Linkuri accesibilitate

Întâlnirea Blinken - Lavrov și efectul razelor Gaza asupra Eurovisionului


SUA/Rusia -- Antony Blinken și Serghei Lavrov în Reykjavik.

„Divergențele rămân numeroase” între SUA și Rusia, dar „cooperarea e posibilă”, a spus secretarul de stat SUA, Antony Blinken, după ce s-a întâlnit, târziu în noaptea trecută, cu omologul său rus, ministrul de externe Serghei Lavrov, în marginea Consiliului Arctic de la Reykjavík.

Cu un foarte demonstrativ și puțin calculat „salut cu cotul” (foto), cei doi s-au întâlnit, tatonând, pentru a pregăti ipotetica întâlnire Biden-Putin, dar Antony Blinken a avertizat că „dacă Rusia se va comporta agresiv față de noi sau de aliații noștri, atunci vom răspunde”.

Washington Post scrie că „după ce au schimbat un surâs, cei doi s-au așezat și au discutat despre importanța cooperării – o imagine mult mai amicală decât întâlnirea foarte belicoasă dintre Blinken și omologul său chinez în luna martie.”

Serghei Lavrov, la rândul său, a recunoscut, potrivit agenției Bloomberg, că „rămân serioase divergențe în felul în care Statele Unite și Rusia văd marile probleme ale lumii”. Cei doi au ajuns însă la concluzia că există domenii în care cele două puteri au interese comune, și anume, potrivit CNN, „Covid-19, schimbările climatice, nuclearul nord-coreean și iranian și Afganistanul”.

Consiliul Arctic, în marginea căruia s-au întâlnit cei doi, este organizația ad-hoc a celor 8 țări care se mărginesc cu cercul polar, șapte state occidentale (SUA, Islanda, Canada, Danemarca, Finlanda, Suedia și Norvegia, dintre care cinci – mai puțin Finlanda și Suedia, sunt membri NATO) și Rusia.

Regiunea arctică a devenit din ce în ce mai strategică, pe măsură ce s-a dovedit că acolo s-ar afla cele mai mari rezerve de petrol încă neexploatate de pe planetă.

Relațiile SUA-Rusia au atins cel mai coborât nivel din ultimele trei decenii, de la încheierea Războiului Rece încoace, după ce Biden l-a tratat pe Putin de asasin (killer). Cum o amintește CBS, cele două mari puteri și-au rechemat chiar ambasadorii acasă, iar săptămânile ce au urmat au fost presărate de expulzări reciproce de diplomați.

Financial Times notează însă că Biden pare a dori calmarea situației, din moment ce el dă semne că ar fi renunțat la planul de a sancționa companiile europene care participă la construirea gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Nord Stream runs through it

În schimb, la Moscova, Kommersant scrie că administrația Biden nu a confirmat de fapt ceea ce se anunțase în cursul zilei de ieri, după ce s-a anunțat că Germania salută decizia lui Biden de a suspenda sancțiunile legate de Nord Stream 2.

Kommersant scrie că purtătoarea de cuvânt a departamentului de stat Jalina Porter a spus, dimpotrivă, că: „Statele Unite intenționează în continuare să folosească toate instrumentele disponibile pentru a preveni finalizarea Nord Stream 2.”

Asta după ce presa germană scrisese deja că SUA a decis să renunțe la sancțiunile impuse în legătură cu gazoductul rusesc Nord Stream 2. Frankfurter Allgemeine Zeitung a anunțat astfel că ministrul german de externe Heiko Maas a salutat decizia administrației Biden, numind-o „constructivă”.

Statele Unite s-au opus multă vreme proiectului care va aduce gaze naturale rusești în Germania, spunând că el amenință securitatea energetică a Europei și este dăunător unor țări aliate ca Polonia, țările baltice sau Ucraina pentru că le ocolește dinadins teritoriile.

Site-ul de știri american Axios informase marți că în noul său raport către Congres, Departamentul de Stat SUA va menționa sancțiuni împotriva unor nave rusești, dar nu și împotriva companiei care coordonează proiectul, Nord Stream 2 AG, sau împotriva șefului ei.

Rusia a salutat și ea inițial informațiile, Kremlinul spunând prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov că dacă sunt adevărate, ele vor reprezenta „un semnal pozitiv”.

La München, Süddeutsche Zeitung a scris la rândul său că “Biden a cântărit totul în mod foarte rezonabil”, punându-și desigur întrebarea: “Ce este mai important pentru interesele SUA? O conductă, sau distrugerea relației cu un aliat fiabil cum e Germania?”

În SUA, însă, publicația conservatoare și pro-Trump National Review califică eventuala decizie a lui Biden de a renunța la sancțiuni drept “o enormă eroare”. Asta, scrie National Review, deoarece o asemenea politică “apropie SUA de Berlin într-un moment în care sprijinul Germaniei pentru China se arată mai important ca oricând”, iar “Merkel face ochi dulci Chinei în favoarea întreprinderilor germane, fără păs pentru abuzurile Partidului Comunist Chinez”.

Presiunea crește pe Netaniahu

În Orientul Apropiat, presiunea a crescut foarte mult pe Beniamin Netaniahu în ultimele 24 de ore. Joe Biden, cum o scrie la Londra The Guardian, a cedat la rândul lui presiunii de acasă și i-a cerut premierului israelian o „dezescaladare” a violenței în direcția unei încetări a focului, dar atât Netaniahu cât și Hamasul au negat că un armistițiu ar fi iminent.

Dimpotrivă, scrie Washington Post, Netaniahu a spus că e hotărât să continue să bombardeze Gaza. Asta, în vreme ce Tel Aviv s-a regăsit deodată sub focul rachetelor Hamasului, iar în Gaza lucrătorii umanitari s-au lovit de solide bariere in eforturile lor de a distribui ajutoare. Bombardamentele israeliene de ieri în Gaza au omorât și un jurnalist radio palestinian, Yussef Abu Hussein.

În SUA, deputata Alexandra Ocasio-Cortez a acuzat Israelul că ar fi un “stat apartheid”. O presiune suplimentară pe Netaniahu mai este exercitată și de Franța, împreună cu Egiptul și Iordania, al cărei rege Abdullah are funcția de gardian al locurilor sfinte musulmane din Ierusalim. Dar, cum o scrie în această dimineață Reuters, SUA au anunțat deja că vor opune un veto inițiativei franceze de la ONU care condamnă ambele părți, atât Israelul cât și Hamasul în egală măsură.

În schimb, cum o subliniază El Pais, în Spania, Uniunea Europeană nu are acum multe de zis, după ce cei 27 nu au reușit să publice un comunicat comun, în urma opoziției Ungariei, al cărei premier Viktor Orbán îl sprijină întru totul pe Netaniahu.

La Minsk precum la Moscova

În Bielorusia, în acest timp, după ce autoritarul președinte Aleksandr Lukașenka a semnat un decret care permite forțelor de ordine să folosească muniție de război împotriva manifestanților, Lukașenka urmărește acum să închidă ce a mai rămas fin presa independentă.

Libération, în Franța, scrie despre problemele site-ului de informații tut.by, care a fost închis, nemaifuncționând acum, iar ieri sediul său a fost perchiziționat.

Lukașenka pare astfel a continua să aplice aceeași politică brutală împotriva presei și opoziției pe care o vede, în oglindă, aplicată de Putin în Rusia.

Efectul razelor Gaza asupra Eurovisionului

În sfârșit, în Italia, La Repubblica se ocupă de alte efecte secundare ale conflictului israelo-palestinian: întrebându-se dacă, de pildă, asta va avea vreun efect asupra șanselor candidatei israeliene la Eurovision.

De origine etiopiană, candidata israeliană Eden Alene cântă „Set Me Free” în ebraică, engleză și arabă. Dar, în ciuda calităților ei, La Repubblica se întreabă dacă nu cumva în politizarea globală actuală faptul că ea reprezintă Israelul la Eurovision înseamnă că șansele ei de a câștiga în finala de la Rotterdam sunt acum din oficiu minime.

Oricum, cum o scrie cu umor Euny Hong pe platforma Politico, Eurovision e sfârșit de când organizatorii s-au hotărât să coopteze și SUA, lansând un “American Song Contest”. În felul ăsta, scrie Politico (site american), “după ce au distrus pizza, St. Patrick’s Day și House of Cards, americanii vor putea acum să terfelească și acest ultim symbol cultural colectiv european care e Eurovision”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG