Linkuri accesibilitate

Problema preelectorală a salariilor bugetare - Judit Ferencz


Ia un salariu bugetar, scade 50 la sută, şi adună rezultatul cu suma iniţială. Dacă-ţi iese o criză economică în toată regula, ai calculat corect – astfel rezumă Transindex problema preelectorală a salariilor bugetare. Şi dacă tot veni vorba de salarii şi resurse bugetare, Transindex mai face o observaţie. Salariul mediu în România este de cca. 1.700 de lei. Suma totală a impozitelor şi taxelor plătite către stat se ridică la 470 de lei. Teoretic. Practic, în sectorul privat, forţa de muncă se angajează cu salariu minim pe economie, iar pentru plata restului se inventează tot felul de contracte. Angajatul primeşte aceeaşi sumă, dar dările către stat se reduc la 190 de lei. Adică statul pierde 280 de lei lunar, după fiecare angajat.

Krónika punctează câteva aspecte ale scandalului iscat în urma deciziei de a majora cu 50 % salariile profesorilor. Premierul contestă decizia parlamentului la Curtea Constituţională. În ultimii patru ani, Curtea Constituţională a fost sesizată cam des. A mediat şi a iscat dispute între guvern şi şeful statului, între parlament şi şeful statului. Acum trebuie să se pronunţe în cazul executiv vs. legislativ. Interesantă problemă: dacă guvernul va avea câştig de cauză, se poate crea un precedent periculos. Un precedent pentru absolvirea executivului de la executarea deciziilor parlamentului.

Hargita Népe publică un reportaj de atmosferă. Un reportaj despre atmosfera de lucru în instituţiile statului. Deşi nu ştiu încă nimic concret, angajaţii se pregătesc de grevă. Se plâng şi visează la salarii majorate, conştienţi fiind totuşi că nu prea au la ce spera. Doar la Prefectură, la Prefectura din Harghita, domneşte calmul. Ştiţi, Prefectura nu are sindicat, noi continuăm nestingheriţi activitatea în toate departamentele noastre – explică purtătorul de cuvânt.

Allgemeine Deutsche Zeitung comentează o altă decizie a parlamentului. Legislativul s-a pronunţat: casele naţionalizate, cumpărate de chiriaşi, nu mai pot fi retrocedate proprietarilor. Ei vor primi în schimb despăgubiri, la valoarea pieţei. Ceea ce remarcă ADZ: în sfârşit, preşedintele şi premierul de aceeaşi parte a baricadei, ambii nemulţumiţi de decizie.

Háromszék, despre acelaşi subiect: proprietarii nu îşi recapătă proprietăţile, vândute nu de ei, ci de statul care le-a confiscat. Chiriaşii care le-au cumpărat în anii ’90 la un preţ derizoriu, se pot bucura de ele. Statul îşi recunoaşte totuşi vina de fi vândut bunurile altora şi-i despăgubeşte pe proprietari. Din bani publici, fireşte.

Şi încă o lege la sfârşit de mandat: legea cinematografelor. Háromszék explică despre ce este vorba. Majoritatea cinematografelor din România s-a închis. Există mai multe judeţe fără săli de proiecţii. Alarmaţi, parlamentarii au decis să remedieze problema. Obligând administraţiile locale să reamenajeze vechile săli de cinematograf. Cu menţiunea că nu trebuie să suporte din bugete proprii toate costurile: au dreptul de a atrage investitori în această afacere deloc profitabilă.

Népújság reia un subiect mai vechi. Zilele următoare instanţa se va pronunţa pentru a treia oară în cazul străzii Kossuth Lajos din Târgu Mureş. Potrivit unei hotărâri din 2005 a consiliului local, pe atunci, majoritar UDMR, strada Călăraşilor recapătă numele Kossuth Lajos. Hotărârea locală a fost contestată, argumentând că numele lui Kossuth Lajos aduce atingere siguranţei statului naţional şi unitar. Au urmat sentinţe şi contestaţii. Dosarul s-a tot îngroşat. Printre altele, conţine raportul Ministerului de Externe. Un raport favorabil lui Kossuth, în care se arată: în SUA, Kossuth Lajos este recunoscut. Are şi o statuie în clădirea Congresului American.
XS
SM
MD
LG