Acuzele societății civile pentru „probleme de integritate”

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a făcut ieri publică o listă cu 47 de candidaţi care ar avea ceea ce reprezentanţii societăţii civile numesc „probleme de integritate”, dintre care, cei mai mulţi, 30, sunt candidaţi pe lista partidului comuniştilor. Primul în topul celor ce, potrivit autorilor acestei iniţiative, nu ar avea cel puţin dreptul moral să pretindă la funcţia de deputat, e liderul PCRM, preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, suspectat că ar exercita presiuni asupra justiţiei şi organelor de drept, că şi-ar fi subordonat un şir de instituţii de presă şi ar fi utilizat masiv resursele statului în campaniile electorale.

Mai figurează printre cei 30 de candidaţi comunişti cu probleme şi speakerul Marian Lupu, premierul Zinaida Greceanîi, precum şi ministrul economiei Igor Dodon, ministrul de externe Andrei Stratan, vice-premierul Victor Stepaniuc şi deputaţii Eugenia Ostapciuc, Maria Postoico, Vladimir Ţurcan sau Vadim Mişin, cărora le sunt incriminate depăşirea atribuţiilor de serviciu, protecţionism, imixtiune în justiţie sau însuşirea ilegală de proprietăţi. Cum pot fi verificate acuzele societăţii civile şi în ce măsură ele vor fi luate în considerare – aceste şi alte întrebări le vom adresa acum cu Petru Macovei, unul dintre reprezentanţii Initiativei Civice pentru un Parlament Curat şi cu editorialistul de la „Jurnal de Chişinău”, Petru Bogatu.

Initiativa civica “Pentru un Parlament Curat” este pregatita sa faca fata unor procese in instanta ce vor fi, inevitabil probabil, intentate de unii dintre candidati certati cu normele morale, sau chiar cu legea, inclusi pe listele electorale ale partidelor politice din Moldova, a declarat la Europa Libera Petru Macovei, unul din reprezentatii acestei proiect.

Totodata, considera analistul Petru Bogatu, celalalt invitat al emsiunii, desi initiativa este neindoios salutara si merita remarcat efortul depus de persoanele antrenate in grupul de initiativa, ar fi de obiectat faptul ca filtrul criteriilor de integritate trebuia sa fie mai temeinic, ca prin el sa nu treaca pana la urma o puzderie de persoane cu un palmares extrem de dubios. De asemenea, in opinia editorialistului de la „Jurnal de Chisinau”, nu e clar de ce partidele refuza azi sa-si retraga de pe liste persoanele nominalizate ca neconforme criteriilor de integritate si nesatisfacoatoare a fost colaborarea cu mass-media. “Pentru ca astfel s-ar fi creat poate o alta atmosfera in societate. Initiativa s-a miscat cam greu, cred eu, si nu are impactul pe care ar fi trebuit sa-l aiba si de aceea riscam, parerea mea, sa reeditam si dupa 5 aprilie sistemul ticalosit de la noi”, a precizat Petru Bogatu.

In replica, Petru Macovei a spus că evaluarea integritatii morale a candidatilor inscrisi pe listele electorale a intarziat pentru ca, mai inati, partidele politice au evitat sa prezinte, mai devreme decat le-au facut public, listele lor pentru a putea sa fie monitorizate, dar si pentru ca in Republica Moldova exista prea putin jurnalisti de investigatie profesionisti, care pot sa se ocupe de aceasta monitorizare.

“Trebuie sa tinem cont de faptul ca este prima experienta de acest fel in Republica Moldova. Ea constituie o premiera nu doar pentru societatea civila, dar si pentru partidele politice. Consideram ca o asemenea initiativa este necesara pentru Republica Moldova. Mai devreme sau mai tarziu trebuie sa se produca si la noi schimbarea, in sensul in care societatea civila si presa sa poata face presiuni asupra politicienilor pentru a-i determina sa scoata din liste persoanele care vin in Parlament ca sa-si rezolve niste probleme personale, sa-si schimbe locuinte sau sa faca lobby pentru proiecte de legi dubioase”, a adaugat Petru Macovei.

Chiar daca a insistat asupra unor deficiente ale acestei campanii, Petru Bogatu a declarat in concluzie ca este nevoie de permanentizarea unui astfel de demers, iar societatea civila trebuie sa supravegheze indeaproape activitatea persoanelor cu functii inalte si de acum incolo .


Pentru comparaţie, vom menţiona că pe lista societăţii civile, două partide – cel Liberal şi Partidul Social Democrat – nu figurează cu vreun candidat corupt, iar celelalte – AMN, PPCD, Uniunea Centristă, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Mişcarea Acţiunea Europeană – au pe liste între 1 şi 6 candidaţi controversaţi. Nici partidul comuniştilor şi nici cei din urmă nu se grăbesc, se pare, să-i excludă de pe listele electorale pe candidaţii dezagreaţi de către societatea civilă.