Linkuri accesibilitate

În războiul din Ucraina, Rusia „orbecăie” | Problema sateliților


Rusia și-a intensificat atacurile în estul Ucrainei, unde se așteaptă acum o ofensivă pe scară largă, după ce a fost forțată să se retragă din jurul Kiev-ului și să se regrupeze. Potrivit surselor ucrainene dar și a serviciilor occidentale de informații, în primele săptămâni ale invaziei, a suferit pierderi semnificative, în oameni și echipament.

În războiul din Ucraina, Rusia „orbecăie” | Problema sateliților
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:20 0:00

Experții militari au remarcat și faptul că nu a lansat sau nu a putut lansa o campanie coordonată, între forțele terestre, aeriene și maritime. Nu a reușit nici să controleze spațiul aerian deasupra Ucrainei, pentru a-și folosi eficient o aviație militară, net superioară celei ucrainene.

Aici apare un alt element important pe lista problemelor Rusiei: sateliții – prea puțini și neperformanți.

Potrivit experților și a informațiilor publice, compilate de corespondenții de la Radio Svoboda, Rusia are de mult timp problema unei flote mici de sateliți de comunicații și supraveghere care, în multe cazuri, se bazează fie pe tehnologie învechită, fie pe piese importate care acum sunt mai greu de găsit din cauza la sancțiunile occidentale.

Ucraina, pe de altă parte, nu are o flotă proprie de sateliți. Benficiază însă de o cantitate impresionantă de informații, inclusiv date în timp real despre mișcările trupelor rusești. Nu este clar dacă acestea includ imagini de înaltă rezoluție de la sateliți spion.

Progresele rapide ale tehnologiei occidentale au adus oricum pe piața o cantitate impresionantă de imagini prin satelit de înaltă calitate, în timp real, disponibile nu numai pentru serviciile militare de informații, dar și pentru companiile private, comerciale. Rusia nu are practic nimic din toate acestea.

„În principiu, Rusia este deja practic oarbă pe orbită”, apreciază Bart Hendrix, analist cu sediul la Bruxelles și expert în programele spațiale sovietice și rusești.

Se estimează (Union of Concerned Scientists) că Rusia are în acest moment aproximativ 100 de sateliți militari sau cu dublă utilizare.

Nouăsprezece dintre ei sunt clasificați ca sateliți de teledetecție, cu tehnologie care permite fie fotografia optică, fie supravegherea semnalului radio. Celelalte servesc altor scopuri.

Claritatea contează

Rusia are acum doi sateliți optici de recunoaștere pe orbită, numiți Persona, a spus Hendrix, lansați acum șapte sau chiar nouă ani, ceea ce însemană că se apropie de sfârșitul ciclului de funcționare.

Mai important: se estimează că rezoluția maximă a sateliților Persona este de numai 50 de centimetri per pixel, a spus Hendrix.

Americanii au cel puțin cinci sateliți Keyhole-12

Spre comparatie: cei mai buni sateliți de spionaj americani, numiți Keyhole, au o rezoluție de aproximativ 5 centimetri per pixel. Iar sateliții unor companiile comerciale precum Maxar și Planet au de obicei o rezoluție maximă de aproximativ 15 centimetri per pixel. „Americanii au cel puțin cinci sateliți Keyhole-12, italienii, francezii și spaniolii au propriii lor sateliți, așa că decalaujul în acest domeniu este enorm”, a declarat Hendrix pentru RFE/RL.

Rusia este mult în urma occidentalilor și când vine vorba de sateliții cu teledetecție ale căror radare pot străpunge norii, spre deosebire de sateliții optici.

Se estimează că Rusia ar avea acum un singur satelit cu teledetecție pe orbită, Kondor, lansat în 2014. Cum este proiectat să funcționeze aproximativ cinci ani, s-ar putea să nici nu mai fie utilizat.

În februarie, forțele spațiale ruse au lansat un nou satelit, numit Kosmos-2553 sau Neutron. Nu se știu multe despte scopul sau capacitățile sale dar a fost construit de un institul de cercetare militară din Moscova, specializat în sateliți cu detecție radar. „Ar fi prima lansere a unui satelit cu teledetecție în ultimii 10 ani și oricum, și la acest capitol, Rusia este cu ani în urmă în spatele NATO”, apreciază Hendrix.

GPS vs GLONASS

Cel mai cunoscută și utilizată tehnologie de poziționare este platforma dezvotată de Statele Unite și cunoscută sub numele de Global Positioning System (Sistemul de Poziţionare Globală ) sau GPS.

Tehnologia este utilizată pe scară largă în orice, de la sisteme de navigație la telefoane inteligente. Rusia însă s-a ferit mereu de GPS, pentru că platforma este deținută și operată de guvernul american, și a încercat să dezvolte un sistem alternativ, GLONASS.

Ca rețeaua GLONASS să fie pe deplin funcțională, este nevoie de 24 de sateliți. Rusia are în prezent doar 23 de sateliți, iar mulți dintre ei se apropie de sfârșitul duratei de viață pe orbită.

De ani de zile, Rusia încearcă să dezvolte și să modernizeze rețeaua GLONASS dar are mari probleme din cauza sancțiunilor pe exportul de tehnologie, impuse de Occident Rusiei după anexarea abuzivă a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Experții estimează că până la 90 la sută din componentele electronice ale următoarei generație de sateliți GLONASS K-1 sunt importate. Rusia a încercat să proiecteze și să producă singură aceste compomente: rezultatul a fost un satelit de două ori mai greu decât modelele anterioare, care încă nu a fost lansat.

„Pentru a acoperi teritoriul Rusiei, ar fi nevoie de 18 sateliți GLONASS”, a explicat un expert care a lucrat în industria aerospațială rusă și europeană și a cerut să rămână anonim.

„Dacă ritmul de lansare [a sateliților]nu se accelerează, sistemul GLONASS se va destrăma în următorii câțiva ani”, apreciază expertul.

Cine prelucrează datele?

Oricum, un sistem de sateliți, oricât de performanți, este inutil dacă nu există capacitatea de a prelucra rapid și eficient datele pe care le transmit. De exemplu pentru a stabili ținta unui atac, explică Pavel Podvig, expert militar, analist la Institutul ONU pentru Cercetare în Dezarmare din Geneva.

„Faptul că Rusia mai are niște sateliți care zboară nu înseamnă că are și un sistem eficient de prelucrare a datelor”, spune Podvig. „Și americanii au probleme [să facă față volumului de date]. În cazul Rusiei”, continuă Podvig, „nu văd nici un semn că Rusia ar rezolva această problemă cu succes în războiul din Ucraina”.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG