Linkuri accesibilitate

În așteptarea unei decizii socialiste, în confruntarea cu președinția


Revista matinală a presei la radio Europa Liberă.

PSRM va întruni joi Executivul politic pentru a decide planurile de mai departe după expirarea termenului pe care socialității l-au dat în urmă cu o săptămână președintei Maia Sandu pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Radio Chişinău analizează cu experţi cum ar putea evolua criza politică. Analistul Veaceslav Berbeca consideră că în actualele condiții spațiul de manevră atât al PSRM, cât și al Maiei Sandu sunt limitate și, cel mai probabil, se va ajunge din nou la Curtea Constituțională. „Odată cu expirarea termenului de 23 martie la care s-a referit președintele Maia Sandu, va fi depusă o sesizare la Curtea Constituțională pentru a se pronunța dacă au fost sau nu întrunite condițiile necesare pentru declanșarea alegerilor anticipate”, crede Berbeca. Un alt analist politic Anatol Ţăranu crede şi el că actuala criză politică poate fi rezolvată doar la Curtea Constituțională sau sub presiunea străzii. „Este o situație foarte gravă și eu continui să cred că finalul ar putea fi determinat de stradă”, afirmă Anatol Țăranu.

Radio Chişinău informează că procesul de vaccinare anti-Covid decurge lent în Republica Moldova. Doar ceva mai mult de zece la sută din angajații sistemului de sănătate ar fi fost vaccinați până la începutul aceste săptămâni, un număr mult prea mic pentru a proteja medicii, iar procesul de imunizare este lent, consideră experta internațional în sănătate publică, Ala Tocarciuc. „Noi avem astăzi în sistemul medical peste 50 de mii de angajați și am administrat doar 5000 de doze, mai puțin de 10 la sută. Trei zile am vaccinat, apoi am făcut pauză. Aceste pauze nu sunt binevenite, ar trebui să vaccineze șapte din șapte, pentru că noi ne dorim un rezultat”, a menționat Ala Tocarciuc. Autoritățile iau în calcul ca vaccinarea să aibă loc și în zilele de sâmbătă și duminică, precizează coordonatoarea programului național de imunizări, Ninel Revenco.

Ziarul de Gardă precizează că pe 7 și 8 martie nu a fost imunizat niciun lucrător medical din R. Moldova din motiv că în aceste zile, în spitale, nu au fost identificate câte cel puțin zece cadre medicale, care ar fi putut fi vaccinate. „Trebuiau identificate cel puțin câte 10 persoane în instituții, deoarece într-un flacon sunt 10 doze, care trebuie administrate în timp de șase ore. Nu au fost suficienți angajați duminică și luni, din motiv că unii, care erau la muncă, deja au fost vaccinați, iar alții aveau zi liberă”, explică medicul epidemiolog Alexei Ceban. El mai precizează că marţi au fost vaccinate peste o mie de cadre medicale. „Sunt vaccinați și alți lucrători medicali, nu doar cei din secțiile de reanimare, Terapie Intensivă și secțiile cu profil COVID-19”.

Situația cu privire la infectările cu COVID-19 este scăpată de sub control, iar sistemul medical ar putea intra. În curând, în colaps, atenţionează Angela Paraschiv, şefa Departamentului Epidemiologie al Universităţii de Medicină, citată de agora.md. Din cauza numărului mare de solicitări, ambulanțele nu reușesc să ajungă la toți pacineții care solicită ajutorul. „Ambulanța nu vine pentru că ea știe că în spitale locuri nu sunt și decât să vină la pacienți și să spună că: „mă scuzați, dar locuri nu sunt”, nici nu vine. Doar dacă are programat deja un loc, atunci ambulanța o să vină. Deci, sistemul medical intră în colaps total în curând. Din păcate, populația noastră nu înțelege că într-adevăr situația este scăpată de sub control. Doar o responsabilitate din partea fiecăruia o să ajute să ieșim din această situație”, declară Angela Paraschiv. În articol se mai precizează că spitalele din Chișinău nu mai dispun de locuri disponibile pentru persoanele infectate cu COVID-19. Paturile se eliberează din contul pacienților externați sau lucrătorilor medicali care își cedează locurile de odihnă.

Adevarul.ro publică comentariul analistului politic Iulian Chifu despre geopolitica vaccinurilor în R. Moldova. El notează că din solidaritate şi înclinație frățească România a livrat deja primele doze de vaccin Moldovei şi urmează să mai livreze 10 la sută din necesarul de imunizare. Au urmat şi primele vaccinuri din programul mondial Covax. Iulian Chifu se întreabă, între altele, despre solidaritatea şi susţinerea Federaţiei Ruse fie şi numai a separatiştilor nistreni sau a găgăuzilor care refuză vaccinurile occidentale. „Care este capacitatea Rusiei? Ea rezultă din faptul că Sputnik V urmează să fie adus, pentru distribuţie pe bani, în farmacii şi centre private. Pentru câştig. Pentru exportator şi importator”. În acelaşi timp, remarcă analistul, Rusia a ştiut să facă propaganda şi dezinformarea cunoscute, respectiv să arunce blamul pe vaccinurile occidentale… în timp ce adepţii săi se dau de ceasul morţii împotriva geopoliticii în vaccinuri şi distribuie falsuri. „Poate şi aceasta va fi lecţie învăţată la Chişinău. Pe multiple paliere. Oricine poate să vadă, fără nici o urmă de partizanat, cine e cu adevărat prietenul Republicii Moldova, al cetăţenilor săi – nu al majorităţii de strânsură din Parlament…”, mai notează, între altele, Iulian Chifu.

Agenția de presă IPN publică o analiză semnată de expertul în probleme de regionalism Veaceslav Crăciun despre relația președintei Maia Sandu cu Autonomia găgăuză care developează, potrivit autorului o contradicție gravă. „Pe de o parte, în fața președintei și echipei sale se deschid perspective avantajoase de promovare a influenței politice în regiune, iar, pe de altă parte, tot ei își închid posibilitățile dialogului și le ridică oponenților săi mingea la plasă”. Expertul remarcă o răcire a dialogului politic între șefa statului şi bașcanul Irina Vlah şi se întreabă dacă Maia Sandu are, în general, interese în Găgăuzia și dacă le are, cum, oare, le exprimă. „Şeful statului, în afara interesului de a extinde influența partidului său, ar vrea să devină președintele tuturor cetățenilor… Deocamdată, însă, avem ce avem: pe de o parte, tăcere și lipsă a unui mesaj atrăgător din partea Maiei Sandu și, pe de altă parte, declarațiile categorice ale reprezentanților de bază ai echipei ei, care complică grav perspectivele PAS în regiune”, conchide Veaceslav Crăciun.

Politologul Dionis Cenuşă semnează pe ipn.md o analiză despre calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova. Evoluțiile politice din aceste trei țările est-europene cu care UE are relații privilegiate trădează un dezinteres pronunțat pentru reforme robuste și urgente, consideră autorul. „Predispoziția pentru instabilitate politică internă este agravată de perturbațiile provocate de agresivitatea activă sau pasivă a Rusiei, tot mai vocală în privința deconectării de Occident”, mai notează politologul. „Actorii pro-europeni din Ucraina, Georgia și Moldova necesită sprijinul UE, deoarece aceștia sunt relevanți și indivizibili pentru desfășurarea reformelor. Dar UE trebuie să se asigure că susține interesele strategice ale populației și ale țării, bazate pe respectarea necondiționată a statului de drept, contra instinctelor politice momentane ale clasei politice. Succesul integrării europene în țările asociate și tot Parteneriatul Estic depinde de capacitatea UE de a susține reformele prin aplicarea consecventă a condiționalității, solicitarea necondiționată a respectării statului drept și prioritizarea egală a dosarelor de reformă și a celor de securitate”, concluzionează Dionis Cenuşă.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG