Marţi dimineaţă la ora 6 a sunat poliţia la uşa unor locuinţe din patru landuri federale: în Brandenburg, Saxonia Inferioară, Berlin şi Saxonia. Poliţiştii aveau mandate de percheziţie şi căutau materiale de propagandă neonazistă. Percheziţiile au fost efectuate la activiştii unei grupări auto-intitulate: Tineretul German Fidel Patriei (Heimattreue Deutsche Jugend - HDJ). In cursul dimineţii posturile de radioteleviziune din Germania au difuzat nu numai ştirea legată de această operaţiune a poliţiei, ci au mai relatat despre faptul că ministerul federal de interne a interzis organizaţia amintită.
Despre organizaţia de tineret HDJ se ştie că este o mini-grupare cu aproximativ 400 de membri. Anul trecut ziarele germane au relatat despre taberele de instrucţie paramilitară ascunse în păduri şi despre participanţii expuşi diverselor forme de indoctrinare ideologică. Totodată s-a aflat că în aceste tabere au fost instruiţi tineri între 8 şi 17 ani. Aceşti tineri proveneau, de obicei, din familii care activează tot în cadrul unor formaţiuni radicale de dreapta. Experţi ai fenomenului consideră aceste tabere drept pepiniere politice din care se recrutează mai tîrziu cadrele active pentru partidele radicale de dreapta ca de pildă, Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD).
În pofida legislaţiei restrictive care interzice şi penalizează în Germania propaganda de tip fascist, organizaţiile naţionaliste radicale, deghizate sub diverse denumiri, continuă totuşi să apară. În ultimii ani au fost interzise mai multe organizaţii considerate neonaziste, însă activiştii au găsit rapid modalităţi de refacere a structurilor organizatorice şi logistice în cadrul unor grupări înfiinţate sub altă denumire.
În rapoartele anuale ale Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (adică Serviciul de Informaţii Interne) numărul tinerilor activi în asemenea organizaţii este estimat la aproximativ 31 000. Un studiu recent al Institutului de criminalistică din Saxonia Inferioară prezintă o imagine absolut diferită faţă de statisticile serviciului de informaţii. Potrivit acestui studiu, numai dintre elevii care frecventează clasa a IX-a, cel puţin 34 000, sunt încadraţi în organizaţii radicale de dreapta. Numărul total al tinerilor germani care n-au atins încă vîrsta majoratului şi care activează în astfel de grupări depăşeşte cifra de 100 000.
Percheziţiile care au avut loc marţi, urmate de scoaterea în afara legii a organizaţiei de tineret HDJ, sunt măsuri administrative şi politice menite să stopeze proliferarea extremismului de dreapta.
În ce măsură, autorităţile germane reuşesc să stăpînească acest fenomen prin măsuri represive este o altă problemă. Unii experţi chiar sunt de părere că aceste acţiuni pripite şi, în acelaşi timp, spectaculoase ar fi contraproductive pentru că nu contribuie la eradicarea fenomenului. Acesta ar trebui combătut prin măsuri educative mai eficiente şi prin susţinerea unor proiecte didactice durabile.
Despre organizaţia de tineret HDJ se ştie că este o mini-grupare cu aproximativ 400 de membri. Anul trecut ziarele germane au relatat despre taberele de instrucţie paramilitară ascunse în păduri şi despre participanţii expuşi diverselor forme de indoctrinare ideologică. Totodată s-a aflat că în aceste tabere au fost instruiţi tineri între 8 şi 17 ani. Aceşti tineri proveneau, de obicei, din familii care activează tot în cadrul unor formaţiuni radicale de dreapta. Experţi ai fenomenului consideră aceste tabere drept pepiniere politice din care se recrutează mai tîrziu cadrele active pentru partidele radicale de dreapta ca de pildă, Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD).
În pofida legislaţiei restrictive care interzice şi penalizează în Germania propaganda de tip fascist, organizaţiile naţionaliste radicale, deghizate sub diverse denumiri, continuă totuşi să apară. În ultimii ani au fost interzise mai multe organizaţii considerate neonaziste, însă activiştii au găsit rapid modalităţi de refacere a structurilor organizatorice şi logistice în cadrul unor grupări înfiinţate sub altă denumire.
În rapoartele anuale ale Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (adică Serviciul de Informaţii Interne) numărul tinerilor activi în asemenea organizaţii este estimat la aproximativ 31 000. Un studiu recent al Institutului de criminalistică din Saxonia Inferioară prezintă o imagine absolut diferită faţă de statisticile serviciului de informaţii. Potrivit acestui studiu, numai dintre elevii care frecventează clasa a IX-a, cel puţin 34 000, sunt încadraţi în organizaţii radicale de dreapta. Numărul total al tinerilor germani care n-au atins încă vîrsta majoratului şi care activează în astfel de grupări depăşeşte cifra de 100 000.
Percheziţiile care au avut loc marţi, urmate de scoaterea în afara legii a organizaţiei de tineret HDJ, sunt măsuri administrative şi politice menite să stopeze proliferarea extremismului de dreapta.
În ce măsură, autorităţile germane reuşesc să stăpînească acest fenomen prin măsuri represive este o altă problemă. Unii experţi chiar sunt de părere că aceste acţiuni pripite şi, în acelaşi timp, spectaculoase ar fi contraproductive pentru că nu contribuie la eradicarea fenomenului. Acesta ar trebui combătut prin măsuri educative mai eficiente şi prin susţinerea unor proiecte didactice durabile.
