Într-un articol intitulat „Noul colonialism” prestigioasa revista britanică „The Economist” informează că Bulgaria dorește să fie controlată de experți europeni așa cum după 1944 a fost guvernată de consilierii sovietici.
Supus unor critici tot mai dure din partea Bruxellesului, guvernul dominat de foștii comuniști încearcă, cu 3 luni înainte de alegeri, o nouă politică fața de Comisia Europeană. Primul ministru Stanișev a convocat ambasadorii țărilor membre, pentru a anunța un plan ce trebuie să garanteze prezență mai activă a experților Comisiei în instituțiile de stat.
Mecanismul este o noutate pentru Uniunea dar nu și pentru Bulgaria în care consilierii sovietici au urmărit îndeaproape după 1944 cum se face naționalizarea, colectivizarea și industrializarea. Ultimele anchete arată că 80 la sută din cetățenii bulgari nu au încredere acum în guvern, parlament și tribunale. În schimb 75% au încredere în instituțiile europene.
Ca să nu fie depășit de evenimente, primul-ministru a cerut prezență europeana mai activă în conducerea țării. În acest mod el speră că nu va mai fi acuzat cel puțin de lipsa de dorință de a asculta sfaturile Bruxellesului. Varianta inițială a planului său care prevedea renunțarea la sistemul de monitorizare în schimbul prezenței europene mai active, a generat reacții negative la Bruxelles. Stanișev a renunțat imediat la trocul cu monitorizarea spunînd că a fost înțeles greșit.
În condițiile adâncirii crizei Bulgaria are o nevoie urgentă de reluarea finanțării europene oprită ca o reacție la corupția în etajele superioare ale puterii. Noul plan poate fi privit ca o încercare de a fi recuperată încrederea pierdută.
Stanișev a renunțat la acuzațiile de standarde duble și a cerut Uniunii să trimită căteva zeci de experți "acolo unde slăbiciunile pot fi definite drept structurale și pot fi îndreptate de autorități”. Experții urmează să urmărească în special tribunalele, procuratura, cercetarea penală şi gestionarea fondurilor europene. Ministrul de externe Kalfin a mers și mai departe, propunând chiar aplicarea modelului în toate țările-membre.
Supus unor critici tot mai dure din partea Bruxellesului, guvernul dominat de foștii comuniști încearcă, cu 3 luni înainte de alegeri, o nouă politică fața de Comisia Europeană. Primul ministru Stanișev a convocat ambasadorii țărilor membre, pentru a anunța un plan ce trebuie să garanteze prezență mai activă a experților Comisiei în instituțiile de stat.
Mecanismul este o noutate pentru Uniunea dar nu și pentru Bulgaria în care consilierii sovietici au urmărit îndeaproape după 1944 cum se face naționalizarea, colectivizarea și industrializarea. Ultimele anchete arată că 80 la sută din cetățenii bulgari nu au încredere acum în guvern, parlament și tribunale. În schimb 75% au încredere în instituțiile europene.
Ca să nu fie depășit de evenimente, primul-ministru a cerut prezență europeana mai activă în conducerea țării. În acest mod el speră că nu va mai fi acuzat cel puțin de lipsa de dorință de a asculta sfaturile Bruxellesului. Varianta inițială a planului său care prevedea renunțarea la sistemul de monitorizare în schimbul prezenței europene mai active, a generat reacții negative la Bruxelles. Stanișev a renunțat imediat la trocul cu monitorizarea spunînd că a fost înțeles greșit.
În condițiile adâncirii crizei Bulgaria are o nevoie urgentă de reluarea finanțării europene oprită ca o reacție la corupția în etajele superioare ale puterii. Noul plan poate fi privit ca o încercare de a fi recuperată încrederea pierdută.
Stanișev a renunțat la acuzațiile de standarde duble și a cerut Uniunii să trimită căteva zeci de experți "acolo unde slăbiciunile pot fi definite drept structurale și pot fi îndreptate de autorități”. Experții urmează să urmărească în special tribunalele, procuratura, cercetarea penală şi gestionarea fondurilor europene. Ministrul de externe Kalfin a mers și mai departe, propunând chiar aplicarea modelului în toate țările-membre.
