Linkuri accesibilitate

Șampania lui Putin și un avertisment Ungariei din partea UE


Marți 6 iulie: „Mareșalul Twitto” în fața legislativului UE.

Premierul sloven Janez Janša apare în această dimineață in fața Parlamentului European pentru a-și prezenta programul pe următoarele 6 luni ale președinției rotative a UE, deținută pentru a doua oară de Slovenia, și pentru a răspunde întrebărilor, multe previzibil ostile, ale parlamentarilor.

Slovenia are privilegiul rar de a prelua președinția UE la puțină vreme după precedenta, în 2008, când, iarăși lucru rar, ba chiar fără precedent, același Janez Janša de azi era premier.

La Ljubljana, principalul cotidian sloven, Delo a scris deja că președinția slovenă riscă să fie o povară pentru UE, Janša dovedindu-se un Viktor Orbán în miniatură, toată lumea fiind la curent la Bruxelles cu ofensiva sa împotriva mass media și cu tentativele de a submina statul de drept în Slovenia.

Spune Delo: „Iluzia că aderarea la UE avea să ne păzească de propria noastră iresponsabilitate a lăsat loc realizării faptului că Uniunea Europeană se arată puternică doar atunci când vrea să-și apere interesele economice și disciplina bugetară și că numai atunci aplică sancțiuni. Ideea că statul de drept ar fi fundamentul Europei a devenit o cochilie goală. UE n-a putut să-l oprească pe Viktor Orbán și n-o să-l poată opri nici pe Janez Janša.”

Slovenia sabotează de asemenea activitatea parchetului European condus de Codruța Kovesi, iar premierul Janša s-a opus și condiționării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept de către țările beneficiare.

Și Libération, în Franța, a rezumat situația scriind despre cum Slovenia se arată „simbolul unui ideal european în pană”. Deriva „iliberală” a Sloveniei, dar și a altor țări est-europene, constată Libération, pune în cauză speranțele unui continent reunificat în jurul unui ansamblu de valori comune.

Libération numește cooptarea țărilor est-europene, foste comuniste, în UE „un dureros eșec”. Astfel, dintre cele 13 țări care au aderat din 2004 încoace, doar trei, țările baltice, au semnat scrisoarea care condamnă legea homofobă din Ungaria. (România, la rândul ei, a refuzat să condamne Ungaria.)

Slovenul Janša se întâlnește în mod regulat într-un trio cu Orbán al Ungariei și cu Aleksandar Vučić al Serbiei, cei trei care jubilau public la perspectiva victoriei lui Trump, iar Janša a fost sursa multor ironii și pentru aceea că l-a felicitat de îndată pe Donald Trump pentru „victorie”, a doua zi după alegeri, fără a aștepta măcar rezultatul oficial (respectiv, în realitate – victoria lui Joe Biden).

Dar, desigur, Slovenia este țara Melaniei Trump. În sfârșit, să mai spunem că prin felul în care postează compulsiv pe Twitter, precum obișnuia și idolul său Trump, Janša e poreclit acasă la el «Mareșalul Twitto» (mama lui Tito era slovenă).

O perpetuă extindere a UE?

Slovenul Janša sprijină extinderea în continuare a UE, prin cooptarea țărilor candidate din Balcani, iar mulți îl bănuiesc că o face tocmai pentru a slăbi și mai mult Uniunea Europeană, diluând-o.

Dar, cum o notează în Spania El Pais, și cancelara germană Angela Merkel, care va părăsi definitiv puterea în această toamnă, insistă ca Uniunea Europeană să-și accelereze procesul de cooptare a țărilor din Balcani. Merkel ar căuta astfel, consideră El Pais, să blocheze influența Rusiei și Chinei, spre care guvernele fragile din Balcani s-ar întoarce dacă se vor simți abandonate.

Merkel a mai anunțat că Germania va dona trei milioane de doze de vaccin țărilor din Balcanii de Vest, candidate la aderarea la UE. Asta reprezintă 10% din cele 30 de milioane de doze pe care Germania se pregătește să le doneze în cadrul COVAX, mecanismul global de acces echitabil la vaccinuri.

Avertisment lui Viktor Orbán

Corriere della Sera, în Italia, anunță că Uniunea Europeană a pregătit o scrisoare oficială în care avertizează Ungaria că se află în situație de infracțiune, după adoptarea luna trecută a legii anti-LGBT, care este contrarie dreptului european.

De asemenea, Parlamentul European a pregătit o rezoluție în chestiunea Ungariei, pe care o va dezbate miercuri în plenară.

În vremea aceasta, la Tbilisi, în Georgia, organizatorii anunțatei defilări Gay Pride au făcut cunoscut că anulează manifestația, după ce câțiva activiști au fost violent atacați și bătuți, iar guvernul, ierarhia bisericească și parte a presei s-au arătat ostili.

Pe frontul pandemiei

La Londra, Boris Johnson a anunțat ieri seara că toate restricțiile anti-Covid vor fi ridicate pe 19 liulie, dar, cum o subliniază The Times, el a cerut cetățenilor să facă dovadă de reținere. La fel, mulți primari, în special Sadiq Khan al Londrei, cer populației să păstreze măștile în spații aglomerate, mai ales în transporturile în comun.

Financial Times prezintă rezultatele unui studiu, în Israel, care arată că vaccinul Pfizer este mai puțin eficace decât se credea împotriva variantului Delta.

Cât despre zonele autonome palestiniene, situația este tot mai gravă, nu doar din pricina problemelor economice, ci și politice, interne. Editorialul din Le Monde, astăzi, este despre „Onoarea pierdută a lui Mahmud Abbas” și felul în care bătrânul președinte al Autorității Palestiniene reprimă orice opoziție, lansând un val de violență împotriva rivalilor politici, a anulat alegerile și, acum că a devenit un obstacol în calea eliberării și democratizării poporului său el a „pierdut ce-i mai rămăsese din onoare”.

Afganistan: marșul victorios al talibanilor

Talibanii avansează în Afganistan, nemaiașteptând plecarea tuturor trupelor străine și ocupând regiune după regiune, în vreme ce trupele SUA s retrag fătă să intevină. „Biden a fost întotdeauna sceptic în legătură cu prezența SUA în Afganistan și a rămas pe acea poziție,” notează Washington Post într-un editorial. “Opinia lui este că războiul împotriva talibanilor e nenecesar și imposibil de câștigat. Dar prăbușirea de la status quo la înfrângere se arată vertiginoasă și deprimantă.”

Dată fiind situația din Afganistan, Tadjikistanul și-a întărit prezența militară de la frontiera comună, aducând acolo circa 20.000 de militari suplimentari. În nord, așa cum scrie Wall Street Journal, talibanii încasează deja taxele la graniță.

La Moscova, Kommersant scrie că Putin a promis ajutor Tadjikistanului în legătură cu situația de peste lunga (1350 km) și primejdioasa frontieră cu Afganistanul.

La fel, scrie Izvestia, Putin s-a consultat telefonic și cu președintele Uzbekistanului, țară care are de asemenea o frontieră cu Afganistanul.

Șah-mat de la distanță

Libération oferă astăzi, pe ultima pagină, cea a portretelor-interviu, descrierea dialogată a unei întâlniri în Paris cu un important opozant al lui Putin: șahistul exilat Garry Kasparov, care trăiește acum la New York și călătorește cu un pașaport croat.

În interviu, acesta își varsă veninul asupra adversarului său Anatoli Karpov, «om al sistemului», deputat în Duma de stat. „El e deputat, eu trăiesc în exil”, rezumă Kasparov. El a trebuit să părăsească Rusia lui Putin, după ce în 2007 a făcut cinci zile de închisoare pentru că participase la o manifestație.

„Rusia e doar o țară condusă de mafie”, spune Kasparov. „Putin e ca un virus, caută punctele slabe ca să se răspândească.”

Dar Kasparov e supărat și pe occidentali: „N-au făcut nimic ca să-l oprească. Ar fi fost suficient ca Vestul să-și reducă dependența de gazul rusesc, pentru ca Putin să se trezească fără fonduri nelimitate la dispoziție. Rezultatul este că vedem politicieni europeni plătiți direct de el, precum Schröder în Germania, sau Fillon în Franța. Singura soluție ar fi ca el să fie împiedicat să-și investească fondurile în străinătate. Dacă Putin și-ar pierde seifurile, și-ar pierde și puterea. Cine ar mai vrea să sprijine un șef mafiot care nu-și poate proteja oamenii?”

„Vin spumos” și șampania lui Putin

Presa rusă scrie în acest timp, pe alocuri cu delectare, despre cum, conștient desigur de importanța simbolică a unei asemenea provocări, Vladimir Putin a semnat un decret prin care, de acum înainte, doar vinurile spumoase produse în Rusia vor mai avea voie, în magazinele și restaurantele rusești, să poarte eticheta „șampanie” (шампанское). Toate celelalte vinuri, inclusiv șampaniile adevărate franceze, cele din regiunea Champagne, singurele de altfel care în restul lumii au voie să poarte această etichetă, vor fi forțate ca în Rusia să poarte indicația «vin spumos» (игристое вино). «Vin spumos» chiar și pe sticlele cele mai scumpe de șampanie franceză Veuve Clicquot și Dom Perignon.

Decizia, anunță, la Moscova, Kommersant, a fost deja criticată ieri de Comisia Europeană. Cu toate astea, Izvestia scrie că Ministerul rus al Agriculturii afirmă că nu primit încă nimic de la UE.

Decizia lui Putin a stârnit deja indignare printre producătorii francezi. Site-ul producătorilor de Champagne autentic, nume depus ca marcă, o spune limpede: «Numele de “șampanie” se atribuie doar vinurilor produse în Champagne.” Șampania este așadar o Appellation d’Origine Contrôlée (AOC), ceea ce în Anglia corespunde unei Protected Designation of Origin (PDO). Cum o notează, la Londra, The Guardian, care preia subiectul, cel puțin unul din marii producători, Moët Hennessy, a amenințat că va suspenda exporturile spre Rusia.

Franța are 16.200 de producători de șampanie și 360 de mărci, care produc circa 231 milioane de sticle pe an. Șampania se face din doar trei soiuri de struguri: pinot noir, meunier și chardonnay. Piața e de 4,2 miliarde de euro, din care 2,6 miliarde din exporturi, cei mai mari cumpărători fiind Marea Britanie și SUA.

Le Monde a scris că în spatele deciziei lui Putin stă în mod sigur planul de a stimula desfacerea mai largă în Rusia a vinurilor din Crimeea, în special marca Novîi Svet, care aparține unui apropiat al său, Iuri Kovalciuk.

Deutsche Welle în limba rusă împărtășește această opinie, iar respectivul magnat Kovalciuk e cunoscut pentru a fi cumpărat în Crimeea, în Livadia, o uriașă vilă sovietică destinată lui Putin.

La fel, ieri acțiunile altui producător rus de șampanskoe, Abrau-Durso, au crescut cu 7,7%.

Cât despre efectele concrete ale măsurii lui Putin, trebuie precizat că Rusia importă circa 50 de milioane de litri de vin spumos pe an din toată Europa. Șampania franțuzească reprezintă 13% din această piață, iar din asta Moët Hennessy acoperă doar cam 2%, așa că din perspectiva lui Putin, amenințarea lor pare cam… fâsâită.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (2)

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG