Linkuri accesibilitate

În căutarea țării pierdute: refugiați în R. Moldova


Refugiații ajung în Republica Moldova pe cale legală, cu viză, sau traversând frontiera în mod ilegal. Tuturor solicitanților de azil li se oferă cazare temporară, sprijin pentru a-și găsi un loc de muncă și posibilitatea de a-și însuși limba română.

În căutarea țării pierdute: refugiați în R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:15 0:00

În Republica Moldova, persoanele care caută un adăpost sunt asistate de Biroul pentru Migrație şi Azil și de Agenţia ONU pentru Refugiați. Cei care obțin statutul de refugiat sau de beneficiar de protecție umanitară, au la dispoziție mai multe instrumente de integrare, spune Iulian Popov, șef de direcție în cadrul Biroului Migrație și Azil:

Sistemul de azil al Republicii Moldova cuprinde peste 440 de persoane, dintre care 83 - solicitanți de azil, 173 de refugiați și 187 beneficiari de protecție umanitară. Rata de acordare a unei forme de protecție este în limita a 35% – 45%, raportat la numărul cererilor care se depun anual în țară. Dacă e vorba de 100, respectiv, 35-45 de persoane obțin protecție, restul fie se judecă, fie părăsesc țara. Cei mai mulți care obțin o formă de protecție, rămân totuși în Moldova. ”

Nu oricine însă poate obţine statutul de refugiat. Iniţial, fiecărui solicitant de azil i se acordă protecţie de urgenţă, după care timp de câteva luni persoana este verificată dacă în ţara de origine este un risc sporit pentru viaţa şi siguranţa ei sau eventual dacă aceasta nu a comis crime de război sau infracțiuni. În cazul în care se constată legături cu grupările teroriste, criminale sau că scopul obţinerii statutului este de a ajunge întro ţară europeană, solicitarea de azil este respinsă, iar persoana expulzată din ţară.

Șeful Biroului Europa Centrală al Agenției ONU pentru Refugiați, Roland Schilling, aflat recent la Chișinău, a remarcat, la o întâlnire cu jurnaliștii, că Republica Moldova a reușit, în 20 de ani de la semnarea Convenției ONU pentru drepturile refugiaților, să racordeze legislația și să creeze un sistem de protecție pentru refugiați adecvat standardelor internaționale, dar, remarcă oficialul, legislația bună nu este suficientă, dacă nu este și un angajament ferm al autorităților:

Legile pot fi mereu îmbunătățite, apropo sunt trei angajamente față de ONU cum să fie îmbunătățit, în special, sectorul de sănătate și noi sperăm că și acesta va fi realizat. Dar trebuie să fie și un angajament ferm pentru a ajuta și a proteja acești oameni. În afară de partea legală a lucrurilor cred că mai importantă este percepția generală despre refugiați. Trebuie să discutăm mai mult despre refugiați, mai clar și mai complex. Evitarea acestui subiect nu este cea mai bună decizie, nu doar în Moldova, dar și în alte țări din Europa unde refugiații emigrează.”

Documentele de care beneficiază refugiații, practic le oferă posibilitatea să se bucure de aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova, cu excepția drepturilor politice. Serviciile pe care le oferă statul, dar și Agenția ONU pentru Refugiați, sunt temporare. Ei sunt asistați pentru ca să se integreze în comunitate, să devină independenți, să muncească și să poată să-și acopere cheltuielile și necesitățile.

Sunt cazuri când refugiații trăiesc aici de 20 de ani și nu pot obține cetățenia Republicii Moldova

Djavind Paknehad a venit în Republica Moldova cu 23 de ani în urma din Avganistan, fiind refugiat. A obținut protecție, a reușit să facă două facultăți la Chișinău și să devină cetățean al Republicii Moldova. De 20 de ani ajută solicitanții de azil să se integreze. El conduce Centrul de caritate pentru refugiați și spune că mai există probleme legate de accesul la servicii medicale a persoanelor care sunt în așteptarea unei forme de protecție sau la studii pentru tinerii care vor să meargă la o facultate:

Persoanele solicitante de azil, dacă nu lucrează nu au asigurare medicală, discutăm această problemă, ca să o rezolvăm. Și tinerii care vor să intre la universitate plătesc contractul ca cetățeni străini, însă unii nu au resursele necesare. Sunt cazuri când refugiații trăiesc aici de 20 de ani și nu pot obține cetățenia Republicii Moldova, dar legea spune că dacă persoana lucrează legal, după opt ani poate obține cetățenia țării Petru noi ei rămân refugiaț.”

Șeful Direcției Azil și Reintegrare din cadrul Biroului Migrație și Azi, Iulian Popov, spune că împreună cu asociațiile care apără drepturile refugiaților și Avocatul poporului au fost elaborate un șir de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la protecția refugiaților și solicitanților de azil:

Este vorba despre oferirea unor garanții suplimentare în ce privește accesul solicitanților de azil la servicii medicale, extinderea termenului de valabilitate a documentele, ca ei să aiba acces la muncă, îmbunătățirea cadrului de protecție pe teritoriul Moldovei a acestei categorii de persoane.”

Propunerile de îmbunătățirea a cadrului legislativ țin și de angajamentele autorităților moldovenești de a asigura o protecție mai sigură solicitanților de azil, mai ales după cazul răpirii și expulzării abuzive, în 2018, a cinci profesori turci, care, la acel moment, solicitaseră azil în Republica Moldova. O singură persoană a fost condamnată pentru acel abuz, dar dosarul respectiv încă este secretizat, chiar dacă mai multe asociații au cerut desecretizarea acestui dosar.

La începutul lunii decembrie curent, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a discutat din noul cazul Republicii Moldova legat de expulzarea profesorilor turci și a cerut Guvernului de la Chișinău informații privind acțiunile întreprinse referitoare la îmbunătățirea procedurii de azil și expulzarea străinilor din motive de securitate națională.

Cei mai mulţi dintre refugiaţii care au obţinut protecţie în Republica Moldova provin din Siria, Ucraina, Afganistan, Turcia și Irac. Mai nou, în anul curent, au fost înregistrați refugiați din Federația Rusă și din Georgia.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG