Linkuri accesibilitate

Șefii militari din NATO pregătesc summitul de luna viitoare și „Agenda 2030”


Liderii țărilor din NATO își vor ține reuniunea anuală pe 14 iunie, la sediul din Bruxelles al Alianței.

Șefii militari din NATO pregătesc summitul de luna viitoare și „Agenda 2030”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:11 0:00
Link direct

Pentru a pregăti acel summit, șefii de stat-major ai celor 30 de țări din NATO s-au reunit astăzi la Bruxelles, în persoană, pentru a discuta stadiul actual al misiunilor Alianței, din Afganistan până în Kosovo, dar și situația din țările asociate cu NATO care au părți din teritoriu ocupate de Rusia, și anume: Georgia și Ucraina.

Reuniunea de azi vine după ce la sfârșitul lunii martie şi în cursul lunii aprilie Rusia a mobilizat masiv trupe şi echipamente militare în apropiere de frontiera cu Ucraina şi în Crimeea, sub pretextul unor manevre, stârnind temeri cu privire la o nouă ofensivă împotriva Ucrainei.

Deşi Moscova a anunţat, pe 22 aprilie, că a dispus retragerea la bazele lor a soldaților masați la frontiera cu Ucraina, o parte dintre efective, dar și echipamentul militar, au rămas pe loc, conform unor experţi ucraineni şi imaginilor din satelit.

S-a discutat despre Ucraina și Georgia, ambele țări foste sovietice de la Marea Neagră, cărora NATO le-a făcut încă de la summitul din București din 2008 promisiunea că într-o zi vor intra în Alianță. Asta era însă înainte ca Rusia să ocupe părți din teritoriul celor două țări, în 2008 din Georgia (Osetia de Sud) și în 2014 din Ucraina (Crimeea anexată și sprijin militar activ al Rusiei pentru secesioniștii din Donbas). În ambele cazuri, Rusia a încălcat direct tratatele internaționale, ceea ce a fost un lucru fără precedent în istoria recentă, cu toate că o provincie autonomă din Georgia, Abhazia, făcuse deja secesiune încă din 1992.

Șefii de stat major au mai discutat și „Agenda 2030”, care stabilește conceptele strategice ale NATO pentru următorul deceniu.

Reuniunea șefilor de stat major a venit și după discuțiile secretarului general Jens Stoltenberg cu liderii din Serbia și Kosovo

NATO rămâne în Kosovo

Prima decizie, anunțată de Stoltenberg, a fost aceea că „NATO rămâne în Kosovo”. Stoltenberg a pus astfel capăt speculațiilor care vorbeau despre dorința unor țări importante din NATO de a retrage trupele din Kosovo, așa cum se face cu cele din Afganistan.

Este vorba de așa-numita KFOR (Forțele din Kosovo), forță militară condusă de NATO cu scopul menținerii păcii în Kosovo, decisă de ONU în 1999, după sfârșitul războiului din Kosovo. La KFOR iau parte atât militari din România, cât și din Republica Moldova.

Stoltenberg a făcut anunțul că NATO va rămâne în Kosovo imediat după întâlnirea sa cu președintele sârb Aleksandar Vučić, care a spus că secretarul general NATO i-a dat toate asigurările în privința securității în Balcani.

“Pentru că vorbim despre anumite zvonuri […] Stoltenberg a spus foarte limpede că va fi menținut KFOR” a spus Vučić.

Unele țări, cum este Croația, ar dori ca efectivele KFOR să fie sporite și Zagrebul și-a propus participarea. Serbia, în schimb, nu este foarte încântată de ideea că trupe croate ar putea fi desfășurate în Kosovo, fie și în cadrul KFOR.

Pentru Serbia, care a fost în război cu Croația înainte de a fi cu Kosovo, prezența trupelor croate în republica albaneză secesionistă aduce prea multe înțelesuri greu de acceptat.

Afganistan: conflictul deja uitat

Într-un alt conflict, cel din Afganistan, generalul american care comandă forțele de acolo, Austin Scott Miller, a acordat un rar interviu BBC-ului, în care recunoaște cu franchețe că se așteaptă la creșterea violenței, după retragerea trupelor occidentale, prevăzută a fi completă și definitivă pe data de 11 septembrie, dar a promis că Washingtonul va continua să sprijine guvernul lui Ashraf Ghani și după acea dată.

Joe Biden a ales data de 11 septembrie (în loc de 1 mai, cum anunțase anterior Donald Trump), pentru că anul acesta se împlinesc 20 ani de la „09/11”, atacurile din New York ce au dus la această intervenție din Afganistan care a durat două decenii, cel mai lung război din istoria SUA.

Șeful de stat major al NATO, Stuart Peach, a repetat astăzi, la încheierea reuniunii de astăzi, că „nu există soluție militară în Afganistan”.

Israel și conflictul cu Hamas și Gaza

S-a vorbit marți și despre conflictul din Orientul Apropiat. Șeful Statelor Majore reunite americane, generalul Mark Milley, avertizase luni Israelul cu privire la riscul extinderii conflictului cu Hamas dincolo de Fâşia Gaza, subliniind că "nimeni nu are interesul să continue luptele".


„Nimeni nu neagă dreptul Israelului de a se apăra", le-a declarat generalul Milley jurnaliştilor în avionul cu care zbura spre Bruxelles, la reuniunea NATO. Dar „sunt ucişi civili, sunt ucişi copii", a subliniat generalul Milley.

Între timp, în Consiliul de securitate ONU, Statele Unite s-au opus încă o dată adoptării unei declaraţii care îndemna la „încetarea violenţelor" între israelieni şi palestinieni.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG