1 mai 2001
Actualitatea în Moldova.
Vizita lui Vladimir Voronin la București.
Dan Ionescu: Atât în Republica Moldova, cât şi în România, ziua de 1 mai este zi de sărbătoare. Pentru preşedinţii celor două ţări, însă, a fost o zi de lucru obişnuită, dat fiind că ei s-au întâlnit ca să discute probleme de interes reciproc. Tot astăzi preşedintele Voronin a purtat convorbiri şi cu premierul român. Această suită de consultări bilaterale a fost prilejuită de conferinţa la nivel înalt pe probleme de mediu şi dezvoltare durabilă, conferinţă care s-a încheiat ieri în capitala României. Despre chestiunile abordate în cadrul întrevederilor moldo-române de astăzi vă informează de la Bucureşti Lina Grîu.
Palatul Cotroceni a fost prima reşedinţă prezidenţială, care a primit o vizită oficială a noului preşedinte moldovean, liderul comunist Vladimir Voronin. Întâlnirile oficiale, pe care acesta le-a avut astăzi la Bucureşti, au urmat la scurt timp după vizita de lucru la Moscova, unde Vladimir Voronin a trasat relaţiile cu Rusia drept prioritare.
Discuţiile purtate cu preşedintele României, Ion Iliescu, dar şi cu premierul Adrian Năstase, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, şi preşedintele Camerei deputaţilor, Valer Dorneanu, au vizat în principal colaborarea economică, problema Transistriei şi a grupului Ilaşcu, securizarea frontierei de pe Prut şi susţinerea pe care o poate acorda România Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale. Iată ce a declarat preşedintele României, Ion Iliescu, la încheierea discuţiilor purtate cu Vladimir Voronin.
Ion Iliescu: „Conceptul economiei de piaţă, de esenţă capitalistă, pentru că ăsta este stadiul istoric în care ne aflăm, cu corectivele sociale necesare, pentru a asigura locuri de muncă. Această cale, pe de o parte, fiecare la el acasă trebuie să găsească soluţiile cele mai adecvate, cele mai potrivite. Iar ca state vecine să găsim căile pentru a face nu frazelogisme, nu lozinci, ci să găsim căile concrete de a dezvolta relaţiile economice. Asta înseamnă şi relaţiile comerciale. Este o slabă prezenţă a României pe piaţa internă a Republicii Moldova, ca şi a Republicii Moldova în ţara noastră. Să dezvoltăm forme de cooperare, să creăm societăţi mixte.
Avem acum un sector privat tot mai activ, să-i îndemnăm pe oamenii de afaceri şi de la noi, şi din Moldova să găsească căi de a realiza societăţi mixte, cu care să putem merge şi pe piaţa noastră, dar şi pe terţe pieţi. Deci, pe această cale trebuie să acţionăm. De asemenea, noi am militat şi încă în februarie la Skopje am militat şi am găsit înţelegere, şi cu domnul Bodo Hombach lucrăm la această chestiune, ca Republica Moldova să fie inclusă în Pactul de stabilitate şi să gândim împreună proiecte comune, asemeni unor poduri – cuplarea sistemelor energetice, calea ferată ş.a.m.d., care pot găsi finanţare internaţională, mai ales în cadrul Pactului de stabilitate.
Deci, să ştim să ne cuplăm şi să folosim toate acele resurse, care să ne ajute în programele noastre de dezvoltare economică. Şi în acest fel să dăm substanţă reală unor programe comune şi dezvoltării relaţiilor şi cooperării noastre. Pe de altă parte, trebuie să menţinem şi să dezvoltăm pe mai departe relaţiile în domeniul învăţământului, în domeniul culturii, în domeniul ştiinţei. Deci tot ceea ce s-a dezvoltat în ultimii 11 ani, după 1989, să capete un fundament cât mai solid, pentru a dezvolta aceste relaţii benefice ambelor ţări.”
Cu referire la problema securizării frontierei de pe Prut, Ion Iliescu a spus următoarele: „Noi, pe de o parte, avem o obligaţie faţă de Uniunea Europeană, în cadrul măsurilor legate de aplicare a Schengenului, de securizare a frontierelor de Est ale României şi problema paşapoartelor. Dar am discutat şi cu reprezentanţii Uniunii Europene, că aceasta nu trebuie să afecteze un lucru, pe care l-am realizat după 1989 - pot să circule liber românii şi de o parte şi de alta a frontierei, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii României. Nu trebuie să le închidem această circulaţie. E valabil şi pentru Ucraina, de asemenea. Chestiunea se va realiza pe ce căi?
Pe de o parte, noi vom introducem paşapoarte compatibile cu Uniunea Europeană pentru cetăţenii români. În acelaşi timp, vor rămâne posibilităţile mişcării libere ale cetăţenilor Republicii Moldova spre România şi dinspre România, fără ca aceasta să ofere facilităţile pentru mişcarea în spaţiul Schengen. Aceasta e valabil şi pentru Ucraina şi pentru Republica Moldova. Chestiunea care se va concretiza.
Moldova are o situaţie mult mai grea cu zona Transnistriei, propria frontieră şi Transnistria a devenit un centru de trafic. Trafic de material militar, muniţii şi armament, trafic de droguri, trafic de multe alte lucruri şi acolo e mai complicat. Noi la frontierele noastre va trebui să asigurăm nişte măsuri de securitate din acest punct de vedere, pentru controlul frontului migratoriu şi dinspre această zonă, ca şi dinspre Orientul Apropiat şi combaterea criminalităţii, traficului de droguri, de arme ş.a.m.d. Şi aici vom conlucra, adică vom găsi formule comune, ca să ne sprijinim reciproc.”
Întrebat de noi, sub ce aspect a fost tratată problema transnistreană şi eliberarea grupului Ilaşcu, Ion Iliescu a răspuns: „Domnul Voronin m-a şi informnat despre discuţiile dânsului şi la Moscova, cu preşedintele Putin. Şi a receptat pozitiv interesul Rusiei de a sprijini soluţionarea acestei probleme. Se profilează, se pare, o soluţie pentru eliberarea lui Ilaşcu şi este un pas important. Şi se caută soluţii şi în ceea ce priveşte problema Transnistriei, în general.”
Întrebat de noi, ce loc rezervă relaţiilor cu România, Vladimir Voronin a răspuns: „Eu sunt de acord cu tot ce a spus domnul preşedinte Iliescu în dezvoltarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România. Sunt foarte satisfăcut de rezultatul vizitei mele de ieri şi astăzi în Bucureşti. Ne-am înţeles, că împreună în organismele internaţionale să colaborăm. Deja avem susţinerea României la aderarea la Pactul de stabilitate pentru ţările de Sud-Est. Chiar şi vizita mea a fost legată cu participarea la acest summit pe problemele Dunărei, problemele Dunării-Carpat. Aşa că în toate domeniile aceste o să conlucrăm împreună cu România. În acelaşi rând o să conlucrăm împreună şi în spaţiul CSI, nu numai în direcţia occidentală.”
O zonă, unde colaborarea dintre Chişinău şi Bucureşti va începe foarte degrabă este paşaportizarea cetăţenilor moldoveni. În cadrul discuţiilor cu premierul român, Adrian Năstase, s-a ajuns la înţelegerea ca bugetul român să suporte o jumătate din cheltuielile necesare pentru paşaportizare, cealalată parte urmând să vină pe linia Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est, al cărui membru plin Republica Moldova va deveni în liuna iunie.
După întâlnirea cu preşedintele Camerei deputaţilor, Valer Dorneanu, Vladimir Voronin a declarat, că a găsit multe similitudini în programul de activitate a celor două legislative. După întâlnirea cu preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, Vladimir Voronin a declarat, că este acceptat şi primit ca partener de conducerea României.
Lina Grîu, pentru Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: La întoarcerea la Chişinău, preşedintele Voronin şi-a exprimat încă o dată satisfacţia pentru felul cum a decurs vizita sa la Bucureşti. La Aeroportul Chişinău el a declarat, că se aşteaptă în curând vizita ministrului de externe român, Mircea Geoană, cu care ocazie se va face o reevaluare profundă a relaţiilor bilaterale. După care, a mai spus Voronin, ar putea să mai urmeze şi o vizită a preşedintelui român Iliescu, a cărei scop ar fi definirea unor direcţii clare pentru dezvoltarea în perspectivă a legăturilor dintre cele două state.
