Linkuri accesibilitate

Între blocaj și pândă


Niciodată din 2001 încoace n-am avut o stare de incertitudine postelectorală mai accentuată în Republica Moldova.

Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere la Chișinău
Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere la Chișinău

Au trecut circa trei săptămâni de la alegerile parlamentare din 24 februarie și nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta noua guvernare, chiar dacă s-au avansat mai multe versiuni, de la foarte posibile și probabile, până la cele imposibile. Niciodată din 2001 încoace, când ne-am pricopsit cu o majoritate comunistă strivitoare în Parlament, n-am avut o stare de incertitudine postelectorală mai accentuată în Republica Moldova. Și asta întrucât în ultimii nouă ani de guvernare post-Voronin au fost depășite mai toate liniile de demarcație care separă în mod obișnuit taberele politice.

Suntem într-o eră post-ideologică (un fel de „postmodernism politic moldovenesc”), în care singurul criteriu de departajare nu mai e discursul, nu sunt declarațiile, simbolurile sau ritualurile de legitimare, ci faptele actorilor politici. În vorbe nu mai crede nimeni.

Între blocaj și pândă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:04 0:00
Link direct


Blocajul postelectoral din Moldova pare unul total și, judecând după declarațiile protagoniștilor din arenă, nu vei găsi pe nimeni dornic să accepte „compromisuri”, „cedări”, „condiții” și „condiționalități”.

Blocul ACUM, al Opoziției proeuropene, rămâne ferm pe poziția anunțată încă înaintea alegerilor: de a nu face alianțe cu Partidul Democrat, pe care-l acuză de capturarea statului, și nici cu PSRM, întrucât setul de valori al acestuia din urmă vine în contradicție flagrantă cu orientarea pro-democratică și pro-occidentală a Blocului. Iar blaturile socialiștilor cu Partidul Democrat – adoptarea sistemului electoral mixt, plasarea unor oameni convenabili în administrație, în diplomație și în fruntea unor întreprinderi strategice, legile scandaloase promulgate de Dodon ș.a. – nu fac decât să îngroașe un profil PSRM-ist oricum nefrecventabil.

Cei doi „pețitori” ai Blocului ACUM, socialiștii și democrații, își au propriile dileme. Funcția de prim-ministru, pe care „a oferit-o” abrupt PD-ul Blocului ACUM este considerată o cacealma de mai

Este de neimaginat ca actuala guvernare să cedeze Opoziției anti-oligarhice o „pârghie” esențială, care să conducă la pierderea controlului asupra instituțiilor statului...

mulți observatori ai scenei politice. Este de neimaginat ca actuala guvernare să cedeze Opoziției anti-oligarhice o „pârghie” esențială, care să conducă la pierderea controlului asupra instituțiilor statului de către actualul regim, în special controlul asupra procuraturii și justiției. Pe de altă parte, memoria formulelor de concubinaj ale PD-ului cu PLDM, PL sau PCRM este suficient de vie pentru ca Blocul ACUM să refuze un asemenea „dar grecesc”.

Nici în relația cu socialiștii pentru PD lucrurile nu sunt simple. Plahotniuc și echipa sa nu poate anunța prea lesne o coaliție fățișă cu PSRM-ul pro-rus. Asta ar contraria o parte din electorat, dar mai ales ar contrazice angajamentele față de Uniunea Europeană, de unde actuala putere așteaptă încă deblocarea finanțării suspendate din cauza propriilor derapaje antidemocratice. Ar suferi de asemenea și relația cu România.

Nici vechiul scenariu al șantajului și al cumpărării deputaților cu bucata nu e lipsit de consecințe, nu-i mai permite liderului PD să marșeze cu aceeași abilitate și nepăsare față de opinia partenerilor externi…

Socialiștii, la rândul lor, suferă în tăcere. O alianță cu Partidul Democrat i-ar decredibiliza complet (în fața celor care și-au făcut iluzii cu privire la retorica lor anti-Plahotniuc), ar demonstra o dată în plus existența „legăturilor primejdioase” dintre Igor Dodon și actuala guvernare, denunțate în acești ani pe diferite tonalități, dar negate de propagandiștii PSRM, care reclamă lipsa unor providențiale „împuterniciri prezidențiale” pentru liderul lor de suflet.

Ar mai exista o piedică în formarea rapidă și armonioasă a coaliției PSRM-PD sau mai exact PD-PSRM: atitudinea Moscovei. Plahotniuc, aliatul de pripas al socialiștilor, este băiatul rău: „antirus”, „interlop”, „delapidator”, cum îl gratulează presa de la Moscova, cu dosare penale deschise de procuratura rusă.

O coaliție a socialiștilor cu Plahotniuc se va solda cu deteriorarea imaginii PSRM...

Kremlinul, afirmă experții, ar prefera să-și sporească influența în Republica Moldova, dar fără să-și asume responsabilități și, mai ales, costuri. O coaliție a socialiștilor cu Plahotniuc se va solda cu deteriorarea imaginii PSRM, dar mai ales vor avea de suferit interesele Kremlinului, mirajul „alternativei ruse” în Moldova, pentru că lucrurile vor continua să se degradeze și nu se va mai putea spune că Occidentul e de vină.

Dacă Rusia ezită, Uniunea Europeană, care urmărește cu atenție evoluțiile postelectorale de la Chișinău, ar dori ca viitoarea guvernare să respecte principiile statului de drept și să ia în serios agenda Acordului de Asociere, declară Federica Mogherini, șefa diplomației europene. În același timp, tot de la Bruxelles vin semnale că Uniunea Europeană nu vede cu ochi buni o majoritate formată prin extragerea deputaților din diferite fracțiuni și ar considera „foarte problematică” o formulă de guvernare din care să facă parte partidul lui Shor – primarul de Orhei judecat și condamnat în primă instanță în dosarul fraudei bancare.

Această stare de incertitudine și blocaj, crescută din dezamăgire, speranță, confuzie și derută, se regăsește și în teritoriu, în „Moldova profundă”, o poți constata în discuțiile cu cetățenii. „Știm că alegerile au fost manipulate, influențate, furate… dar ce va fi mai departe, încotro mergem?”

Oamenii sunt revoltați că s-a ajuns la această prăbușire, la această lipsă totală de încredere „a noastră în noi înșine” și a celor care ne-au ajutat, ne-au susținut până acum. Dacă europenii și americanii, spun moldovenii uzând o expresie mai directă, „le-ar fi dat peste mâini” guvernanților, după ce-au aflat că s-a furat miliardul, dacă ar fi reacționat mai dur și n-ar fi așteptat ca justiția lui Plahotniuc să anuleze alegerile din Chișinău ca să oprească finanțarea, poate nu s-ar fi ajuns la situația fără ieșire de după alegeri. „De ce n-au făcut-o, de ce i-au tolerat pe hoți?”...

Nu e deloc confortabil să găsești justificări credulității occidentale. Să le spui moldovenilor că Europa are și alte necazuri decât Republica Moldova? Că a preferat soluția mai simplă, dar

Oamenii înțeleg, dar nu-și pot stăpâni amărăciunea, pentru că e vorba de viața lor, de sărăcia fără leac...

perdantă, de fapt, de a menține un fel de stabilitate în Moldova, pentru a se concentra pe alte mize, mai importante, cum este Ucraina, agresată de Federația Rusă? Oamenii înțeleg asta, dar oricum nu-și pot stăpâni amărăciunea, pentru că e vorba de viața lor, de sărăcia fără leac în care se zbat, de corupția cu care se ciocnesc la tot pasul.

Din fericire, destui concetățeni ai noștri nu-și refuză partea de responsabilitate pentru cele întâmplate: „Câtă vreme o să spunem – da, e hoț, dar ne dă și nouă – n-o să ieșim din mocirlă!”…

Ce va urma? Dincolo de pânda dintre partide (o pândă ca în jocul „Pierde cel ce clipește primul”), dincolo de vacarmul mediatic și scenariile vehiculate, probabil se poartă anumite negocieri, se încearcă diferite scheme și combinații.

S-ar putea ca rezultatele acestei munci, ascunse ochiului, să se developeze chiar la prima ședință a noului Parlament, pe care Dodon a anunțat că o convoacă pentru mâine, 21 martie. Când și Blocul ACUM, al Opoziției proeuropene, va avea posibilitatea să marcheze diferența dintre ei, „parlamentarii responsabili de mandatul cu care i-au îndrituit alegătorii”, cum o declară mereu, și stilul banal, tranzacționist și corupt de a face politică în Republica Moldova.

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG