Linkuri accesibilitate

Ștefan Gligor: „Deoligarhizare înseamnă reforma justiției, eliminarea controlului oamenilor compromiși puși de Plahotniuc și asociații săi”


Ștefan Gligor

Un interviu cu juristul, expert în politici publice de la Chișinău.

Conceptul reformei justiției este sprijinit de liderii coaliţiei de guvernare dar respins deocamdată de instituţiile de drept. Juristul Ștefan Gligor, expert în politici publice sugerează că rezistenţa sistemului judecătoresc a slăbit şi procesul va lua turații.

O discuție cu juristul Ștefan Gligor despre procesul de reformare a justiției în Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:13 0:00
Link direct


Europa Liberă: De când a fost preluată puterea la Chișinău de coaliția ACUM-PSRM de la democrați, se tot vorbește că în cadrul sistemului instituțiilor de drept ar exista o rezistență puternică împotriva reformei. Se va găsi un compromis sau se va merge în continuare la confruntare între cei care exprimă – așa cum spun ei – voință politică și cei care trebuie să implementeze această reformă?

Ștefan Gligor: „Reforma trebuie gândită în așa fel, încât rezistența sistemului să nu mai conteze. Este clar că acei care ajung la concluzia că e nevoie de o reformă serioasă în domeniul justiției vor veni peste acei care au făcut Parlamentul, Guvernul și societatea să creadă că este necesară petrecerea acestei reforme. Noi vorbim despre oamenii care au diseminat corupție, care au încălcat lege și care astăzi se vor protejați de ilegalitățile pe care le-au comis în timpul regimului Partidului Democrat și al lui Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Pe interior, cum se face această curățare, curățenie despre care se vorbește că e nevoie de ea ca de aer proaspăt?

Ștefan Gligor: „La momentul actual nicicum nu se face această curățenie și curățare. Reforma prevede crearea unei comisii de evaluare/reevaluare și atestare a procurorilor și judecătorilor, care urmează să fie compusă din două colegii a câte 10 persoane cu mandat de reatestare a judecătorilor care doresc să activeze în

Astăzi, proiectul reformei se limitează la reatestarea și evaluarea doar a președinților și vicepreședinților...


viitoarea Curte Supremă de Justiție – 17 persoane – și de reatestare a judecătorilor din instanțele ierarhic inferioare, precum sunt curțile de apel și instanțele judecătorești, dar doar a conducerii acelor instanțe.

Astăzi, proiectul reformei se limitează la reatestarea și evaluarea doar a președinților și vicepreședinților, adică președinților de colegii ale curților de apel și ale instanțelor judecătorești.”

Europa Liberă: Dar în interiorul sistemului există frământări? Cel puțin ar putea să apară și acolo două tabere – una care susține reforma și alta care se mai împotrivește.

Ștefan Gligor: „Este absolut clar că acei care au servit regimul PD-ist și au scuipat și călcat legea civilă și legea penală și administrativă în picioare sunt foarte nemulțumiți de intervenția Parlamentului în puterea judecătorească cu scopul de a face ordine. De asta ei încearcă să opună rezistență și avem această Adunare generală a judecătorilor, care a fost convocată de către Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție într-un mod absolut dubios și astfel putem spune că există din interiorul sistemului judecătoresc o tentativă de a prelua inițiativa, a revoca membrii Consiliului Superior al Magistraturii, care au decis într-un final totuși pe anumite segmente să fie cooperanți în direcția curățării sistemului și exprimării acordului cu privire la urmărirea penală a judecătorilor corupți, odioși și în consecință – prin intermediul acestui miniatac, contraatac al judecătorilor, al unui grup de judecători din cadrul sistemului – se dorește neutralizarea acelor membri ai CSM-ului care în trecut au servit PD-ul; dar astăzi, iată că încearcă să demonstreze utilitatea lor prin aplicarea legii și schimbarea la față, se dorește revocarea lor și încetarea mandatului lor și alegerea unor alți membri în Consiliul Superior al Magistraturii din partea judecătorilor, însă avem mari probleme la capitolul legalității acestei adunări, care din start arată a făcătură ce a avut drept scop identificarea oamenilor...”

Europa Liberă: Tergiversarea sau incertitudinea aceasta până când poate continua?

Ștefan Gligor: „Această incertitudine va continua până nu va fi definitivat conceptul de reformă a justiției și până nu va fi adoptat conceptul de reformă a justiției. Vedeți că există anumite limite care sunt stabilite de Constituție, este un joc destul de dificil. Autoritățile la început au sperat că lucrurile vor merge nu știu cum de la sine și s-a pierdut timpul prețios.”

Europa Liberă: Dar nici nu se pliază opiniile, cel puțin, ale șefului statului cu ale șefei Executivului.

Ștefan Gligor: „Contează opinia președintelui fracțiunii PSRM și a membrilor fracțiunii PSRM. Să iasă să ne spună că nu sunt de acord cu anumite lucruri, dar nu vedem

Pentru a evita aceste neînțelegeri și disensiuni, trebuie să existe un organ comun al majorității parlamentare, un organ de coaliție, consiliu coordonator al acestei alianțe...


aceste lucruri. Mai mult, socialiștii, unii din ei se plâng de faptul că cu ei nu se coordonează și că nu sunt luați în considerație în anumite momente.

Pentru a evita aceste neînțelegeri și disensiuni, trebuie să existe un organ comun al majorității parlamentare, un organ de coaliție, consiliu coordonator al acestei alianțe, pentru că ea este compusă din trei componente, care ar duce evidența subiectelor pe agenda coaliției, ar organiza audieri și consultări, și coordonări cu privire la elaborarea pozițiilor comune și ar formaliza în documente scrise acele acorduri care au fost atinse per puncte, ca să nu se întâmple că după ce verbal, precum se face acum, se coordonează niște momente, cineva își schimbă opinia și începe să spună că „dar eu am înțeles altceva”. Într-o coaliție întotdeauna este nevoie de documente elaborate, coordonate și semnate de toți membrii coaliției, ca să nu existe după asta...”

Europa Liberă: Dar despre opiniile diferite ale președintelui Dodon și premierului Sandu ce ne puteți spune?

Ștefan Gligor în studioul Europei Libere la Chișinău
Ștefan Gligor în studioul Europei Libere la Chișinău

Ștefan Gligor: „Igor Dodon este președintele Republicii Moldova, el nu este președintele Partidului Socialiștilor, nu este președintele doar al celor care au votat pentru el, este președintele tuturor.”

Europa Liberă: El oricum se implică.

Ștefan Gligor: „El se implică, își expune opinia, d-lui are atribuțiile prevăzute de Constituție, ele sunt strict reglementate și ele nu au nicio treabă cu creația legislativă. D-lui are atribuții în domeniul politicii externe, are anumite atribuții în domeniul securității, domeniul militar și asta-i cam tot. Deci, noi trebuie...”

Europa Liberă: Dar insistențele Maiei Sandu?

Ștefan Gligor: „D-nei este prim-ministru și d-nei are dreptul la inițiativă, la elaborarea politicilor publice, inclusiv în domeniul justiției, pentru că Ministerul Justiției este acel minister care este responsabil de respectivele politici și desigur că este parte din atribuțiile și obligațiile d-nei. Igor Dodon are o opinie, el ar dreptul s-o comunice; că există disensiuni, clar că există, ei sunt atât de diferiți.

Pe noi ne interesează ca ei să-și onoreze promisiunile date

Deoligarhizare înseamnă reforma justiției și înseamnă eliminarea controlului, oamenilor compromiși puși în fotolii de Plahotniuc și asociații săi ...


oamenilor, pentru care au mandat din partea poporului de deoligarhizare. Deoligarhizare înseamnă reforma justiției și înseamnă eliminarea controlului, oamenilor compromiși puși în fotolii de Plahotniuc și asociații săi din instituțiile statului. Or, acest proces este unul anevoios, greoi și nu foarte promițător la momentul de față. Da, e nevoie de o reformă a justiției.”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă în justiție în acest timp când apele rămân atât de tulburi?

Ștefan Gligor: „Ce s-a întâmplat și până acum, zeci de ani – corupție, mită, batjocură, organe de urmărire penală care își bat joc de oameni. Noi avem o mizerie, avem un sistem de mizerie. Acest sistem trebuie reformat, dar el pe moment a intrat într-o state de statu-quo, procurorii, judecătorii râd de aceste tentative stângace ale majorității parlamentare și ale Guvernului de a interveni și a face ordine, râd de faptul că se simte lipsa unui pumn, e vorba de niște degete răzlețite și nicidecum de un pumn care dorește această reformă. Deci, acest sistem evident că este reticent și nu are nicio treabă. Ei au comis atâtea ilegalități că lor desigur că le este în grijă că va veni cineva care va ordona lucrurile și va începe să investigheze de acum înapoi și să pună procesele de acum înainte.”

Europa Liberă: Apele se pot limpezi odată cu desemnarea viitorului procuror general?

Ștefan Gligor: „Viitorul procuror general fără o reformă a justiției cap-coadă care vizează judecătorii, procurorii, ofițerii de urmărire penală și o reformă care vizează organele de autoadministrare a sistemului judecătorilor și procurorilor este inutil.”

Europa Liberă: Dacă eșuează tentativele ducerii la bun sfârșit a acestei reforme în justiție, se destramă coaliția?

Ștefan Gligor: „Orice în această coaliție este o piatră de încercare. Noi vedem că există mari probleme în a păstra integritatea coaliției la nivelul Blocului ACUM, nemaivorbind deja de păstrarea coaliției la nivelul Blocului ACUM-PSRM. Și pe interior este dificil să te clarifici când ai știuca, lebăda și racul, care visează...”

Europa Liberă: Racul, broasca și o știucă.

Ștefan Gligor: „Broasca, racul și o știucă, ego-uri, orgolii, mediocritate, din convingere, din prostie, pe bani. Pe mine mai puțin mă interesează, dar este jalnic ceea ce...”

Europa Liberă: Dar nu se spulberă așteptările cetățenilor de la această guvernare și, mai ales, de la faptul că nu se recâștigă încrederea în instituțiile de drept?

Ștefan Gligor
Ștefan Gligor

Ștefan Gligor: „Noi vedem multă furie, dezamăgire; noi vedem aceste partide politice pierzând din capitalul politic în ajunul alegerilor; noi vedem dezamăgirea imensă a oamenilor de faptul că la Ministerul de Interne nu a fost implementată niciun fel de reformă, nimeni nu a fost dat afară; noi nu vedem oameni care ar fi fost puși sub investigație, împotriva cărora s-ar fi pornit urmărire penală pentru abuzurile comise în acești trei ani de zile. Noi am avut atâția protestatari arestați, chinuiți, încarcerați pe nedrept, politicieni, consilieri, primari hărțuiți, urmăriți, șantajați și nimeni din ofițerii de urmărire penală și din polițiștii care au făcut aceste lucruri, că nu le-a făcut Sfântul Duh, ei au făcut aceste lucruri...

Din păcate, noi nu am văzut nicio anchetă credibilă, niciun

Nu am văzut nicio anchetă credibilă, măcar o schiță de proiect de reformă a Inspectoratului General de Poliție și a Ministerului de Interne...


fel de claritate în acest sens, măcar o schiță de proiect de reformă a Inspectoratului General de Poliție și a Ministerului de Interne. Și astea sunt lucruri pe care oamenii cu un anumit nivel de conștiință și pregătire le obiectează Blocului ACUM și ministrului de Interne, și ministrului Justiției, și prim-ministrului Maia Sandu.

Și există o mare-mare dezbatere la nivel de oameni cu un anumit grad de informare și conștiință, și studii cu privire la aceste subiecte și, din păcate, proasta comunicare a Guvernului dăunează și mai mult situației, pentru că în loc să facă claritate și să vină să spună: „Uitați-vă, dragi oameni, noi avem restanțe, noi înțelegem, recunoaștem, dar uitați-vă noi facem tentativele cu bună-credință de a corecta lucrurile”, se recurge la aroganță, se recurge la ignoranță. Și asta este o mare problemă. În politică, comunicarea face 75 la sută din succes.”

Europa Liberă: Occidentul s-a angajat să sprijine Republica Moldova în această dificilă reformă a justiției. Atât Bruxelles-ul, cât și Statele Unite ale Americii au spus că sunt gata să ofere tot sprijinul pe care îl cere Republica Moldova.

Ștefan Gligor: „Eu nu prea am văzut Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii să condiționeze asistența cu un anumit plan de activitate și de realizare a reformelor, deși eu consider că orice ajutor oferit din străinătate, ajutor de asistență macrofinanciară ar trebui să fie unul condiționat. Asta ar ajuta foarte mult Guvernul să înțeleagă ce are de făcut, pentru că și ei...

Ei nu s-au născut prim-miniștri, ei sunt oameni în mare

Societatea se află într-o stare deplorabilă și de asta partenerii noștri externi ar trebui să ajute Guvernul nostru să înțeleagă care sunt prioritățile...


parte veniți din domeniul neguvernamental și ei învață din mers. Or, timp avem foarte puțin, iar societatea se află într-o stare deplorabilă și de asta partenerii noștri externi ar trebui inclusiv să ajute Guvernul nostru să înțeleagă care sunt prioritățile; și, reieșind din faptul că ei au o experiență vastă de colaborare, conlucrare și parteneriate cu multe alte state, inclusiv la fel de dezavantajate și corupte, și ineficiente ca Moldova, ei ar putea să dea niște linii de direcție foarte bune Guvernului nostru, ca să nu se relaxeze, să nu creadă că a trecut de criză ș.a.m.d., pentru că eu văd riscuri mari, multe și iminente, riscuri și pericole pentru care nu există la momentul actual reacții adecvate.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG