Luni, 20 aprilie, preşedintele rus Dmitrii Medvedev a anunţat la Helsinki planuri de reformă a sistemului de securitate energetică în Europa. Vorbind în prezenţa preşedintei Finlandei Tarja Halonen, Dmitrii Medvedev a spus că odată finisate, propunerile ruseşti vor fi prezentate grupurilor G8 şi G20, dar şi unor “parteneri şi prieteni apropiaţi ai Rusiei”, ca Finlanda.
Fără să intre în detalii, preşedintele rus a spus că ţara sa vrea mai multă independenţă faţă de ţările de tranzit. De aceea, a spus el, Rusia promovează proiecte ca “Nord Stream” şi “South Stream”, menite să transporte gaze ruseşti spre Uniunea Europeană fără participarea actualelor ţări de tranzit.
Medvedev a afirmat că proiectele de conducte constituie “coloana vertebrală” a securităţii energetice europene, şi că această securitate are de câştigat de pe urma diversificării căilor de tranzit. Preşedintele rus a susţinut că noile propuneri ruseşti vor înlocui aşa-numita “Cartă energetică”, promovată de Uniunea Europeană, dar nesemnată şi neratificată de Rusia.
“Carta nu ne obligă la nimic”, a spus Medvedev.
Primul proiect de care a vorbit liderul rus, “Nord Stream”, ar urma să lege direct Rusia de Germania şi este aspru criticat de ţările baltice şi de Polonia. Altă ţară de la Marea Baltică, Suedia, este în general sceptică faţă de proiect, iar Finlanda a spus că trebuie evaluat atent impactul construcţiei asupra mediului înconjurător. Moscova ar vrea ca piatra de temelie a gazoductului să fie pusă anul viitor. Deocamdată, însă, aşteaptă un răspuns oficial din partea Finlandei, şi abia după aceea va putea schiţa un eventual calendar al lucrărilor.
Preşedinta Finlandei Tarja Halonen a spus că cercetările privind protecţia mediului continuă şi că speră să aibă un răspuns pentru Rusia la o întâlnire ruso-finlandeză la nivel de premieri în luna iunie.
În vizita sa la Helsinki, preşedintele Dmitrii Medvedev a vorbit şi despre probleme de actualitate ale securităţii geopolitice europene. Vorbind la universitatea din capitala finlandeză, Medvedev a reiterat îngrijorarea ţării sale faţă de planul american de a amplasa elementele unui scut antirachetă în Polonia şi Cehia şi teama că Alianţa Nord-Atlantică şi-ar putea spori prezenţa în ţările baltice.
Dmitrii Medvedev a mai spus că unele conflicte europene din ultimul decenii, începînd cu cel din Kosovo şi terminînd cu acela din Georgia, au arătat că actualele structuri de securitate nu funcţionează şi că ar trebui înfiinţate altele, noi. El a propus organizarea, poate la Helsinki, a unei conferinţe pe teme de securitate cu participarea tuturor ţărilor europene, a NATO, OSCE, Uniunii Europene şi CSI, sub genericul “Helsinki plus”.
Fără să intre în detalii, preşedintele rus a spus că ţara sa vrea mai multă independenţă faţă de ţările de tranzit. De aceea, a spus el, Rusia promovează proiecte ca “Nord Stream” şi “South Stream”, menite să transporte gaze ruseşti spre Uniunea Europeană fără participarea actualelor ţări de tranzit.
Medvedev a afirmat că proiectele de conducte constituie “coloana vertebrală” a securităţii energetice europene, şi că această securitate are de câştigat de pe urma diversificării căilor de tranzit. Preşedintele rus a susţinut că noile propuneri ruseşti vor înlocui aşa-numita “Cartă energetică”, promovată de Uniunea Europeană, dar nesemnată şi neratificată de Rusia.
“Carta nu ne obligă la nimic”, a spus Medvedev.
Primul proiect de care a vorbit liderul rus, “Nord Stream”, ar urma să lege direct Rusia de Germania şi este aspru criticat de ţările baltice şi de Polonia. Altă ţară de la Marea Baltică, Suedia, este în general sceptică faţă de proiect, iar Finlanda a spus că trebuie evaluat atent impactul construcţiei asupra mediului înconjurător. Moscova ar vrea ca piatra de temelie a gazoductului să fie pusă anul viitor. Deocamdată, însă, aşteaptă un răspuns oficial din partea Finlandei, şi abia după aceea va putea schiţa un eventual calendar al lucrărilor.
Preşedinta Finlandei Tarja Halonen a spus că cercetările privind protecţia mediului continuă şi că speră să aibă un răspuns pentru Rusia la o întâlnire ruso-finlandeză la nivel de premieri în luna iunie.
În vizita sa la Helsinki, preşedintele Dmitrii Medvedev a vorbit şi despre probleme de actualitate ale securităţii geopolitice europene. Vorbind la universitatea din capitala finlandeză, Medvedev a reiterat îngrijorarea ţării sale faţă de planul american de a amplasa elementele unui scut antirachetă în Polonia şi Cehia şi teama că Alianţa Nord-Atlantică şi-ar putea spori prezenţa în ţările baltice.
Dmitrii Medvedev a mai spus că unele conflicte europene din ultimul decenii, începînd cu cel din Kosovo şi terminînd cu acela din Georgia, au arătat că actualele structuri de securitate nu funcţionează şi că ar trebui înfiinţate altele, noi. El a propus organizarea, poate la Helsinki, a unei conferinţe pe teme de securitate cu participarea tuturor ţărilor europene, a NATO, OSCE, Uniunii Europene şi CSI, sub genericul “Helsinki plus”.
