De șapte ori mai mulți cetățeni moldoveni din diaspora s-au înscris pentru votul prin corespondență la prezidențiale, comparativ cu anul 2016. Laurențiu Pleșca scrie pe Spotmedia.ro și laudă implicarea puternică a societății civile. Câștigul va fi pe două planuri: ca număr de votanți, dar și pentru a putea avea mai multe secții de votare în străinătate.
Surpriza neplăcută a fost însă că mulți moldoveni care au vrut să se înscrie pentru a vota în statele vestice unde se află s-au trezit că... sunt deja înscriși pe listele de votare din Federația Rusă: „6.202 înregistrări online și peste 2.400 de cereri scrise (…), comparativ cu 12.066 înregistrate online și 0 cereri scrise în Italia, țara în care se află cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni”, scrie Pleșca, adăugând și mirarea sa în fața răspunsului Comisiei Electorale Centrale: „nu își poate concentra resursele pentru a verifica o semnătură sau alta”, deși rezultă că cererile scrise, potențial fictive, ar fi fost colectate de o singură persoană care nu a părăsit Republica Moldova.
Unde e pericolul?
În majorarea numărului de secții de votare în Rusia (38, dintre care 18 la Moscova), ceea ce, spune Laurențiu Pleșca, „i-ar putea permite exponentului Kremlinului – Igor Dodon – să recâștige alegerile prezidențiale.
Igor Dodon l-a decorat cu ordinul „Gloria muncii” pe omul de afaceri Mihail Aizin, zis și „Kitaeț, cunoscut în anii 90 ca lider al unui grup criminal organizat”. „Ordinul «Gloria Muncii» se conferă pentru rezultate excepționale în muncă, activitate publică de vază și contribuții substanțiale în domeniul culturii, științei, sportului, vieții publice sau social-economice”.
După ce presa și opoziția au reacționat, Președinția a răspuns că președintele nu poate cunoaște toate persoanele pe care le decorează și care sunt propuse de diverse instituții, dar că va cerceta cazul, relatează G4Media. Aizin a fost arestat sub președinția lui Vladimir Voronin, apoi eliberat și s-a stabilit în Germania, de unde a făcut afaceri și a investit inclusiv în Republica Moldova.
În Belarus, hackerii au divulgat numele a 1000 de poliţişti, „ca răzbunare pentru acţiunile de reprimare a demonstraţiilor de stradă împotriva preşedintelui Aleksandr Lukaşenko”, aflăm de pe site-ul G4Media, care citează agenții de presă. Președintele amenință deja cu dosare penale pentru divulgare de date personale, dar hackerii promit să continue dezvăluirile, dacă arestările continuă.
Cu câteva zile înaintea alegerilor locale într-un singur tur din România, se discută rolul candidatului Traian Băsescu, din partea Partidului Mișcarea Populară, la postul de primar general al capitalei.
Laurențiu Mihu scrie pe Universul.net că „Traian Băsescu a făcut, fără îndoială, istorie, ca președinte și, în prealabil, chiar ca primar. Însă moștenirea lăsată de el este atât de bine croită pe tiparul său psihologic și de om politic, încât dacă există pe lumea asta un buldozer capabil (…) să o demoleze (…), (…) acela este în primul rând el însuși”. Băsescu ar fi demolat mai întâi anticorupția, iar acum se pregătește să dinamiteze „depesedizarea”. Candidatura sa o ajută pe Gabriela Firea-PSD, și îi diminuează șansele candidatului PNL și USR PLUS Nicușor Dan („firava coaliție anti-PSD”, spune comentatorul).
Instalarea altui primar ar trebui să fie duminică o chestiune de CINE, nu de DACĂ...
De aceeași părere este și Ion M. Ioniță (blogurile Adevărul) și nu e foarte optimist: „Cu sau fără Traian Băsescu (…), instalarea altui primar ar trebui să fie duminică o chestiune de CINE, nu de DACĂ. Însă știm bine, din experiența atâtor alegeri (…)că un procent semnificativ de nemulțumiți își va exprima sentimentele nu deplasându-se la secția de vot ci «informal», la o bere cu prietenii, prin postări sau comentarii «justițiare» pe Facebook, ori… nici măcar așa”.
