Linkuri accesibilitate

În 2021, de două ori mai multe proiecte pentru modernizarea satelor


Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură anunță că a recepționat în acest an de două ori mai multe proiecte de la primării pentru dezvoltarea rurală și stimularea inițiativei locale.

Este al doilea an în care agenția finanțează proiecte menite să îmbunătățească viața oamenilor la sate, precum reparația drumurilor, a sistemelor de iluminat stradal, apeducte și stații de epurare sau crearea și dotarea centrelor sociale.

În 2021, de două ori mai multe proiecte pentru modernizarea satelor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:32 0:00
Link direct

Potrivit directorului instituției, Vadim Curmei, numărul mare de solicitări se explică prin faptul că aceste proiecte sunt avantajoase, pentru contribuția substanțială a statului. Dar cum văd modernizarea satelor cei care le administrează sau care dezvoltă afaceri în teritoriu, pornind de la lista celor care cer ajutoare.

Atunci când au gândit mecanismul de cofinanțare, autoritățile au și anunțat, prin hotărâre de guvern, pe ce sunt gata să cheltuiască bani. Astfel, au stabilit două capitole de cheltuieli pentru administrațiile locale, unde statul contribuie cu 80% din costul proiectului, iar primăriile cu 20%, și o măsură pentru oamenii de afaceri care vor să dezvolte componente non-agricole. În acest ultim caz proporția subvenției este 50%. Toate plățile se fac în avans, dar există plafoane de finanțare, de 3 milioane de lei și, respectiv, 1 milion.

După prima rundă, când au testat cum funcționează acest fond, câțiva primari au apreciat beneficiile și au depus noi cereri de finanțare.

Primarul comunei Talmaza, Ștefan Vodă, Eugeniu Prutean, a solicitat în acest an bani pentru repararea unui kilometru de drum local, segment de drum pe care sunt amplasate principalele instituții din localitate. În total, zice alesul local, are 12 km de drum central și aproape 100 de kilometri de străzi și străduțe. El este convins că cetățenii și agenții economii din sate nu trebuie doar să ceară condiții mai bune de trai, dar și să pună cumva umărul la schimbarea lucrurilor.

„Ei, cât dorim noi să facem. Cu cât localitatea e mai mare cu atât sunt mai multe probleme. Satul nostru este cel mai mare din raion și unul dintre cele mai mari din republică. La ultimul recensământ erau 6985 de oameni, dar au mai plecat oameni, care și-au schimbat locul de trai. Și iată mulți oameni care trăiesc pe pantă au venit și zic: Hai să facem drumurile.

- Măi, oameni buni, stați oleacă, înainte de a face cheltuieli să facem proiectul tehnic pentru apele pluviale.

Până nu mă clarific cu apele, ca să le redirecționez, ele să ajungă unde trebuie, să nu facem muncă în zadar pe urmă... Am făcut un drum, au venit ploi puternice, a spălat tot și muncă în zadar”.

Primarul de la Mingir, Hâncești, Ilie Chițanu, anul trecut a câștigat un proiect pentru repararea unei porțiuni de drum local, tot din fondurile gestionate de AIPA. Numai că fiind o noutate, inițial au existat rubrici de cheltuieli care nu erau acceptate pentru decontare, în consecință contractul a fost reziliat întrucât primăria nu-și putea permite o contribuție mai mare. Între timp autoritățile și-au reparat greșeala. Iar primăria de la Mingir în acest an a propus două proiecte spre finanțare, pe lângă drumul cu pricina, mai cere fonduri pentru termoizolarea clădirii grădiniței de copii.

Să fie și apolitic, să nu depindă de cineva

Primarul Ilie Chițanu spune că are proiecte de dezvoltare locală depuse la diferite autorități publice: așteaptă decizie pe aducerea apei potabile de la Prut de la Agenția de Dezvoltare Centru; la fel, din 2017, așteaptă răspuns de la Fondul Ecologic pentru sistemul de canalizare. Faptul că sunt mai multe instituții care finanțează proiecte de modernizare a satelor, proiecte dispersate, îi derutează pe cei din administrația locală, dar nu asta este cel mai apăsător, spune Ilie Chițanu. „Să fie și apolitic, să nu depindă de cineva, fiindcă asta mai mult doare, fiindcă, iată, în dependență de culoare, când se schimbă un guvern sau un partid politic, respectiv sunt favorizați cei care aparțin culorii politice. Ceilalți, indiferent poate el este independent, el este în lista de așteptare și așteaptă și ani, și ani, și ani de zile”.

Directorul Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, Vadim Curmei, nu vede o problemă că mai multe instituții oferă finanțări pentru îmbunătățirea condițiilor de trai în zonele rurale. Spune că AIPA oferă fonduri publice la condițiile cele mai avantajoase. Dimpotrivă, el crede că primarii cu cât mai multe posibilități au cu atât e mai bine e pentru ei. Iar din experiență afirmă că cei care au prins gustul finanțărilor de acest fel o fac foarte dibaci.

Dacă în acest an cererile primăriilor au crescut simțitor, cele ale businessului care vrea să dezvolte afaceri non-agricole la sate s-au înjumătățit. Autorii câtorva dosare au de gând să sporească capacitățile turistice. Printre acești solicitanți se numără și Ștefan Driga, care conduce o gospodărie țărănească la Molovata Nouă, Dubăsari. Fermierul spune că a fost ajutat de feciorul său care s-a specializat pe scrierea proiectelor.

„Vrem să renovăm un bloc la tabăra de copii. El e vechi și nu corespunde cerințelor. Trebuie bloc sanitar, ferestrele... Noi acolo mai dezvoltăm și o pensiune, la Nistru, lucrăm cu UISAID-ul acolo pe alt proiect. Doar acestea sunt locuri de muncă. Vara, într-un an bun, lucrează vreo 50 de oameni. Ca tabără de copii ea lucrează două luni de zile, dar ca să dezvolți și să ții oameni nu poți, de aceea ajutorul statului e binevenit. Anul trecut ne-a arătat că tare mulți oameni au venit la odihnă, cu bacul, cu greu, dar sunt locuri frumoase, pitorești... Pentru asta trebuie dezvoltată infrastructura, omul vine nu are unde să bea o cafea ca lumea”.

Drumuri bune pentru accidente
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:19:25 0:00

Ștefan Driga este de părere că oamenii din business sunt mai ezitanți în a avea treabă cu statul din cauza birocrației. Dar atât el, cât și directorul Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură, Vadim Curmei, considera că aceasta modalitate de adunat fonduri încă nu este foarte cunoscută. Când vecinul, partenerul de afaceri sau vreo rudă va povesti cum i-a reușit să obțină subvenționarea, mai bun agent publicitar în satele moldovene nici că se poate.

  • 16x9 Image

    Valentina Basiul

    Valentina Basiul este pasionată de istorie, de arhive. În cadrul proiectul lansat de Europa Liberă pentru a marca 25 de ani de independență ai R. Moldova, Valentina a reconstituit momentele cheie prin ochii presei. Și a ieșit cartea: „Prin ochii presei. Moldova. Un sfert de secol”!

    Jurnalistă la radio Europa Liberă din 2014, Valentina Basiul a acoperit alegerile generale și prezidențiale, fiind autoarea unor „scurte istorii” ale partidelor și candidaților, care se remarcă prin detaliu, echidistanță și onestitate. Le-ați putut auzi sau „vedea” și la emisiunile electorale de la ÎnProfunzime, la ProTV. 

     

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG