Pe data de 16 octombrie 2019, ora 14 şi 35 de minute, a fost postată pe Twitter următoarea ştire în limba engleză: „Primesc acum o veste cumplită. Cea mai mare romancieră, Herta Müller, a murit acum câteva minute. Fără comentarii. Fără cuvinte.”
Postarea era semnată de scriitoarea Olga Tokarczuk din Polonia care, în 2018, a fost distinsă cu premiul Nobel pentru Literatură.
Semnătura dădea acestei ştiri o mare credibilitate şi a fost receptată imediat de către mai multe redacţii şi de numeroşi participanţi la Târgul Internaţional de Carte din Frankfurt pe Main, în plină desfăşurare. M-a sunat atunci cineva din redacţia ziarului berlinez Die Tageszeitung (taz) să verifice autenticitatea informaţiei. Mi-era jenă să sun la Herta Müller şi am apelat la directorul de atunci al Casei Literaturii din Berlin, Ernest Wichner, ştiind că acesta o prezintă pe Laureata Premiului Nobel în timpul unor turnee de lectură. Wichner nu ştia nimic şi mi-a zis că în ziua precedentă se întâlnise cu scriitoarea care era sănătoasă tun. A sunat la soţul Hertei care încă nu aflase nimic despre ştirea care începuse să circule. A infirmat-o pe loc. După ce am aflat de la Wichner că Herta e bine mersi, am sunat la redacţia ziarului amintit, dezminţind povestea.
Între timp trecuseră vreo două ore de cînd fusese plasată ştirea pe internet. În acest răstimp ştirea a dispărut de pe Twitter, totodată şi contul Olgăi Tokarczuk. Nu se ştie cine a deschis contul sub falsa identitate a scriitoarei şi din ce motive a dispărut atît de rapid din reţeaua de socializare amintită.
În această vară, în iulie, povestea cu presupusa moarte a Hertei Müller s-a repetat. Tot pe Twitter. Dezminţirea a fost postată atunci de scriitorul Jo Lendle pe data de 6 iulie. Semnatarul spunea acolo că tocmai a telefonat cu scriitoarea care se află pe balconul locuinţei unde-şi lustruieşte pantofii.
Ştiri similare, false, au tot circulat în ultima vreme. Astfel, a fost anunţat decesul unor scriitori renumiţi ca Milan Kundera, Peter Handke, Hans Magnus Enzensberger sau Elfriede Jelinek. Fără o verificare obligatorie, ziarul Neue Zürcher Zeitung, de pildă, a trimis pe telefonul mobil utilizatorilor unei aplicaţii electronice vestea morţii lui Enzensberger. Redacţia publicaţiei Büchermarkt a răspândit pe Twitter, pe data de 18 iunie, că Milan Kundera a murit. Neue Zürcher Zeitung şi-a dat seama de gafa făcută şi a difuzat o dezminţire - 17 minute după primul anunţ electronic, fals.
Criticul literar Christian Metz a cercetat această avalanşă de fake news şi a descoperit că autorul lor este italianul Tommaso Debenedetti. Acesta scorneşte noi identităţi şi pseudonime, pentru a deschide conturi electronice. Sub nume inventate îşi răspândeşte apoi mesajele născocite. Metz cred că şi numele Debenedetti este un pseudonim. Toate încercările de a-l întâlni, relatează Metz într-un eseu („Twitter-Hoax aus Italien. Totenmelder der Literatur” / Twitter-Hoax din Italia. Mesagerul deceselor din literatură) au eşuat.
Pentru Christian Metz, jocul cu ştiri inventate nu e nimic altceva decât expresia unui nou gen de literatură, generată de spaţiul virtual. Această literatură, conchide Metz, îi va preocupa în viitor şi pe critici.
