Cu acea candoare inconfundabilă care i-a adus o binemeritată notorietate, Viorica Dăncilă arbora un zâmbet larg duminică seara, după anunțarea rezultatelor la primul tur al alegerilor prezidențiale. Nu avea însă motive să fie euforică deoarece obținuse un scor modest, la distanță apreciabilă față de primul clasat. Două zile mai târziu, Dăncilă era la fel de zâmbitoare după o ședință a Comitetului executiv al Partidului Social-Democrat, o ședință care s-a lăsat cu țipete, lacrimi, anateme, insulte, urlete, excluderi. Dar la PSD rufele se spală în familie așa că în exterior trebuie să dai impresia de armonie și bună înțelegere. În fapt, principalii competitori în cursa pentru președinție au obținut, în primul tur, rezultate sub așteptări. Chiar și Klaus Iohannis, deși s-a instalat pe locul întâi, a obținut doar 37% din voturi. După o campanie în care s-au comis multe erori, Dan Barna, candidatul alianței USR-PLUS, a obținut un rezultat sub scorul pe care alianța l-a avut la alegerile europarlamentare. Aici nu e totuși o surpriză întrucât e vorba de partide tinere, intrate recent pe scena politică și care nu au, în teritoriu, o rețea capabilă să-i concureze pe social-democrați și pe liberali.
Revenind la Viorica Dăncilă: rezultatul ei confirmă reculul Partidului Social-Democrat. Dar și mai important decât scorul este faptul că partidul a ieșit pe locul întâi doar în zece județe, aproape toate în sud, în Oltenia și în zonele limitrofe. În est, doar Botoșaniul a preferat-o pe Dăncilă, în toate celelalte județe a câștigat Iohannis. Moldova, așadar, nu mai este „roșie”, inclusiv acolo unde baronii locali pesediști păreau că dețin controlul absolut, în Vaslui și în Vrancea, spre exemplu. Dăncilă trebuie să facă față acum și comparației cu noul prim-ministru liberal Ludovic Orban, care are prestanță, aplomb și coerență în exprimare.
O surpriză în turul al doilea pare astăzi exclusă, dar o altă întrebare frământă opinia publică: de ce refuză Klaus Iohannis o confruntare directă, televizată, cu Viorica Dăncilă? Președintele în exercițiu și-a expus punctul de vedere. Unii au fost de acord cu el, alții nu. Chestiunea e destul de complicată și nu avem cum intra aici în detalii. Cert este că bună parte din electorat vrea să-i vadă pe cei doi față în față, foarte probabil că și din dorința de a asista la un spectacol gratuit. Un spectacol cu niște actori pe care îi cunoaștem foarte bine, rostind replici previzibile. Dincolo de asta, o confruntare – chiar dacă de rutină – ar semnifica perpetuarea unui exercițiu democratic.
