Unite aflată acum în opozitie, va provoca probabil revolte într-o țară confruntată ani de zile cu instabilitatea politică. Într-un videoclip postat pe Facebook înainte de arestarea sa, Saakașvili, căruia i-a fost retrasă cetățenia georgiană, fiind acum cetățean ucrainian, și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru Mișcarea Națională Unită sau pentru partidele mai mici care se opun formațiunii Visul Georgian.

„Toată lumea trebuie să voteze, iar pe 3 octombrie trebuie să umplem Piața Libertății [din centrul capitalei Tbilisi]. Dacă sunt 100.000 de oameni, nimeni nu ne poate învinge", a spus Sakașvili în mesajul său video. „Vedeți - am riscat totul - viața mea, libertatea, totul, pentru a veni aici. Vreau doar un singur lucru de la voi - mergeți la vot", a spus fostul președinte al Georgiei.

Saakașvili a publicat o scrisoare scrisă de mână pe Twitter astazi și preluată de mai multe mijloace de informare în masă ale opoziției, în care le cere susținătorilor să voteze pentru Mișcarea Națională Unită, în timp ce învinovățea „verdictele false” falsificate ale președintelui rus Vladimir Putin pentru arestarea sa.

„Libertatea mea și, mai important, libertatea Georgiei depinde în totalitate de acțiunile și capacitatea ta de luptă”, a scris Saakașvili pe Twitter

Președinta georgiană Salome Zurabișvili a declarat pe 1 octombrie că „nu îl va grația niciodată” pe fostul președinte, acuzându-l că încearcă să destabilizeze țara. „Timpul conflictelor civile s-a încheiat”, a spus ea, adăugând că e alături de cetățeni „nu pe stradă sau în piață, ci mai degrabă de partea ordinii constituționale și a viitorului pașnic”.

Saakașvili e cetățean ucrainean din 2015 și conduce comitetul executiv al Consiliului Național de Reformă al Ucrainei. În ultimii ani, el a deținut mai multe funcții guvernamentale importante în Ucraina și a fost pentru un timp guvernatorul regiunii Odesa. Saakașvili a fost de asemenea liderul Revoluției Trandafirilor din 2003, și președinte al Georgiei între 2003-2013, deci și în timpul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia.

O apărătoare a drepturilor migranților reținută la Moscova și deportată la Tașkent a declarat că a părăsit Rusia cu un avion către Armenia. Valentina Chupik a declarat pentru postul nostru că nu cunoaște detaliile legale ale cazului său, dar că a primit în mod neașteptat un pașaport uzbek sâmbătă dimineață și apoi a primit un test PCR pentru COVID pentru a putea se putea îmbarca în avion.

„După aceea, mi s-a dat ocazia să pornesc puțin telefonul. Apoi m-au pus în avion. Sunt într-un avion. Trebuie să opresc telefonul, pentru că decolăm ”, a spus ea.

Nu e clar dacă Armenia e destinația finală a lui Chupik, sau dacă va zbura mai departe. Valentina Chupik are cetățenie uzbekă. Activistă pentru drepturile omului, Chupik a fugit din Uzbekistan în 2006 după ce autoritățile uzbece au încercat să preia controlul asupra organizației sale pentru drepturile omului. De atunci locuiește la Moscova, unde conduce o organizația neguvernamentală Sunrise of the World, care oferă asistență juridică lucrătorilor migranți din Asia Centrală. Pe 25 septembrie a fost reținută la aeroportul moscovit Șeremetievo când a revenit în Rusia din Armenia.

Ofițerii Serviciului Federal de Securitate din Rusia au informat-o că statutul său de refugiat a fost anulat în 17 septembrie și că i s-a interzis intrarea în Rusia timp de 30 de ani. Activista spune ca ofițerii de poliție au justificat acțiunea afirmind că ea ar fi prezentat fie informații false, fie a falsificat documente autorităților ruse atunci când a solicitat statutul de refugiat în 2006.

Valentina Chupik considera afirmația „o prostie absolută” și a spus că ar putea fi închisă, torturată și chiar ucisă în timp ce se află în arest, dacă este deportată înapoi în Uzbekistan. Anterior, unul dintre asistenții lui Chupik a declarat Europei Libere că au fost depuse cereri de azil în numele activistei la diplomații ucraineni la Moscova și Kiev. Situația lui Valentinei Chupik a atras atenția activiștilor pentru drepturile din Rusia, precum și a Comitetului pentru prevenirea torturii, care a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului să intervină în numele ei.

Baricadele de la două treceri de la granița dintre Kosovo și Serbia au fost înlăturate, ca parte a unui acord mediat de Uniunea Europeană pentru a dezamorsa disputa cu privire la plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor. Înlăturarea pe 2 octombrie a baricadelor improvizate de la Jarinja și Brnjak pune capăt unei situații potențial explozivă într-o regiune volatilă. La un moment dat, guvernul sârb a trimis avioane de luptă de-a lungul frontierei, într-o demonstrație de forță.

Trecerile au fost blocate de sârbii locali după ce autoritățile kosovare au ordonat pe 20 septembrie tuturor șoferilor care intrau în Kosovo din Serbia să folosească plăcuțe de înmatriculare tipărite, valabile 60 de zile. Guvernul kosovar a declarat că măsura a fost o ripostă la măsurile impusede Serbia șoferilor kosovari în 2008, când Kosovo și-a declarat independența față de Belgrad. Serbia nu recunoaște independența Kosovo și prin urmare nici dreptul său de a impune reguli și reglementări, cum ar fi înregistrarea mașinilor și camioanelor. Baricadele ridicate de sârbii locali la punctele de trecere Jarinje și Brnjak au determinat guvernul kosovar să trimită acolo unități de poliție.

Între timp, avioanele și elicopterele militare sârbe au survolat zona. Baricadele includeau autobasculante cu steaguri sârbești pe partea lor și mormane de copaci.

În cadrul acordului, baricadele au fost eliminate, iar autoritățile kosovare au dispus retragerea unităților sale speciale de poliție. Între timp, trupele din misiunea NATO din Kosovo vor fi desfășurate la punctele de trecere pentru următoarele două săptămâni, într-un efort de a contribui la asigurarea reluării fără probleme a traficului transfrontalier. Uniunea Europeană a intermediat discuții între oficialii guvernului sârb și ai celui kosovar la Bruxelles săptămâna aceasta pentru a depăși impasul. Oficiali europeni și americani au cerut, de asemenea, continuarea dialogul între Pristina și Belgrad pentru normalizarea relațiilor, care rămân tensionate în ciuda substnțialului comerțului transfrontalier.

Prețurile gazelor naturale au atins noi recorduri în Europa, adăugând și mai multe griji pentru consumatori înainte de sezonul de iarnă.

Prețurile la gaz au crescut de mai multe săptămâni în urmă. Prețul gazului din noiembrie pentru un punct de referință european cheie a atins un maxim istoric de 97,73 euro pe megawatt oră pe 1 octombrie. Aceasta este cu aproximativ 400 la sută mai mare.

Analiștii indică o combinație de factori pentru prețurile neobișnuit de mari, inclusiv unele transporturi de gaze care sunt redirecționate către piețele asiatice, reparații tehnice care au îngreunat transporturile din Norvegia și temperaturi mai scăzute decât cele normale la sfârșitul iernii trecute, care au drenat rezervoarele de stocare.

Dar unii experți arătat cu degetul și spre gigantul rus de gaz Gazprom, care este principalul furnizor de gaze către Europa. Luna trecută, un grup de euro parlamentari au cerut Comisiei Europene să investigheze situația prețurilor cerute de Gazprom. Kremlinul a spus că Gazprom își îndeplinește integral toate obligațiile contractuale.

Gazprom a finalizat aproape a doua conductă submarină Nord Stream 2, care va crește cantitatea de gaz rusesc care poate fi transportată direct în Germania. Autoritățile de reglementare germane examinează documentele finale înainte de a-i da undă verde pentru ca aceasta condictă să fie funcționala.

Conducta ocolește ruta de expediție tradițională a Rusiei, prin Ucraina. Kievul s-a plâns de acest lucru, în timp ce a avertizat, de asemenea, că Rusia ar putea recurge la utilizarea rezervelor sale de gaze ca instrument politic, lucru care s-a întâmplat în trecut.

Parlamentul European a validat contractul individual de muncă al fostului director al Liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev, în calitate de consilier al europarlamentarului Eugen Tomac. Anunțul a fost făcut de către Ion Iovcev pe pagina sa de Facebook.

Ion Ioncev a fost demis din funcția de director al unicului liceu de limbă română de la Tiraspol, printr-un ordin al fostei ministre a Educației, Lilia Pogolșa, pe motiv că a depășit vârsta de pensionare, până la care mai putea deține funcția de director al instituției de învățământ.

Ion Iovcev a anunțat și că a depus, la data de 16 septembrie, la Judecătoria Chișinău, cerere de contestare a ordinului fostei ministre a Educației, privind demiterea sa.

1289 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova. Din numărul total de cazuri, 16 cazuri sunt din import. 17 sunt în rândul lucrătorilor medicali: și anume 4-medici, 6-asistenți medicali, 7-personal auxiliar. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 26 de decese provocate de COVID-19, bianțul urcând la 6.803.

Premierul Georgiei, Irakli Garibașvili, a anunţat că fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, a fost arestat. Ministerul de interne nu a dat mai multe detalii.

Mihail Saakașvili anunțase în cursul dimineții că a sosit în portul Batumi de la Marea Neagră. Anterior scrisese pe Facebook că dorește să vină în Georgia pentru a ajuta la alegerile locale de mâine.

Embed Răspândește

Secvențe de la reținerea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:00:18 0:00

Link direct

• 240p | 993,5kB
• 360p | 1,6MB
• 480p | 2,6MB
• 720p | 5,2MB
• 1080p | 8,3MB

„Soarta Georgiei este decisă, supraviețuirea Georgiei este în joc și de aceea am luat un bilet în seara zilei de 2 octombrie pentru a putea fi alături de tine și a-ți proteja voința (politică) alături de tine, așa că pot lua parte la salvare Georgia”, scrisese Saakașvili pe pagina sa de Facebook, unde a postat și o fotografie cu pretinsul său bilet de avion. Serviciul ucrainean al postului nostru a citat surse de pe aeroportul internațional Boryspil din Kiev spunând că Saakașvili „nu a părăsit Ucraina” prin aeroport.

Premierul Irakli Garibașvili spusese că poliția îl va aresta pe Saakașvili dacă se va întoarce în Georgia. „De îndată ce Saakașvili va păși pe solul nostru, va fi arestat și trimis la închisoare”, a declarat pentru agenția de știri Interfax Garibașvili.

Președintele Parlamentului, Mamuka Mdinaradze, membru al partidului Visul Georgian l-a numit pe Saakashvili „un farseur”. „Toate imaginile video vehiculate de Saakașvili de la Batumi pe timp de noapte sunt false și ultimul clovn din jur”, a declarat Givi Mikanadze, un alt oficial de partid.

În iunie 2018, Saakașvili a fost condamnat în lipsă la șase ani de închisoare de către o instanță georgiană care l-a găsit vinovat de abuz de putere și că ar fi căutat să ascundă dovezi despre violențele împotriva unui parlamentar de opoziție pe când era președinte.

Situația politică din Georgia este tensionată după alegerile generale trecute despre care opoziţia – pe care o susține și Saakașvili – a spus că ar fi fost fraudate. Opoziţia a boicotat ședințele parlamentului. Uniunea Europeană a negociat cu Visul Georgian și cu opoziţia pentru ieşirea din criza politică, dar înţelegerea a fost anulată. Visul Georgian fusese iniţial de acord să convoace alegeri parlamentare anticipate dacă nu reușește să obțină cel puțin 43% din voturi în actualele alegeri locale.

Saakașvili a fost liderul așa numitei Revoluții a Trandafirilor din 2003 și apoi preşedinte al Georgiei până în 2013. Saakașvili a fost preşedintele Georgiei în timpul războiului ruso-georgain din 2008, în urma căruia Georgia a pierdut o tremie din teritoriul său, iar Rusia a recunoscut Abhazia și Osetia – două regiuni separatiste ale Georgiei drept state independente. În ultimii ani, Saakașvili a deținut mai multe funcții guvernamentale importante în Ucraina și a fost pentru scurt timp și guvernatorul portului Odesa de la Marea Neagră.

Compania farmaceutică americană Merck a anunțat astăzi că pastila sa experimentală COVID-19 a redus la jumătate spitalizările și decesele la persoanele infectate recent cu coronavirus și că intenționează să solicite autorizație pentru utilizarea ei în Statele Unite și în întreaga lume.

Dacă obține aprobarea, medicamentul numit molnupiravir ar fi prima pastilă licențiată pentru tratarea COVID-19, un progres potențial crucial în eforturile de combatere a pandemiei.

Merck și partenerul său Ridgeback Biotherapeutics au declarat că rezultatele inițiale au arătat că pacienții care au primit medicamentul în termen de cinci zile după ce au avut simptomele COVID-19 au avut aproximativ jumătate din rata de spitalizare și de deces față de pacienții care au primit un placebo.

Studiul a fost efectuat pe 775 de adulți cu variante ale bolii COVID-19 ușoare și moderate și care au fost considerați cu un risc mai mare pentru a dezvolta o forma complicate a bolii din cauza problemelor de sănătate, cum ar fi obezitatea, diabetul sau bolile de inimă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că au existat câștiguri modeste pentru ratele de vaccinare în Africa, dar continentul rămâne în continuare în urma celor mai multe altele, jumătate din țări având doar 2% din populațiile lor sau mai puțin vaccinate complet împotriva coronavirusului. „Cele mai recente date arată câștiguri modeste, dar mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul OMS de a vaccina complet 40% din populație până la sfârșitul anului”, a declarat Richard Mihigo, coordonatorul de vaccinare al OMS în Africa.

Premierul României, Florin Cîțu, a anunțat vineri că i-a cerut primarului PNL din Constanța, Vergil Chițac, să o demită pe directoarea Spitalului de Boli Infecțioase, unde s-a produs incendiul în care au murit șapte oameni.

Premierul a spus că l-a demis pe președintele Agenției de management în sănătate, Vlad Teodor Berbecar, care fusese pus în funcție de USR PLUS. Cîțu l-a acuzat pe Berbecar că nu a verificat starea spitalului din Constanța. Un incendiu puternic a avut loc vineri dimineață la secția de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța soldat cu moartea a 7 persoane.

În dimineața de vineri în spital se aflau 113 pacienți, dintre care 10 internați la Terapie Intensivă. Pacienții evacuați au fost transferați la celelalte spitale din municipiu. Președintele României, Klaus Iohannis a transmis un mesaj după tragedia din Constanța: ”Din păcate, statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.

Ministrul Sănătății de la Bucuresti Cseke Attila a declarat că ” este un incident nefericit, și cauza va fi stabilită de specialiști.”, iar managera spitalului, Stela Halichidis a spus citata de G4media că: ”Nu exista nimic în priză în afara de instalațiile medicale”.

Este al treilea incendiu mortal într-un spital din România în mai puțin de un an.

Mai multe aici.

Principalul serviciu de securitate internă al Rusiei a publicat o listă în 60 de puncte, cu subiecte care ar putea duce la desemnarea „agenților străini” pentru persoanele sau a organizațiilor de presă care scriu despre ele.

Documentul Serviciului Federal de Securitate, datat 28 septembrie, dar publicat astăzi, este cel mai recent dintr-o listă lungă de restricții în temeiul legii agenților străini, care a fost folosită împotriva presei independente, grupurilor societății civile, activiștilor pentru drepturile omului.

Lista include subiecte precum colectarea de informații despre „dezvoltarea circumstanțelor politico-militare”, „locația, numărul și armamentul” forțelor militare, achiziții și contracte militare, importuri de produse cu dublă utilizare, investigații privind infracțiunile din armată și „probleme, inclusiv financiare și economice, care constrâng dezvoltarea agenției spațiale Roskosmos”.

Colectarea informațiilor despre caracteristicile armelor și tehnologiei militare și „informații despre respectarea legii și climatul moral-psihologic din cadrul forțelor armate” au fost alte subiecte incluse pe listă.

Este necesar ca organizațiile neguvernamentale care primesc asistență externă și care sunt considerate de guvern că sunt implicate în activități politice să fie înregistrate și să se identifice ca „agenți străini” supunându-se auditurilor financiare făcute de autoritățile rusești.

Modificările ulterioare ale legii au vizat mass-media finanțată din străinătate.

Conform amendamentelor adoptate la sfârșitul anului 2020, orice persoană fizică - fie că este cetățean rus sau străin - care colectează informații despre orice subiect din lista Serviciului Federal de Securitate trebuie să depună în mod voluntar la Ministerul Justiției o cerere de a fi desemnat „agent străin” sau se confruntă cu urmărirea penală.

În 2017, guvernul rus a plasat pe listă Serviciul rus al postului nostru Radio Svoboda și alte șase servicii de știri în limba rusă ca și proiectul TV Current Time. 72 de organizații și persoane au fost incluse doar pe lista mass-media a Ministerului Justiției.

Marc Bennetts, corespondentul de la Moscova pentru ziarele londoneze The Times și The Sunday Times, a spus că un expert militar rus a refuzat să fie intervievat recent de el de teamă să nu fie etichetat ca agent străin. „Am crezut că este oarecum prea precaut - m-am înșelat”, a scris Bennetts într-o postare pe Twitter, după publicarea listei subiectelor „tabu”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) și- ales astăzi vicepreședintele și secretarul CEC. Pavel Postică - expert la Promo Lex - a fost ales cu un vot unanim drept vicepreședinte al CEC.

La fel, cu vot unanim a fost votată candidatura lui Alexandr Berlinschii pentru funcția de secretar al Comisiei, informează site-urile de știri moldovenești.

Guvernul Moldovei a aprobat un proiect de ratificare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele Convenția de la Istanbul, informează agenția IPN.

Convenția a fost adoptată de Consiliului Europei la 11 mai 2011, iar Republica Moldova a semnat-o la 6 februarie 2017, însă ratificarea acesteia a fost amânată de câteva ori.

Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, în 2016 și 2020, cadrul legislativ național care reglementează domeniul prevenirii și combaterii violenței în familiei a fost adus parțial în conformitate cu prevederile Convenției, fiind modificate operări în peste 20 de acte legislative. În 2018, Guvernul a aprobat primul document de politică în domeniu – Strategia națională de prevenire și combatere a violenței față de femei și violenței în familie pentru anul 2018-20123, dar și a Planului de acțiuni pentru anul 2018-2020, care are la bază pilonii Convenției: prevenire, protecție, pedepsire și politici integrate.

Șefa cabinetului moldovean Natalia Gavrilița a adăugat că, în ultima perioadă, sunt mai multe cazuri de violență în familie și împotriva femeilor, de aceea este necesară fortificarea acțiunilor statului in domeniul combaterii violentei domestice.

În Republica Moldova locuiesc 584 de mii de oameni care au vârsta de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 22,5% din totalul populației cu reședință obișnuită, potrivit datelor de la începutul acestui an. Din numărul total al vârstnicilor, 60% sunt femei. Puțin peste 10% din vârstnici sunt persoane care au depășit vârsta de 80 ani, informează agenția IPN cu referire la datele ale Biroului Național de Statistică, publicate cu prilejul Zilei internaționale a persoanelor în etate.

Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani este în creştere continuă. În ultimii cinci ani, a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul de vârstă de 70-74 de ani – cu 6 puncte procentuale (de la 13% la începutul anului 2017, până la 19 % la începutul anului 2021).

La 1 ianuarie 2021, raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 ani și peste a fost de 67 de bărbați la 100 de femei. În grupul de vârstă 80-84 ani, schimbările în raportul pe sexe sunt mai vizibile: 45 de bărbați la 100 de femei.

Durata medie a vieții populației în vârstă de 60 de ani, în perioada 2016-2020, a scăzut cu 0,5 ani în cazul bărbaţilor şi cu 0,2 ani în cel al femeilor. O femeie de 60 ani va mai trăi estimativ încă 18 ani și jumătate, în timp ce un bărbat un pic peste 14 ani, potrivit estimărilor din anul 2020.

Principalele cauze ale mortalităţii vârstnicilor au fost bolile aparatului circulator (64,4% din totalul decedaţilor din această grupă de vârstă), tumorile maligne (13,4%) şi bolile aparatului digestiv (5,5%). Supramortalitatea masculină este înregistrată în toate clasele principale ale cauzelor de deces.