Tare deșteaptă a fost decizia de a-l imprima pe Ștefan cel Mare pe toate bancnotele valutei naționale moldovenești. Nu știu cine anume a avut ultimul cuvânt de spus, dar e puțin probabil că guvernatorul Băncii Naționale, Leonid Talmaci, a cărui semnătură apărea pe fiecare leuț, hotărâse că Republica Moldova nu va transforma biletele bancare într-un panopticum. Doar ne putem imagina ce bătălii ștefan-cel-marice s-ar fi dat în caz contrar între foștii președinți de parlament, șefi de guvern și de stat, președinți de academie și de Moldovagaz pentru dreptul de a li se înveșnici chipurile pe oricât de pricăjitele milioane de bancnote.
Ce vedem acum în campanie ar fi fost o inofensivă îmbrânceală de copii care nu pot împărți stăpânirea în lada de nisip. Dar întrucât locul e ocupat de marele gladiator al Ortodoxiei, urmașii urmașilor săi din copacul genealogic sau de pe lângă zăngănesc din armuri și imită ploi de sulițe, zâmbindu-ne șăgalnic de pe bannere și fluturașe. Cumplite vremi… de împărțeală și tocmeli.
