Statele Unite au îndemnat liderii R. Moldova să continue reformele democratice în urma alegerilor de duminică, încheiate fără un câștigător detașat. Expertul în politici publice Ștefan Gligor spune ca alegerile din 24 februarie nu au fost libere şi corecte.
Europa Liberă: Statele Unite îndeamnă liderii de la Chișinău să ia măsuri rapide pentru formarea unui nou Guvern, care să slujească poporului prin combaterea corupției, promovarea reformelor în justiție, asigurarea înaintării Moldovei pe traiectoria ei democratică. Ce scenarii postelectorale vă par mai plauzibile? Cine cu cine ar trebui să creeze o coaliție în Parlament pentru a desemna un premier care să formeze Guvernul?
Ștefan Gligor: „Opinia mea nu coincide cu opinia Statelor Unite ale Americii. Eu consider că în actuala situație, atunci când nici un partid politic nu are majoritate clară și, luând în considerare că aceste alegeri au fost cele mai ilegale, corupte din istoria țării, nu consider posibilă formarea unei majorități în Parlament în formatul actual, care cu adevărat ar implementa reforme, oricare ar fi natura acestora. În special, reformele despre care vorbește Departamentul de Stat al Statelor Unite, din câte am înțeles.
Ce este posibil de făcut și ce este necesar de făcut în această situație este adoptarea unui pachet legislativ prin care s-ar anula sistemul electoral mixt și s-ar reveni la sistemul proporțional, s-ar elibera din funcție procurorul general, șeful CNA, s-ar schimba și componența Comisiei Electorale Centrale cu oameni cu adevărat independenți și s-ar crea premise pentru alegeri anticipate, dar de data asta libere, corecte, fără corupție electorală, fără presiune, șantaj și utilizarea resurselor administrative.
Doar în cazul în care vom restarta statul și instituțiile acestuia și vom organiza alegeri libere și corecte, alegeri anticipate, care s-ar solda cu un adevărat exercițiu de exprimare a suveranității poporului, oricare ar fi rezultatul acestora, putem vorbi despre reforme și legalitatea acestora.”
Europa Liberă: Ideea aceasta o acreditează și liderii blocului ACUM că alegerile anticipate le-ar accepta numai dacă se schimbă sistemul electoral și se revine la cel proporțional, dar într-un interviu cu Europa Liberă unul dintre fruntașii democraților, Vladimir Cebotari, care este vicepreședintele PD, a spus că PPDA s-a creat ca formațiune politică tocmai pentru că a insistat pe ideea modificării sistemului electoral.
Ștefan Gligor: „Dl Cebotari ar trebui să știe că nu există sisteme electorale bune și rele, există sisteme adecvate și neadecvate. Luând în
Trebuie să revenim la recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în opinia din 2014 și 2017...
considerare faptul capturării instituțiilor statului și câtă corupție electorală a înflorit în sistemul electoral mixt, ca niciodată trebuie să revenim la recomandările Comisiei de la Veneția, formulate în opinia din 2014 și 2017, prin care au citit viitorul și ne-au spus că vor fi niște alegeri cu multă corupție electorală, cu multă corupție în rândul alegătorilor și în rândul candidaților și acest lucru a avut loc și s-a întâmplat exact așa cum a prezis Comisia de la Veneția și o mulțime de experți de la Chișinău, din societatea civilă.
Astfel, argumentele dlui Cebotari nu sunt pertinente și acest sistem nu are ce căuta în viața publică a Republicii Moldova. Asta este o reformă fundamentală, care trebuia să fie făcută în interesul poporului, și nu al Partidului Democrat, care este principalul beneficiar al acestor alegeri.”
Europa Liberă: Dar ați vrut să spuneți și despre posibile scenarii. În caz că sunt validate cele 101 mandate, ce e previzibil să se întâmple în Legislativ?
Ștefan Gligor: „Noi avem o situație în care este cert faptul că Partidul Democrat va încerca să formeze o majoritate și să rupă din Partidul Socialiștilor și din blocul ACUM numărul necesar de mandate, este vorba de 10, 11 mandate. În același timp, toți actorii politici, în special Partidul Socialiștilor trebuie să înțeleagă că ei s-au autodeclarat partid antisistem, antioligarhic și au promis niște lucruri cetățenilor și dacă ei acceptă fracționarea acestei fracțiuni a deputaților lor, că aici ține și de deputați, fracționarea lor, plecarea unei părți sau acceptă o coaliție pe față cu Partidul Democrat, asta înseamnă moarte politică pentru Partidul Socialiștilor.”
Europa Liberă: Igor Dodon a dat de înțeles că ar putea respinge un candidat la funcția de premier înaintat de o majoritate care ar atrage și transfugi.
Ștefan Gligor: „Nu întotdeauna este relevant ce spune Igor Dodon. Igor Dodon acum nu este o persoană de referință, persoanele de referință sunt aleșii Partidului Socialiștilor, oamenii care au fost aleși în aceste alegeri, ei ca partid au avut cel mai mult de pierdut din toți actorii electorali din cauza sistemului mixt. Ei acum sunt în proces de conștientizare a greșelilor enorme pe care le-au făcut sub influența Partidului Democrat, jucând rolul de satelit și jucând rolul de partid subordonat politic, care colabora atunci când le-a fost, credeau ei că le-a fost convenabil.
Acum această entitate politică poate să dispară, să se auto-anihileze făcând coaliție cu PD sau fracționându-se și pierzând un număr de deputați, care vor face coaliție cu PD și majoritatea necesară sau ei pot să-și salveze partidul printr-un comportament integru și prin exercitarea mandatului dat de oameni.
Mesajul nostru este foarte simplu: se adoptă un pachet de legi de către acești 61 de deputați ai ACUM și din partea socialiștilor. Nu este vorba despre o coaliție de guvernare, este vorba despre adoptarea unui pachet legislativ. Dacă socialiștii nu fac acest lucru și nu merg la aceste acțiuni de eliberare a instituțiilor de sub influența politicului, ei, practic, își declară moartea politică. Și în timp, eu sunt sigur că vor dispărea, încet-încet vor dispărea de pe eșichierul politic sau vor fi pur și simplu înlocuiți de un alt proiect de stânga. De asta este absolut rațional și e o chestie de supraviețuire pentru socialiști să adopte un pachet de legi sub presiunea societății civile împreună cu deputații blocului ACUM, un pachet de legi care ar elibera instituțiile. Eu înțeleg critica care vine din partea multora, înțeleg scepticismul, întotdeauna vor fi oameni care au...”
Europa Liberă: Exact. Lumea vorbește că iar trebuie să se cheltuiască bani, iar trebuie să fie folosită resursa administrativă...
Ștefan Gligor: „Astea sunt argumente, nu vă supărați, astea sunt ultimele argumente care ar trebui să existe în această discuție. Noi vorbim astăzi despre existența sau inexistența unui stat. Pe cine îl mai doare capul de niște bani care se vor cheltui pentru un scrutin în care
Acum e vorba de supraviețuirea societății noastre...
oamenii să-și recâștige suveranitatea? Deci trebuie să fii rupt de realitate ca să invoci astfel de argumente. Asta este pur și simplu incredibil. Acum e vorba de supraviețuirea societății noastre.
Dacă noi nu deblocăm lucrurile astăzi, noi vom pierde populație în continuare într-un regim galopant, noi vom ajunge cu un bazin electoral și mai mic, el a scăzut anul acesta, a scăzut foarte, foarte bine cum a scăzut. Noi vom ajunge în 2023 numai Dumnezeu știe în ce stare ca stat și ca societate. Aceste riscuri sunt greu de calculat, dar este clar că ele sunt mari și negative, sunt pericole foarte clare. De asta am argumentat foarte clar, deschis, înțelegând reacția adversă a unor susținători din partea partidelor respective, care au adoptat cumva un comportament, să spunem așa, emoțional și nu de analiză și de percepție a perspectivei sau în context, însă acest lucru este necesar de explicat și sunt mai mulți oameni care înțeleg și vorbesc despre asta.”
Europa Liberă: Deci rămâneți la ideea că doar alegerile anticipate pot salva o situație de criză în Republica Moldova?
Ștefan Gligor: „Nu, eu rămân în continuare convins de faptul că doar alegerile anticipate organizate în baza sistemului proporțional, după eliberarea justiției și a organelor de drept, și numirea unei Comisii Electorale Centrale independente, pot debloca lucrurile în Republica Moldova și da o șansă.”
Europa Liberă: Foarte pe scurt vă mai cer o opinie, dle Gligor. Se vehiculează, se speculează cu ideea că ar putea să fie validat un număr mai mic de mandate pentru deputații în Parlament, nu 101, dar 80 și atunci va fi mai ușor să fie creată o majoritate parlamentară, care să decidă cine să guverneze Republica Moldova. E doar o speculație sau are șanse la viață?
Ștefan Gligor: „Asta nu este o speculație, asta este o prevedere legală a Codului Electoral, și anume art. 101, alin. 1 și alin 2, care spune că alegerile se consideră ca fiind petrecute, dacă se validează 2/3 din mandate pe liste proporționale și 2/3 din circumscripții uninominale, rezultatele alegerilor în 2/3 din circumscripțiile uninominale. Am avertizat despre existența acestui risc în iulie 2018, că pot fi invalidate alegerile fără anularea rezultatului general național în până la 17 circumscripții uninominale. De asta dacă, să zicem, vor avea probleme în a obține un număr anumit de mandate, ar putea invalida rezultatele în mai multe circumscripții uninominale și organiza acolo alegeri repetate, iar Curtea Constituțională ar putea, de exemplu, valida 50 de deputați pe liste proporționale și avem, din 51 scădem 17 și obținem numărul de mandate care vor fi validate, de exemplu, pe uninominale. Pot fi și 5, și 7, cât vor avea ei nevoie. Și de asta am avertizat și am vorbit că Curtea Constituțională este crucială și numirile recente la Curtea Constituțională explică de ce a mers Partidul Democrat la sfidarea opiniei publice și a partenerilor externi numind persoane atât de părtinitoare și legate de Partidul Democrat la Curtea Constituțională, anume pentru a face aceste aranjamente în cazul în care vor avea o problemă în asigurarea majorității parlamentare.”
Europa Liberă: Și cât de legitimă ar fi o asemenea guvernare?
Ștefan Gligor: „O asemenea guvernare nu ar fi legitimă și nu ar fi reprezentativă și o asemenea guvernare nu trebuie să aibă loc. Dacă noi ajungem în situația în care mai așteptăm patru ani, este foarte greu de prezis rezultatul, dar cu certitudine nu este unul pozitiv. Acum ce poate opri Curtea Constituțională, eu cred că este vorba numai de un protest, un protest masiv. Chiar dacă noi vom ajunge la acest risc cu Curtea Constituțională, chiar dacă se validează mandatele și se încearcă votarea acestui pachet legislativ, noi suntem conștienți de existența riscului Curții Constituționale, care ar putea declara neconstituțional pachetul acela de legi, însă a renunța la o astfel de tentativă înseamnă în general a renunța la orice luptă, pentru că eu, de exemplu, nu înțeleg ce înseamnă „opoziție dură” în Parlamentul Republicii Moldova odată ce nu ai suficiente mandate, nu înțeleg ce înseamnă această expresie.”
Europa Liberă: Expresia de a fi în opoziție cu cei care vor guverna?
Ștefan Gligor: „A fi în „opoziție dură”, așa cum ne spun reprezentanții blocului ACUM.”
