Joi începe cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului din Berlin. Aşadar, între 7 şi 17 februarie, Berlinul se va transforma din nou în capitala internaţională a filmului. Pentru desfăşurarea festivalului a fost alocat anul acesta un buget record de 26 de milioane de euro. În cele 10 zile ale festivalului vor rula aproape 400 de filme, realizate de cineaşti din toate continentele. Accentul principal se pune, ca şi în trecut, pe producţiile din Europa, America de Sud şi Asia.
La deschiderea festivă urmează să participe, bineînţeles, nu numai cineaşti, ci şi politicieni, oameni de cultură şi mai ales acei cinefili care au reuşit să-şi facă rost de un bilet de intrare.
Deja luni seara s-au format cozi imense la casele de bilete, deşi ele se pot achiziţiona şi online. Există o categorie specială a publicului berlinez care preferă să stea la coadă, chiar să şi doarmă în sala arcadelor din Potsdamer Platz, transformată de fani într-o adevărată bursă de ştiri, de zvonuri şi de bîrfe. Oamenii adunaţi acolo pentru a cumpăra bilete, ilustrează poate cel mai bine ceea ce Berlinala vrea să fie. Nu un festival elitar, ci unul al marelui public.
Era Kosslick se încheie
Pentru Dieter Kosslick, ediţia de faţă este ultima pe care o va conduce în calitate de director al Festivalului. Kosslick este director din 2001. Atunci a preluat conducerea festivalului de la Moritz de Hadeln care a dat dovadă de o simpatie specială pentru cinematografia est-europeană. Asta datorită faptului că mama sa s-a născut in România. Urmînd linia predecesorului său, şi Kosslick a acordat producţiei cinematografice din răsărit o atenţie specială.
După ce fusese numit director al Berlinalei, el şi-a propus să introducă secţiuni noi şi să accentueze dimensiunea politică a festivalului. Acest aspect desigur se putea remarca atît în secţiunile tradiţionale, principale, „Competiţia”, „Panorama” şi „Forum”, cît şi în cele noi, iniţiate de el, ca: „Perspectivele cinematografiei germane” sau „Berlinale Special”.
Citînd un slogan al generaţiei de la 1968, „Particularul este politic” („Das Private ist politisch”), Kosslick a spus că actuala ediţie a festivalului va fi şi mai politică decît cele precedente.
Referindu-se la Berlinala ca un festival al marelui public, Dieter Kosslick a ţinut să precizeze că profilul festivalului a fost de la prima ediţie, din 1951, unul politic şi social. Acestui aspect i se datorează şi popularitatea. Dovada în acest sens sînt bilanţurile, inclusiv cel din 2018. Exprimat în cifre nude asta înseamnă: 380 de filme, 489.791 de spectatori şi 3.688 de jurnalişti acreditaţi din 84 de ţări.
Fiind un festival destinat marelui public, predomină şi filmele care dezbat aspecte şi probleme ale realităţii imediate. Chiar dacă această dimensiune asumată a Berlinalei nu se bucură neapărat şi de aprecierile unanime ale unor critici şi cronicari.
Cu o notă melancolică, directorul Kosslick a făcut un bilanţ al activităţii sale, declarînd în faţa presei:
„Vă mulţumesc. Mi-a făcut plăcere, chiar dacă au mai fost şi mici defecţiuni. Trebuie să mărturisesc, că sînt un om fericit, deoarece am avut norocul să fiu în ultimii 18 ani unul dintre cei patru directori care, din 1951 încoace, au condus festivalul. Vă urez mult noroc şi mă bucur că în această săptămînă începe Berlinala.”
Festivalul se va deschide anul acesta cu filmul lui Lone Scherfig, The Kindness of Strangers (Bunătatea străinilor), o coproducţie din Danemarca, Canada, Suedia şi Franţa. Este un film despre fuga unei femei la New York, fiind maltrată de soţ, un poliţist violent. Regizoarea derulează în acest film etapele unei crize, în condiţii extreme, plasînd acţiunea într-o junglă urbană, străină şi plină de surprize.
Din cele 17 filme care se află în competiţie, ar fi de remarcat producţia dintr-o ţară emergentă în ceea ce priveşte industrie cinematografică. Este vorba despre Macedonia şi filmul lui Teona Strugar Mitevska, Gospod postoi, imeto i'e Petrunija (Dumnezeu există, numele ei este Petrunia). Caietul program zice că este o satiră care oscilează între melancolie şi mînie, criticînd societatea macedoneană, justiţia, biserica şi mass-media. În centrul filmului se află o femeie curajoasă care se opune oportunismului, structurilor nedemocratice şi tradiţiilor arhaice osificate.
Dintr-o zonă politică oarecum înrudită vine şi producţia mongolă, Öndög, realizată de regizorul chinez Wang Quan'an, care, în anii trecuţi, a mai participat la Berlinală. Dacă dăm crezare programului, Öndög este o creaţie hibridă care oscilează între genuri, tinzînd a fi un soi de dramă poliţistă, garnisită cu elemente comice.
Desigur, cum vor fi filmele care rulează anul acesta se poate spune după vizionarea lor. Inclusiv despre singurul film românesc din actuala ediţie care rulează în secţiunea „Forum”. Este vorba despre filmul de debut al lui Marius Olteanu, „Monştri” (cu Judith State şi Andrei Cristian Popa în rolurile principale). Potrivit regizorului, filmul este un love story inversat. Alături de alte 16 producţii, pelicula lui Marius Olteanu se află pe lista filmelor desemnate pentru un premiu de debut, în valoare de 50.000 de euro. Filmul cîştigător va fi ales de un juriu, independent de marele juriu al Berlinalei, prezidat anul acesta de către actriţa franceză, Juliette Binoche.
Filmele din programul principal al Berlinalei 2019
În competiţie
1. Der Boden unter den Füßen (The Ground Beneath My Feet). (Pămîntul de sub picioare) de Marie Kreutzer cu Valerie Pachner, Pia Hierzegger, Mavie Hörbiger, Michelle Barthel, Marc Benjamin, Axel Sichrovsky, Dominic Marcus Singer, Meo Wulf. Austria.
2. Di jiu tian chang (So Long, My Son / Pe curînd, fiul meu) în regia lui Wang Xioashuai. Distribuţie: Wang Jingchun, Yong Mei, Qi Xi, Wang Yuan, Du Jiang, Ai Liya, Xu Cheng, Li Jingjing, Zhao Yanguozhang. Republica Populară Chineză.
3. Elisa y Marcela (Elisa & Marcela/Elisa şi Marcela) de Isabel Coixet cu Natalia de Molina, Greta Fernández, Sara Casanovas, Tamar Novas, María Pujalte, Francesc Orella. Spania.
4. Der Goldene Handschuh (The Golden Glove / Mănuşa de aur) de Fatih Akin cu Jonas Dassler, Margarethe Tiesel, Katja Studt, Martina Eitner-Acheampong, Hark Bohm, Jessica Kosmalla, Barbara Krabbe, Tilla Kratochwil, Uwe Rohde, Marc Hosemann. Germania/Franţa.
5. Gospod postoi, imeto i' e Petrunija (God Exists, Her Name is Petrunya /Dumnezeu există, numele ei este Petrunia) de Teona Strugar Mitevska cu Zorica Nusheva, Labina Mitevska, Simeon Moni Damevski, Suad Begovski, Violeta Shapkovska, Stefan Vujisic, Xhevdet Jasari, Andrijana Kolevska. Macedonia / Belgia / Slovenia / Croaţia / Franţa.
6. Grâce à Dieu (By the Grace of God / Mulţumită lui Dumnezeu) de François Ozon cu Melvil Poupaud, Denis Ménochet, Swann Arlaud, Éric Caravaca, François Marthouret, Bernard Verley, Martine Erhel, Josiane Balasko, Hélène Vincent, François Chattot, Frédéric Pierrot, Aurélia Petit, Julie Duclos, Jeanne Rosa, Amélie Daure. Franţa.
7. Ich war zuhause, aber (I Was at Home, But / Am fost acasă, dar) regizat de Angela Schanelec cu: Maren Eggert, Jakob Lassalle, Clara Möller, Franz Rogowski, Lilith Stangenberg, Alan Williams, Jirka Zett, Dane Komljen. Germania/ Serbia.
8. The Kindness of Strangers (Bunătatea străinilor) de Lone Scherfig cu Zoe Kazan, Andrea Riseborough, Tahar Rahim, Caleb Landry Jones, Jay Baruchel, Bill Nighy. Danemarca / Canada / Suedia / Franţa. Filmul de deschidere.
9. Kiz Kardesler (A Tale of Three Sisters / Povestea a trei surori) de Emin Alper cu Cemre Ebüzziya, Ece Yüksel, Helin Kandemir, Kayhan Açıkgöz, Müfit Kayacan, Kubilay Tunçer, Hilmi Özçelik, Başak Kıvılcım Ertanoğlu. Turcia / Germania / Olanda / Grecia.
10. Mr. Jones de Agnieszka Holland cu James Norton, Vanessa Kirby, Peter Sarsgaard, Joseph Mawle, Fenella Woolgar, Kenneth Cranham, Celyn Jones, Krzysztof Pieczyński, Michalina Olszańska, Patricia Volny. Polonia / Marea Britanie / Ukcraina.
11. Öndög de Wang Quan'an cu Dulamjav Enkhtaivan, Aorigeletu, Norovsambuu Batmunkh, Gangtemuer Arlid. Mongolia.
12. La paranza dei bambini (Piranhas / Pirania) de Claudio Giovannesi cu Francesco Di Napoli, Viviana Aprea, Mattia Piano Del Balzo, Ciro Vecchione, Ciro Pellecchia, Ar Tem, Alfredo Turitto, Pasquale Marotta, Luca Nacarlo, Carmine Pizzo. Italia.
13. Répertoire des villes disparues (Ghost Town Anthology / Repertoriul oraşelor dispărute) de Denis Côté cu Robert Naylor, Josée Deschênes, Jean-Michel Anctil, Larissa Corriveau, Rémi Goulet, Diane Lavallée, Hubert Proulx, Rachel Graton, Normand Carrière, Jocelyne Zucco. Canada.
14. Synonymes (Sinonime) de Nadav Lapid cu Tom Mercier, Quentin Dolmaire, Louise Chevillotte. Franţa / Germania.
15. Systemsprenger (System Crasher / Prăbuşirea sistemului) de Nora Fingscheidt cu Helena Zengel, Albrecht Schuch, Gabriela Maria Schmeide, Lisa Hagmeister, Melanie Straub, Victoria Trauttmansdorff, Maryam Zaree, Tedros Teclebrhan. Germania.
16. Ut og stjæle hester (Out Stealing Horses / Ieșiți și furați cai) de Hans Petter Moland cu Stellan Skarsgård, Tobias Santelmann, Bjørn Floberg, Danica Curcic, Pål Sverre Hagen, Gard Bjørnstjerne Eidsvold, Sjur Vatne Brean, Torjus Hopland Vollan, Tone Beate Mostraum. Norvegia / Suedia / Danemarca.
17. Yi miao zhong (One Second / O secundă) de Zhang Yimou cu Zhang Yi, Liu Haocun, Fan Wei. Republica Populară Chineză.
În afara competiţiei
18. L'adieu à la nuit (Farewell to the Night / Adio la noapte) de André Téchiné cu Catherine Deneuve, Kacey Mottet Klein, Oulaya Amamra, Stéphane Bak, Mohamed Djouhri. Franţa / Germania.
19. Amazing Grace realizat de Alan Elliott cu material cinematografic din 1972 de la Warner Bros. Film documentar. Statele Unite ale Americii.
20. Marighella de Wagner Moura cu Seu Jorge, Adriana Esteves, Bruno Gagliasso, Luiz Carlos Vasconcelos, Humberto Carrão, Jorge Paz, Bella Camero, Herson Capri, Henrique Vieira, Ana Paula Bouzas. Brazilia.
21. The Operative (Spionul) de Yuval Adler cu Diane Kruger, Martin Freeman, Cas Anvar. Germania / Israel / Franţa / SUA.
22. Varda par Agnès (Varda by Agnès) de Agnès Varda. Film documentar. Franţa.
23. Vice (Vice – Der zweite Mann / Al doilea om) de Adam McKay cu Christian Bale, Amy Adams, Steve Carell, Sam Rockwell, Tyler Perry. SUA.
