Câteva mii de oameni au semnat o petiție pentru demiterea procurorului general, Eduard Harunjen, acuzat că ar fi răspuns comenzilor fostei guvernări conduse de Partidul Democrat. Petiția online a apărut în timp ce noua majoritate PSRM-ACUM, care a preluat săptămâna trecută puterea după o confruntare cu PD, pregătește amendamente la legea procuraturii, spunând că vrea să o scoată de sub influența politicului.
Dintre demnitari, Maia Sandu, şefa cabinetului de miniştri, este cea care i-a cerut prima procurorului Harunjen să demisioneze. Se întâmpla săptămâna trecută, în ziua care avea să se încheie cu retragerea democraţilor în opoziţie, iar motivul a fost publicarea unei investigaţii realizată de jurnaliștii de la RISE Moldova care vorbea despre numeroase cazuri de interceptări abuzive de către procurori ale oponenţilor politici ai Partidului Democrat. „Investigația jurnaliștilor de la RISE Moldova ne arată o mică parte a fărădelegilor cu care s-au ocupat procurorii lui Plahotniuc din 2016 încoace”, a spus atunci Sandu, care, alături de toţi partenerii politici, vede în general în Procuratura Generală principala celulă de rezistenţa a fostului „regim oligarhic” pe care încearcă să-l demonteze.
Harunjen nu a reacţionat imediat, ci abia ieri, când a spus unui post de televiziune că demisia benevolă nu este o opţiune, cel puţin atâta timp cât cererea vine de la un politician, şi nu de la societatea civilă: „Nu am auzit oameni din societate care să-mi ceară demisia, haideți să facem distincție între societate și politic”, a spus el.
Astfel a apărut ideea colectării de semnături, iar cei care au iniţiat demersul sunt două organizaţii, FreeMoldova şi Ocupay Guguţă.
„În acest moment, petiţia are 4300 de semnături. Dl. Harunjen zicea că are nevoie de cererea cetăţenilor pentru a pleca din post. Păi, o are”, a spus unul dintre autori astăzi, în faţa Procuraturii, unde a venit la un flashmob.
În petiţie, procurorului i se impută, în afară de interceptările scoase la iveală de presă, dosare politice, ineficienţa luptei cu corupţia şi subordonarea politică în faţa fostei guvernări democrate.
Întrebat de noi astăzi ce planuri de rezervă ar avea majoritatea parlamentară pentru o situaţie în care Harunjen va stărui să rămână în fruntea procuraturii, Sergiu Litvinenco, şeful comisiei juridice din Parlament, ne-a spus:
„Dacă va conştientiza, măcar în al 12-lea ceas, la ce nivel de degradare a adus Procuratura Generală, îşi va da demisia. Dacă nu, vom aplica procedurile legale.”
Un procuror general poate fi însă demis de şeful statului doar dacă Consiliul Superior al Procurorilor ar iniţia un astfel de demers, ceea ce se exclude la ora actuală, aşa cum sugerează Litvinenco.
„Consiliul Superior al Procurorilor este aservit procurorului general, care la rândul lui este aservit dlui procuror.”
Pornind de la aceste premise, majoritatea parlamentară a adoptat, deocamdată în prima lectură, un proiect de lege care să schimbe structura actualului consiliu.
La fel, deputaţii majorităţii au motive să creadă că Procuratura Generală ar fi avut intenţia să-i aresteze sâmbătă, când deciseseră să coalizeze în Parlament pentru a-l înfrunta pe Plahotniuc, aşa că o anchetă parlamentară va verifica, în paralel cu efectuarea modificărilor legislative, această informaţie, ne-a mai spus Litvinenco.
„După 8 iunie, procurorii au făcut 60 de demersuri de arestări în raport cu deputaţii, care de fapt sunt inamovibili. Dacă se confirmă, asta înseamnă că acest procuror a admis încălcarea unor norme prevăzute în mod expres în Constituţie”.
În mediul experţilor care sprijină poziţia noii majorităţi parlamentare preferabilă ar fi demisia benevolă a procurorului, dar nu se exclude nici opţiunea de demitere în cazul refuzului acestuia, întrucât se crede că fără resetarea Procuraturii nici reformarea justiţiei, nici lupta cu corupţia nu ar avea vreo şansă.
