Linkuri accesibilitate

„În secolul XXI, ei luptă cu provocări ale secolului XX, cu metode din secolul XIX”


O emisiune moderată de Lina Grâu.

Din sumarul ediţiei:

Schimb dur de replici între Moscova și Chişinău în legătură cu oportunitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană. Nemulțumiri și incidente în stânga Nistrului din cauza regimului de călătorii restricționat de administrația de la Tiraspol. Libertatea de exprimare în regiunea transnistreană și recent adoptata strategie de combatere a extremismului – care este legătura dintre cele două? Planuri pentru noul an de studii – cum și în ce format vor reveni copiii în școli și ce cred părinții despre opțiunea de studii la distanță?

***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

„În secolul XXI, ei luptă cu provocări ale secolului XX, cu metode din secolul XIX”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

O nouă convorbire telefonică dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a fost anunțată pentru luni, cei doi urmând să discute despre libertatea de circulație peste Nistru și revenirea din acest punct de vedere la situația de dinainte de epidemie, inclusiv despre eliminarea celor 37 de posturi instalate în ultimele luni de Tiraspol.

„Nu există condiții pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Declarația a generat reacții la Chişinău, inclusiv din partea premierului Ion Chicu: „Nicio țară independentă nu-și dorește prezentă militară străină pe teritoriul său. Bineînțeles că nici noi nu o dorim”. Și Ministerul de Externe de la Chişinău a criticat declarațiile ambasadorului rus. Detalii – în program.

Administrația de la Tiraspol a deschis un dosar penal pe numele activistului de la Râbnița Ghenadi Ciorba, acuzându-l de extremism. Pe 3 iulie el a fost arestat pentru 10 zile pentru organizarea unui protest la Râbnița, lângă podul peste Nistru, după ce administrația transnistreană a anulat permisele de traversare a așa-numitei frontiere, folosite de oamenii care mergeau la muncă sau tratament pe malul drept, subordonat Chişinăului. Sâmbătă, pe 11 iulie, forțele de ordine locale au făcut o percheziție acasă la Ghenadi Ciorba, a declarat soția activistului publicației NewsMaker. Acesta riscă acum până la 5 ani de închisoare. În protocolul percheziției se arată că postările lui Ciorba pe rețelele de socializare conțin „declarații cu caracter extremist” și „chemări la extremism”. Este al treilea dosar de extremism intentat în ultimele două luni la Tiraspol, dar primul în care acuzatul a fost fizic capturat de structurile transnistrene. O tânără scriitoare de 22 de ani, Larisa Kalik, s-a ales cu dosar penal pentru că a scris o carte despre realitățile din armata transnistreană. Aceasta a fost nevoită să plece nu doar de la Tiraspol, dar și din Republica Moldova, din considerente de securitate. Iar un deputat de opoziție din Consiliul orășenesc Bender, Alexandr Samonii, membru al Partidului Comunist din stânga Nistrului, a fost nevoit să fugă din regiune pentru că a fost acuzat de extremism pentru de scrierea unor postări anonime pe Facebook.

Italia şi-a închis joi graniţele pentru persoanele care sosesc din 13 ţări, între care Republica Moldova, acestea fiind considerate locuri cu risc ridicat de răspândire a infecţiilor cu noul coronavirus, relatează agențiile internaționale de știri. Au fost suspendate și zborurile directe şi indirecte către ţările vizate. Iar Austria a emis avertizări de călătorie pentru R. Moldova, România și Bulgaria.

Lituania a suspendat dreptul televiziunii RT din Rusia să-și transmită programele pe teritoriul său din cauza legăturilor RT cu șeful rețelei de televiziune de stat din Rusia, Dmitri Kiseliov, care se află sub sancțiuni internaționale. Pe 30 iunie și Letonia a oprit distribuția celor șapte canale ale RT, invocând același motiv. Kiseliov se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru presupusul său rol în promovarea propagandei Kremlinului în sprijinul anexăriide către Rusia a Crimeii în 2014. El este șeful grupului de stat Rossiya Segodnya, care se concentrează în principal pe știri rusești și propagandă oficială în străinătate.

Comisia Europeană a aprobat eliberarea celei de a doua tranșe de 30 de milioane de euro din ajutorul macro-financiar pentru Republica Moldova, dar un purtător de cuvânt a precizat că ultima tranșă de 40 de milioane dintr-o asistență ce urma să se ridice la 100 de milioane de euro nu va mai fi acordată, cel puțin în actualul cadru. Primele 30 de milioane intraseră în visteria Chișinăului anul trecut, în vremea guvernului Maiei Sandu. În declarația oficială privind eliberarea noii tranșe de 30 de milioane, Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie, a lăudat progresele făcute în unele domenii de conducerea de la Chișinău. Dar explicând de ce nu se eliberează și ultimele 40 de milioane de euro, purtătorul de cuvânt al CE a spus că nu au fost îndeplinite condiții ca investigarea fraudei bancare, reforma codului vamal, reforme în justiție și altele.

Joe Biden, fost vicepreședinte american și candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidențiale din acest an, a declarat că va reinversa măsura anunțată de președintele Donald Trump de a retrage Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) „în prima zi”, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Donald Trump a anunțat marți oficial OMS decizia motivând-o prin ceea ce Casa Albă consideră un OMS sub controlul Chinei în timpul crizei de coronavirus.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană se discută intens pe rețelele de socializare despre avantajele studiului în sălile de clasă și despre deficiențele educației on-line. Totuși, evoluția pandemiei de Covid-19 face tot mai puțin probabilă revenirea elevilor la formatul de studii de dinainte de epidemie. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat mai mulți oameni întâlniți în stradă ce formă de învățământ consideră că este mai potrivită pentru ei, pentru copiii și nepoții lor.

Vox:

- Nici nu știu cum e mai bine. Copilul mei a terminat școala, este student acum. Pentru copiii mici cred că e mai bine să facă ore în sala de clasă, altfel le este greu. Elevii din clasele mari, din ce am văzut eu, s-au descurcat destul de bine. Dar chiar și fata mea studentă spune că e mult mai eficient atunci când merge la cursuri la Universitate – e mult mai simplu când profesorul e în fața ta, când îl poți întreba și discuta cu el direct toate problemele care apar.

- Eu cred că mai bine când se fac ore cu prezență fizică, ne-on-line. Și copilului îi este greu să stea în fața calculatorului atâta timp și să fie atent, și părinți nu au cum să îi monitorizeze în permanență.

- Am văzut cât de greu le era copiilor, am două nepoate eleve, care spun că au obosit de lecții on-line. E mult mai bine când învățătoare e în față și explică. Chiar și copii spun – aveam teme pe patru pagini când erau la școală, iar acum – pe șase. E greu așa.

La Bender
La Bender

- Cel mai bine ar fi să se meargă ca de obicei la școală. Pentru că învățământul on-line e o chestie bună, ține de dezvoltarea tehnică a secolul XXI, dar mie mi se pare că se acordă mai multă atenție atunci când profesorul vede elevul în fața lui și vede inclusiv după mimică dacă acel copil înțelege tema sau nu.

- Eu cred că instruirea clasică este mai necesară. Impresia mea este că ei nu primesc plăcere de la asta. Pentru ei e mai bine să se joace la calculator, să vadă niște desene animate, dar nu să facă ore în fața lui, pentru că multe întrebări rămân fără răspuns pentru copii. Profesorul nu poate explica la fel de bine ca în clasă.

- Eu sunt destul de conservator și pentru mine e mai logic sistemul de până acum de instruire, atunci când omul poate să comunice cu profesorul, să-și spună opinia – astfel se face și un schimb de energii. Cel mai important este ca această comunicare să se transforme într-o prietenie. Eu de exemplu termin universitatea și îmi rămâne un anumit gust, anumite amintiri, când vreai să revii acolo iar și iar, să-ți îmbrățișezi profesorul și să-i spui: „Mulțumesc!”. Cum să faci asta on-line?

Locuitorii din Bender despre carantină și măsurile de relaxare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00

***

Sovietul suprem, legislativul regiunii transnistrene, a adoptat miercuri o declarație prin care acuză Chişinăul de tensionarea situației în Zona de securitate și de intenția de a demonta formatele existente de negociere și de pacificare pe Nistru și cere mediatorilor internaționali să ia act de ceea ce Tiraspolul numește „abordările distructive ale Republicii Moldova”.

Chişinăul a semnalat de mai multe ori faptul că din martie, sub pretextul pandemiei, Tiraspolul a instalat 37 de noi posturi de control și ar încerca astfel să fortifice linia administrativă pentru a se separa și mai mult de Republica Moldova. Despre necesitatea ridicării acestor posturi imediat ce va trece pericolul epidemiei a vorbit și șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch.

În declarația Sovietului suprem se spune însă că acestea sunt exagerări neprietenoase ale Chişinăului și că posturile sunt instalate doar pentru a preveni răspândirea virusului și nu prezintă pericol pentru stabilitatea din Zona de securitate. Declarația mai deplânge „degradarea dialogului dintre Transnistria și Moldova” ca o consecință a ceea ce Tiraspolul califică „pașii iresponsabili ai Chişinăului oficial” și cere „oprirea atacurilor” asupra misiunii de pacificare conduse de Rusia.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul transmite că în regiunea transnistreană a continuat săptămâna trecută relaxarea carantinei, chiar dacă circulația în afară regiunii este restricționată, iar obținerea unei permisiuni de ieșire din partea administrației este un proces extrem de anevoios. Persoanele care lucrează pe malul drept al Nistrului în continuare nu au dreptul de a circula liber la muncă și acasă.

În schimb, din 20 iulie se vor deschide treptat grădinițele pentru copiii de la 3 la 7 ani. Persoanele care pleacă la odihnă, la revenire în regiune vor fi obligați, pe lângă carantina de 14 zile, să dea și un test la Covid-19, pe care îl vor achita din propriul buzunar.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski pare să nu uite însă și de alegerile care vor avea loc în toamnă să are un program intens de întâlniri și inspecții. Miercuri, acesta a vizitat întreprinderea pentru construcția și reparația drumurilor de la Bender, unde a spus că noțiunile de „produs în Transnistria” și „produs calitativ” sunt sinonime. Iar în aceeași zi, în centrul orașului, s-a prăbușit asfaltul, într-un loc în care acest lucru se întâmplă periodic și care este reparat sistematic de întreprinderea vizitată în ziua respectivă de Krasnoselski. În craterul din asfalt era cât pe ce să cadă o mașină Moskvici care circula în zonă.

Asfalt prăbușit în centrul orașului Bender, un loc unde așa ceva se întâmplă periodic.
Asfalt prăbușit în centrul orașului Bender, un loc unde așa ceva se întâmplă periodic.

***

În perioada carantinei, administrația de la Tiraspol a adoptat Strategia de combatere a extremismului în regiunea transnistreană pentru anii 2020 – 2026. Inspirată din modelul rusesc, această strategie a început deja să producă victime.

Luna trecută din regiunea transnistreană a fost nevoit să fugă deputatul din Consiliul orășenesc Tiraspol Alexandr Samonii, membru al Partidului comunist, deci în opoziție față de actuala putere. Structurile de forță de la Tiraspol îl acuză pe Alexandr Samonii de a fi publicat postări pe Facebook folosind un profil fals, postări care ar fi chemat la „ostilități sociale și intoleranță” și care l-ar fi „jignit pe președintele Vadim Krasnoselski”, ceea ce ar constitui „amenințări la adresa securității statului”.

Într-un al doilea caz, o tânără scriitoare s-a ales cu dosar penal pentru că a scris o carte despre armata transnistreană. Cartea poate fi găsită pe internet, în limba rusă, la adresa transnistrianarmy.com.

Iar sâmbătă s-a aflat, așa cum vă spuneam și în știri, că un activist civic de la Râbnița, Ghenadi Ciorba, a fost și el acuzat de extremism după ce a participat la un miting împotriva blocării circulației pe râul Nistru, pe podul dintre Râbnița și Rezina, dar și pentru postările sale de pe Facebook, critice la adresa actualei puteri de la Tiraspol.

În toate aceste cazuri, acuzațiile țin de „extremism”. Cei trei riscă amenzi între 2000 și 2500 de euro sau între 3 și 5 ani de detenție.

Printre cei care riscă condamnări în baza strategiei combaterii extremismului este și Centrul Apriori, care organizează evenimente în special pentru tineri.

Strategia de combatere a extremismului în regiunea transnistreană pentru anii 2020 – 2026 a fost discutată, recent, în cadrul săptămânii libertății de expresie pe care, deja al optulea an consecutiv, o desfășoară Centrul informativ-juridic „Apriori” din Tiraspol, pe platforma Clubului nr.19. Strategia a fost examinată „în detaliu”, după cum ne-a spus directorul centrului Apriori, Evgheni Dunaev - în parte, pentru că autoritățile au aprobat-o la finele lui martie și în plină pandemie, practic, fără o dezbatere publică, dar și, în parte, pentru că după aprobarea acesteia în regiunea transnistreană s-au produs deja câteva cazuri de rezonanță, în care autoritățile au invocat combaterea extremismului, unul din acestea vizând chiar Centrul Apriori.

Atât strategia, cât și aceste cazuri, consideră Dunaev, sunt simptomatice și scot în evidență „viciile” cele mai importante ale așa-zisului stat transnistrean.

La discuția online asupra strategiei a participat și politologul de la Tiraspol Nikolai Kuzmin, care ne-a spus că cele 15 pagini ale documentului sunt, de fapt, o compilație a unor acte similare din Federația Rusă, Belarus și Kazahstan:

Nikolai Kuzmin: „Practic, avem o strategie asamblată din bucăți, luate din strategia Federației Ruse, cam 60%, și vreo 30% din cea a Kazahstanului. A noastră, ca să zic așa, ar fi doar secțiunea a 5-a – „Bazele organizării combaterii extremismului”, plus unele articole, inserate pe ici pe colo. Deci, sunt capitole întregi care nu au fost scrise la noi, al 4-lea de exemplu, sau al 6-lea, care este imens, dar a fost adaptat foarte puțin. Merită menționată ultima secțiune, care, potrivit unei notițe, este originală în proporție de 72%, deși este greu de zis prin ce anume este originală, pentru că informațiile sunt preluate din rapoartele oficiale ale Kazahstanului pentru anul 2018. Prin urmare, strategia nu conține aproape deloc prevederi elaborate la noi, iar în ansamblu vorbește despre faptul că autoritățile noastre arată cam peticite. În acele prevederi nu suntem noi, ci Federația Rusă și Kazahstan”.

Strategia scoate în evidență anumite neajunsuri ale societății noastre...

Directorul centrului Apriori, Evgheni Dunaev, consideră că unele prevederi ar fi inoportune sub aspectul finanțării de la buget; altele, deși foarte clare, în principiu, sunt inacceptabile; iar o a treia categorie – pur și simplu greșite și antidemocratice. Totuși, Evgheni Dunaev spune că este bine că un asemenea document a apărut:

„De ce a fost nevoie de o discuție despre strategie? Pentru că, am mai spus, eu cred că ea scoate în evidență anumite neajunsuri ale societății noastre. Este foarte bine că a apărut, este unul din puținele documente care nu încearcă să pară a fi altceva decât este. Și în ciuda faptului că ea face referire la principiul transparenței, nu au fost organizate niciun fel de audieri publice sau dezbateri. Strategia a fost adoptată în tăcere absolută – apropo, legea combaterii extremismului conține și ea principiul transparenței -, de aceea, tot ce va urma, probabil, va decurge la fel, la modul foarte tăcut. Cu toate acestea, ar trebui să existe oameni care să vorbească mult mai concret despre această strategie, să prezinte argumente în apărarea ei. Dar aceasta nu se întâmplă. De aceea, noi, ca societate, trebuie să înțelegem cum gândesc funcționarii noștri, cum își formulează ideile, chiar dacă nu sunt ale lor, pentru că strategia, mi se pare, este marcată de o sinceritate pe care nu o mai întâlnești în alte legi.”

Printre mecanismele punerii în practică a strategiei anti-extremiste în stânga Nistrului sunt enumerate: „sporirea competențelor profesionale ale colaboratorilor subiecților din domeniul activității informaționale și explicative în planul tehnologiilor informaționale”; „evaluarea activității de profilaxie și a rezultatelor concrete de îmbunătățire a situației”; „organizarea asistenței pentru conturi din rețele sociale și plasarea pe host-uri video a discursurilor reprezentanților puterii de stat, administrației, comunităților științifice, de experți și religioase pe teme anti-extremiste”.

Evgheni Dunaev
Evgheni Dunaev

Strategia poate fi îmbunătățită în viitor, dacă va fi supusă dezbaterilor, consideră cei doi activiști de la Centrul Apriori. Evgheni Dunaev a amintit că în Rusia modificările la strategia de combatere a extremismului, propuse în luna mai, au fost mai întâi supuse unor discuții publice și abia apoi aprobate de șeful statului:

„Statul trebuie să elaboreze strategii, iar societatea trebuie să reacționeze la ele într-un anume fel. Așa se clădește un dialog. Dacă noi vom păstra tăcere, atunci și strategia va fi așa cum va fi, la fel și deciziile instanțelor. Va fi un fals consens și o falsă unitate socială, va fi liniște și pace și vom trăi cu toții în cea mai minunată țară, cea mai bună din Europa. Cineva a spus foarte bine: în secolul 21, ei luptă cu provocări ale secolului secolul 20, cu metode din secolul 19. Eu cred că strategia este mai cutând despre aceasta. Care ar fi problema unei dezbateri publice? Haideți să vorbim nu despre strategie, ci... în general. Eu am încercat să lansez un îndemn, dar este foarte greu să porți o discuție publică, atunci când în societate nu există subiecte publice. Este logic să inviți un om la o dezbatere, dacă acesta și-a făcut cunoscută părerea, în mod argumentat. Eu mi-am exprimat, parțial, poziția, la fel și Nikolai. Respectiv, ar fi excelent dacă mai apare cineva și dorește să ne răspundă, să apere strategia, să zică: nu, este una foarte bună. Eu sper că asta se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, măcar cineva îi va lua apărarea, măcar la etapa unor modificări – ar fi un motiv pentru dezbateri.”

Politologul Nikolai Kuzmin spune că Transnistria ar trebui să declare acum că se orientează nu numai spre Rusia, dar și spre Kazahstan și Belarus:

Acest document prezintă puterea ca pe ceva peticit, este un Frankenstein, opera sa...

„Nu văd nimic straniu în această strategie. Ea este atât de vagă, încât îi putem aplica fie interpretarea mea, fie a lui Evgheni, nu contează. Probabil, ceva mai concretă va fi legea pe care o vor ajusta la strategie. Are sens însă să critici practicile, modul în care în care sunt aplicate normele legale. Sunt anumite instituții la care poți apela pentru a încerca să obții decizii adecvate în fiecare caz, dar nu să vorbim, să zicem, despre nave cosmice. Apoi, mi se pare curios că acest document prezintă puterea nu sub aspectul că aplică metode din secolul 19, ci o prezintă ca pe ceva peticit, este un Frankenstein, este opera sa. Nu este limpede cum anume există și unde trăiește. Oamenii nu prea o iubesc, dar e așa cum este. Ce să faci cu ea – nu e clar. Puțin probabil ca acest ceva să devină un model. Deci, această strategie - adunată din bucăți și cusută cu cuvântul „Transnistria” din diferite alineate – este ceea ce avem. Și în al treilea rând, eu cred că noi trebuie să declarăm oficial că fratele nostru mai mare este nu numai Rusia, dar și Kazahstan. Să ne fixăm asta în minte că, desigur, noi declarăm că ne orientăm ca și cum spre Rusia, dar nouă ne place foarte mult în această strategie să folosim și Kazahstanul și să facem trimitere și la Belarus. Nu e clar de unde și până unde, dar de ce nu? De aceea, Transnistria este, de ce nu, un rezultat al două republici frățești și unei republici verișoare – Belarus, Rusia și Kazahstan.”

Mai spune politologul de la Tiraspol Nikolai Kuzmin.

***

„Nu există condiții pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria”, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS. Acesta a subliniat că „pacificatorii ruși” ar fi oprit conflictul armat de pe Nistru acum 28 de ani, iar în prezent, împreună cu „căștile albastre transnistrene și moldovene” asigură pacea pe Nistru.

Ambasadorul Oleg Vasnețov
Ambasadorul Oleg Vasnețov

Autoritățile de la Chişinău, inclusiv Ministerul de Externe, vorbesc de ani de zile despre necesitatea înlocuirii formatului existent de pacificare de pe Nistru, dominat de Rusia, cu unul internațional, dar și despre necesitatea respectării de către Rusia a angajamentelor asumate încă în 1999 la summitul OSCE de la Istanbul de retragere a trupelor și munițiilor sale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Poziția nu este însă întru totul împărtășită de președintele moldovean

Igor Dodon și de Partidul Socialiștilor, care este des primit la Kremlin și este un adept al vectorului estic pentru Republica Moldova.

La nivelul societății moldovenești este contestat și rolul de pacificator al Rusiei în conflictul de pe Nistru, având în vedere că fosta armată rusă a 14-a a intervenit de partea regimului separatist de la Tiraspol și a fortificat separarea regiunilor din stânga Nistrului de restul teritoriului Republicii Moldova.

Oleg Vasnețov a mai spus în interviul pentru agenția rusă că „în jur de 1500 de militari care în virtutea unor circumstanțe obiective ajută la desfășurarea misiunii de pacificare și păzesc depozitele cu muniții învechite din Transnistria nu pot fi retrași ca prin magie”. Acesta a mai subliniat că în Republica Moldova locuiesc în jur de 200 de mii de cetățeni ruși. „Nu avem dreptul să-i abandonăm în voia sorții”, a spus Vasnețov. Acesta a mai subliniat că Moscova nu impune Chişinăului vectorul extern de dezvoltare, însă își va apăra mereu interesele.

***

Nicio țară independentă nu-și dorește forțe militare străine pe teritoriu. Bineînțeles, nici noi nu ne dorim...

Premierul de la Chişinău, Ion Chicu, a reacționat la aceste declarații spunând că „nicio țară independentă nu-și dorește forțe militare străine pe teritoriu”.

Solicitat de jurnaliști vineri în cadrul unei conferințe de presă, Ion Chicu a încercat să evite mai întâi să-și formuleze opinia, spunând că Ministerul de Externe a făcut deja publică poziția oficială a Chişinăului. La insistența jurnaliștilor, premierul a spus:

Ion Chicu
Ion Chicu

„Toți ambasadorii care se află la Chişinău trebuie să respecte Republica Moldova ca stat suveran și independent. „Poziția Guvernului Republicii Moldova este aceea care a fost tot timpul: trebuie de ajuns la o soluție pașnică pentru conflictul respectiv (transnistrean – n,red.). Forțele militare străine trebuie să părăsească Republica Moldova, iar noi trebuie să fim suficient de înțelepți, cu suportul partenerilor pe care îi avem să soluționăm această problemă. Nicio țară independentă nu-și dorește forțe militare străine pe teritoriu. Bineînțeles, nici noi nu ne dorim”, a declarat premierul.

Într-o reacție la afirmațiile diplomatului rus, ambasadorul cu misiuni speciale din cadrul Ministerului de Externe, Andrei Popov, a reamintit că retragerea militară din Republica Moldova este un angajament asumat de Rusia pe plan internațional și a spus, cu referire la actuala misiune de pacificare, că „blindatele și soldații cu arme Kalașnikov au alt obiectiv, nu cel de a apropia malurile și de a promova interacțiunea”. Un interviu realizat de Valentina Ursu:

Europa Liberă: Ambasadorul rus la Chișinău spune că trupele rusești staționate în stânga Nistrului nu pot fi retrase ca printr-o magie. Cât de convingătoare este Republica Moldova atunci când de la înaltele tribune ale ONU, OSCE, Consiliului Europei cere această retragere?

Andrei Popov: „Cât privește sintagma „printr-o magie și imediat”, noi solicităm retragerea trupelor ruse de 28 de ani de zile, din 1992. De aceea nu e vorba de o retragere peste noapte, cum s-a exprimat dl ambasador. Dar, în primul rând, trebuie să remarcăm cu regret că în declarațiile ambasadorului rus, Oleg Vasnețov, sunt deliberat confundate cele două elemente ale prezenței militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de o parte, stocurile de muniții și Grupul operativ de trupe ruse, iar pe de altă parte, contingentul de pacificatori. E foarte important să reținem că sunt două lucruri complet diferite, dar nu este aceeași operațiune cum a spus ambasadorul rus.

Andrei Popov
Andrei Popov

Sunt două lucruri diferite: Grupul operativ de trupe ruse și contingentul de pacificatori, iar atunci când autoritățile moldovenești pledează pentru retragerea completă și necondiționată a forțelor armate rusești, în conformitate cu angajamentele internaționale, în primul rând, se are în vedere stocurile de muniții de la Cobasna și militarii care asigură paza acestui contingent operativ de trupe ruse. Eu vreau să spun că acesta este un demers pe care l-am promovat constant pe parcursul ultimilor 28 de ani la zeci de foruri, reuniuni internaționale, atât pe platforma OSCE, cât și ONU, inclusiv la summiturile OSCE de la Budapesta, Istanbul, Astana. Și nu există absolut niciun document care ar servi drept temei pentru staționarea pe teritoriul Republicii Moldova a acestor forțe, fără acordul expres al statului-gazdă și contrar prevederilor Constituției Republicii Moldova.

Iar în ceea ce privește operațiunea de menținere a păcii, rolul jucat de aceasta la timpul respectiv în încetarea focului și stabilizarea situației imediat după stoparea conflictului armat, el a fost apreciat de autoritățile moldovenești, doar că pacea și stabilitatea care s-au consolidat de mai multă vreme pe malurile Nistrului de mult impun rigori și sarcini noi față de mecanismul de menținere a păcii, fiindcă nu există niciun risc de reluare a ostilităților, nu există niciun risc ca să fie reluate confruntările armate. Și de aceea noi considerăm că accentul principal trebuie pus și redirecționat de la separarea părților spre promovarea măsurilor de încredere, interacțiune, reintegrare și de mult nu mai este cazul ca noi să oprim ciocnirile armate și este necesar să construim pacea durabilă împreună cu toți partenerii din formatul „5+2”.

Nu au niciun temei legal să se afle în Republica Moldova și trebuie retrași necondiționat și neîntârziat...

În acest sens, de mult a venit timpul să lansăm împreună cu Federația Rusă și alți parteneri un dialog sincer cu privire la care este formatul care ar face mai bine față sarcinilor reale. Repet, documentul din 21 iulie 1992 vorbește, în primul rând, despre separarea părților, despre neadmiterea ciocnirilor militare, despre încetarea focului. Cu asta începe și despre asta vorbește acest document, dar această sarcină a fost realizată încă în iulie 1992. În iulie 2020, ca și în iulie 2010, ca și în iulie 2015, de mult, de mult este altă sarcină – nu să separăm forțele, dar să contribuim la interacțiunea dintre cele două maluri și barierele, blindatele, soldații cu Kalașnikov au alt obiectiv, nu să apropie malurile, nu să promoveze interacțiunea. Poziția noastră este foarte clară la acest capitol, dar revin la partea cu care am început: este important să nu confundăm și să n-o facem deliberat, cele două componente.

Una este 20 de mii de tone de muniții stocate la Cobasna și contingentul din Grupul operativ de trupe ruse, care nominal asigură paza acestora, ei nu au niciun temei legal să se afle în Republica Moldova și trebuie retrași necondiționat și neîntârziat și formatul de pacificatori, obiectivele misiunii căruia au fost fixate în iulie ‘92 și de mult a venit timpul să ajustăm acest format la noile realități.”

Europa Liberă: Totuși să facem o precizare: în stânga Nistrului staționează Grupul operativ de trupe ruse - GOTR, așa se numește -, numără 1.400 de persoane și alți 350 de militari din partea Rusiei sunt în cadrul misiunii sale de menținere a păcii.

Andrei Popov: „Așa este.”

Europa Liberă: Republica Moldova insistă să fie retrasă armata rusă de pe teritoriul Republicii Moldova, o perioadă îndelungată Moscova zicea că, până nu se deschide coșul politic, până nu se oferă un statut politic regiunii transnistrene, nu poate fi vorba despre retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Federația Rusă s-a angajat să retragă complet forțele sale din Republica Moldova...

Andrei Popov: „În ceea ce privește Grupul operativ de trupe ruse, noi avem de altfel și un acord semnat în octombrie 1994 la nivel de prim-miniștri, care vorbea despre retragerea în timp de trei ani de zile, care nu a fost, din păcate, ratificat de Federația Rusă. Noi avem niște angajamente internaționale asumate inclusiv de către Federația Rusă. Cel mai înalt nivel a fost în noiembrie 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, în care Federația Rusă s-a angajat să retragă complet forțele sale din Republica Moldova, este paragraful 19 al Declarației OSCE de la Istanbul. Și cu privire la necesitatea retragerii necondiționate a acestor trupe, ca și a munițiilor stocate la Cobasna, toate guvernele, toate guvernările Republicii Moldova au promovat această poziție națională, inclusiv la Reuniunea ministerială a OSCE de la Bratislava din decembrie 2019, inclusiv în iunie 2020 la Reuniunea anuală de evaluare a domeniului securității OSCE.”

Europa Liberă: Așa este, dar cu timpul Moscova și-a nuanțat poziția și a spus că nu-și retrage armata până nu e clară soarta politică a acestei regiuni.

Andrei Popov: „Republica Moldova nu admite noțiunea sincronizării procesului de retragere a Grupului operativ de trupe ruse și munițiilor de la Cobasna cu progresul de reglementare politică a conflictului transnistrean. Este o poziție constantă a Chișinăului.”

Aici e Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG