Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională a anunțat că relansează un program mai vechi prin care sute de producători moldoveni și-au dezvoltat afaceri cu ajutorul unor omologi americani, anume programul „De la Fermier la Fermier” care a funcționat în R. Moldova din 1999 până în 2011.
Agricultorul Tudor Darie de la Drochia se numără printre beneficiarii primului program „De la Fermier la Fermier”. Deține peste 30 de hectare de pământ, dintre care jumătate, din 2015, sunt certificate ecologic. În urmă cu peste zece ani a fost instruit de un fermier american, de Bruce Wills, care l-a sprijinit să-și modernizeze întreprinderea. Își amintește cum agricultorul de peste ocean îl îndemna să treacă la producerea în așa-numitul „câmp protejat”, adică în sere. L-a ascultat, iar azi nu regretă:
„Minimalizarea riscurilor le poți controla doar în câmp protejat – asta am învățat, în primul rând, și suntem astăzi sută la sută de acord. Ceea ce e în câmp protejat ne permite să avem o roadă mai înaltă, o roadă mai bună și riscuri minimalizate. Iată cel mai important ce-am învățat noi. Și nu în ultimul rând să cultivăm culturi un pic netradiționale pentru regiunea noastră și să aducem plus valoare.”
Așa a început agricultorul Tudor Darie să cultive la Drochia pepene verde fără sâmburi, cunoscuți în regiune ca harbuji. Recunoaște că era sceptic la început însă astăzi cererea de asemenea tip de harbuji este mai mare decât oferta. Ce a învățat de pe urma acestei lecții? Că agricultura este profitabilă – dacă o faci după tehnologii moderne și ești în pas cu noile tendințe:
„Noi, cei care cultivăm pământul, suntem ca și medicii, trebuie să învățăm toată viața. În momentul când încetăm să învățăm, suntem pe cale să pierim. Tot ce-i posibil trebuie să absorbim ca sugativa, să luăm ceea ce este bine pentru noi, or informație este foarte multă.”
Tocmai pentru că informația și tehnologiile contează, programul „De la fermier la fermier” l-a adus zilele acestea în Republica Moldova pe primul agricultor voluntar. Jim Worstell este expert în planificare strategică. El crede că succesul unui fermier se ascunde în capacitatea de a fi ceea ce el a numit „open minded”, adică deschis spre tot ce e nou.
„Republica Moldova este unică în felul său. Recunosc că îmi place să lucrez cu fermierii de aici. Am mai fost și în trecut. Am colaborat inclusiv cu cooperativa Moldcoop – are cei mai sârguincioși fermieri pe care i-am întâlnit până acum. Cu toții sunt foarte deschiși pentru noile tehnologii și strategii. Mie nu-mi rămânea decât să fac mici retușuri.”
Programul „De la fermier la fermier” se așteaptă să dureze până în 2023, spune directoarea programului Nadejda Mocanu. În toată această perioadă vor veni în Republica Moldova 45 de experți americani și vor fi instruiți peste 800 de agricultori, spune Nadejda Mocanu. De această dată domeniile pe care vor insista experții sunt agricultura organică și zootehnia:
„Lucrăm cu toate organizațiile care au ca beneficiari finali fermierii. Voluntarii oferă asistență diversă: de la elaborarea planurilor strategice până la crearea produselor noi sau instruirea în producerea furajelor de calitate. Proiectul „Farmer to Farmer”, de fapt, a început în lume în anul 1985, în Moldova în anii ‘90, și noi am implementat proiectul în 2013. S-a făcut o pauză de cinci ani și acum am revenit. Este un proiect implementat întotdeauna în statele în curs de dezvoltare. E diferit doar din punctul de vedere că am adăugat asistența pentru lanțul valoric agricultură organică, pentru că acesta este un lanț valoric important pentru țara noastră.”
Agricultura organică reprezintă o ramură în dezvoltare în Republica Moldova. Datele cu care operează autoritățile arată că spre deosebire de anul 2015, când antreprenori interesați de produsele bio erau oficial aproape 90, în prezent numărul acestora a crescut cu o treime.
În 2017, Ministerul Agriculturii a majorat cu 20 la sută suma subvenției pentru fermierii care aleg să cultive produse ecologice. Această decizie a impulsionat agricultura eco. Iată doar un exemplu concludent: dacă în 2017 pentru subvenționare au fost depuse 39 de dosare în sumă de peste 1 mln 600 mii lei, în 2018 numărul solicitărilor a fost de 74, iar suma a depășit 6 milioane de lei.
