In prezenţa ministrului ceh de externe, Karel Schwartzenberg, a ambasadorilor unora dintre tările către care emite postul nostru de radio, a unor importanti militanti pentru apărarea drepturilor omului, precum Christopher Walker de la organizatia Freedom House, astazi a fost inaugurat oficial noul sediu al Europei Libere din Praga. O cladire moderna, mare, impunătoare, care vorbeste despre continuarea rolului Europei Libere- Libertatea in prezent si viitor. Invitatii de onoare au fost preşedintele Estoniei, Thomas Ilves, fost jurnalist al Europei Libere şi primarul general al Pragai, Pavel Bem, fost bursier Fulbright.
Cum era de asteptat, ceremonia, la care au participat citeva sute de persoane a fost dedicată nu cladirii celei noi a postului nostru de radio, ci misiunii sale. Preşedintele Europei Libere-Libertatea, Jeff Gedmin: „Sintem aici si daca pot spune asta in mod direct, avem inca de lucru pentru ca procesul democratizarii nu este infaptuit”.
Preşedintele postului a omagiat munca ziariștilor nostri de la Washington si din cele 19 birouri ale Europei Libere din intreaga lume: „colegii nostri din Washington si sutele de jurnalisti care nu sint in Praga, dar care isi asuma riscuri in fiecare zi, in cele 19 birouri pe care le avem din Rusia si pina in Orientul Mijlociu, au o activitate extraordinara facind din aceasta companie ceea ce ea este si aflindu-se in serviciul ascultatorilor nostri in numele libertatii presei, in numele drepturilor omului, domniei legii si democratiei”.
Au fost amintite momente esentiale din istoria acestui post de radio, de la primele emisiuni catre tarile din spatele Cortinei de Fier si la importanta lor, ca unica sursa de informatii si de promovare a adevarului si a democratiei.
Primarul Pragai, Pavel Bem: „Aici e vocea Cehoslovaciei Libere, Radio Europa Libera, cu aceste cuvinte la Munchen, la 1 mai 1951, au inceput emisiunile acestui post de radio care va reprezenta pentru Cehoslovacia acelui timp singura legatura cu lumea libera. Citeva minute mai tirziu, la ordinul Moscovei, a inceput bruiajul acestor emisiuni, sunet care a insotit emisiunile Europei Libere in Cehoslavia totalitara pentru mai mult de 40 de ani”.
Pavel Bem Primarul Pragai a amintit de ce a insemnat pentru cehi si slovaci radio Europa Libera in momentul revolutiei de catifea si importanta acestui post ca un simbol al sperantei in victoria adevarului asupra manipularii si minciunii. Primarul Pragai, Pavel Bem a incheiat dorind tuturor, o Europa... libera.
Preşedintele Estoniei Thomas Ilves si-a inceput discursul vorbind despre pericolele pe care, impreuna cu colegii sai jurnalisti, le-a avut de infruntat. Un timp de jurnalism in care stiai ca daca reprezentatii KGB-ului sau ai Securitatii reuşesc să te prindă poti fi omorit. Un risc pe care şi-l asuma şi acum multi dintre cei care lucreaza in birourile noii cladiri pragheze. Preşedintele de la Tallin a vorbit despre schimbarea perspectivei si a mentalitatilor de dupa Razboiul Rece, despre schimbarea lumii in urma cu 20 de ani.
Din pacate, dupa cum arata ultimul raport al organizatiei Freedom House, doar 18 la suta din europeni au privilegiul sa aibă o presa libera. Doar 8 dintre tarile europene sint considerate astfel. Un adevar care, in opinia preşedintelui uneia dintre cele 8 tari cu o presa libera, trezeşte ingrijorari: „Am crezut cindva, ca odata ce comunismul s-a prabusit, toate lucrurile bune, democratia, domnia legii si libertatea de expresie vor urma in mod normal si imediat. Cum stiti atit de bine, caci de aceea aveti inca de lucru aici la radio Europa Libera, libertatea de expresie nu este norma in mare parte a lumii”.
Lumea de astazi, a spus preşedintele Estoniei, nu este neaparat mai libera şi meseria de jurnalist nu este mai lipsita de riscuri: „Astazi se poate, asa ca in cazul curajoasei jurnaliste Anna Politkovskaia sa fii pur si simplu impuscat sau aruncat pe fereastra fara macar un simulacru de proces, ca in perioada sovietica, sau poti sa ajungi in inchisoare sau sa fii batuta pina la moarte in plina strada ca o jurnalista din Teheran, in 2003 sau asa cum s-a intimplat cu Roxana Saberi, care, din fericire, a fost eliberata ieri din detentie”.
Mai mult, crede preşedintele eston, in lumea de astazi, cei care sint impotriva presei si a libertatii individului, folosesc sistemul democratic pentru a le sluji interesele si pentru a scoate de pe piata publicatii incomode, provocindu-le falimentul. Thomas Ilves a dat exemplul unui ziar ucrainian, publicat in Ucraina si care, pentru ca dezvaluia actele de corupţie ale unui mare oligarh, a fost adus in instanta la Londra de acest oligarh, care, cu cei mai buni avocati, a reuşit sa falimenteze publicatia.
Toomas Hendrik Ilves
Dar presedintele Thomas Ilves este ingrijorat si de o alta tendinta, evidenta peste tot in lume – in spatiul Uniunii Europene, al tarilor din fosta Uniune sovietica - si anume trivializarea presei, adica „renuntarea la relatarile de calitate, la analizele si dezbaterile oneste cu programe de divertisment pur. As numi aceasta tendinta "panem et circenses", adica a da piine si spectacol ieftin oamenilor, in avantajul unei clici conducatoare.”
Un pericol de care acest post de radio, trebuie sa se fereasca, crede preşedintele Estoniei si un fost jurnalist la Radio Europa Libera. „Radio Europa Libera sau orice alta organizatie asemanatoare, precum BBC-ul, vor esua daca vor incerca sa puna accentul pe acest spectacol ieftin al lumii, finantat cu bani multi de cei care ii au si ii pun in serviciul conducerii liderilor autoritari. Misiunea unei organizatii ca aceasta este sa faca jurnalism de calitate, nu sa ofere distractii. Problema noastra, in societatile libere, este ca presa noastra libera este si ea in pericolul trivializarii. Actuala criza economica face situatia presei libere din lume la fel de dificila prin faptul ca obliga publicatii serioase sa faca apel la tot felul de subiecte ce aduna multimile pentru a obtine publicitatea ce le face sa traiasca.”
Mai mult, crede preşedintele Estoniei jurnalismul pe internet de astazi, din tările libere ar trebui sa se fereasca si de a se raporta doar la de cite ori cineva apasa pe mouse, pentru o stire. Fostul angajat al acestui post de radio, actualmente preşedintele uneia dintre putinele tari din Europa cu o presa libera, crede ca aceasta tendinta, numita de el „click journalism”, ar putea duce la disparitia adevaratului jurnalism.
Cum era de asteptat, ceremonia, la care au participat citeva sute de persoane a fost dedicată nu cladirii celei noi a postului nostru de radio, ci misiunii sale. Preşedintele Europei Libere-Libertatea, Jeff Gedmin: „Sintem aici si daca pot spune asta in mod direct, avem inca de lucru pentru ca procesul democratizarii nu este infaptuit”.
Au fost amintite momente esentiale din istoria acestui post de radio, de la primele emisiuni catre tarile din spatele Cortinei de Fier si la importanta lor, ca unica sursa de informatii si de promovare a adevarului si a democratiei.
Primarul Pragai, Pavel Bem: „Aici e vocea Cehoslovaciei Libere, Radio Europa Libera, cu aceste cuvinte la Munchen, la 1 mai 1951, au inceput emisiunile acestui post de radio care va reprezenta pentru Cehoslovacia acelui timp singura legatura cu lumea libera. Citeva minute mai tirziu, la ordinul Moscovei, a inceput bruiajul acestor emisiuni, sunet care a insotit emisiunile Europei Libere in Cehoslavia totalitara pentru mai mult de 40 de ani”.
Preşedintele Estoniei Thomas Ilves si-a inceput discursul vorbind despre pericolele pe care, impreuna cu colegii sai jurnalisti, le-a avut de infruntat. Un timp de jurnalism in care stiai ca daca reprezentatii KGB-ului sau ai Securitatii reuşesc să te prindă poti fi omorit. Un risc pe care şi-l asuma şi acum multi dintre cei care lucreaza in birourile noii cladiri pragheze. Preşedintele de la Tallin a vorbit despre schimbarea perspectivei si a mentalitatilor de dupa Razboiul Rece, despre schimbarea lumii in urma cu 20 de ani.
Din pacate, dupa cum arata ultimul raport al organizatiei Freedom House, doar 18 la suta din europeni au privilegiul sa aibă o presa libera. Doar 8 dintre tarile europene sint considerate astfel. Un adevar care, in opinia preşedintelui uneia dintre cele 8 tari cu o presa libera, trezeşte ingrijorari: „Am crezut cindva, ca odata ce comunismul s-a prabusit, toate lucrurile bune, democratia, domnia legii si libertatea de expresie vor urma in mod normal si imediat. Cum stiti atit de bine, caci de aceea aveti inca de lucru aici la radio Europa Libera, libertatea de expresie nu este norma in mare parte a lumii”.
Lumea de astazi, a spus preşedintele Estoniei, nu este neaparat mai libera şi meseria de jurnalist nu este mai lipsita de riscuri: „Astazi se poate, asa ca in cazul curajoasei jurnaliste Anna Politkovskaia sa fii pur si simplu impuscat sau aruncat pe fereastra fara macar un simulacru de proces, ca in perioada sovietica, sau poti sa ajungi in inchisoare sau sa fii batuta pina la moarte in plina strada ca o jurnalista din Teheran, in 2003 sau asa cum s-a intimplat cu Roxana Saberi, care, din fericire, a fost eliberata ieri din detentie”.
Mai mult, crede preşedintele eston, in lumea de astazi, cei care sint impotriva presei si a libertatii individului, folosesc sistemul democratic pentru a le sluji interesele si pentru a scoate de pe piata publicatii incomode, provocindu-le falimentul. Thomas Ilves a dat exemplul unui ziar ucrainian, publicat in Ucraina si care, pentru ca dezvaluia actele de corupţie ale unui mare oligarh, a fost adus in instanta la Londra de acest oligarh, care, cu cei mai buni avocati, a reuşit sa falimenteze publicatia.
Un pericol de care acest post de radio, trebuie sa se fereasca, crede preşedintele Estoniei si un fost jurnalist la Radio Europa Libera. „Radio Europa Libera sau orice alta organizatie asemanatoare, precum BBC-ul, vor esua daca vor incerca sa puna accentul pe acest spectacol ieftin al lumii, finantat cu bani multi de cei care ii au si ii pun in serviciul conducerii liderilor autoritari. Misiunea unei organizatii ca aceasta este sa faca jurnalism de calitate, nu sa ofere distractii. Problema noastra, in societatile libere, este ca presa noastra libera este si ea in pericolul trivializarii. Actuala criza economica face situatia presei libere din lume la fel de dificila prin faptul ca obliga publicatii serioase sa faca apel la tot felul de subiecte ce aduna multimile pentru a obtine publicitatea ce le face sa traiasca.”
Mai mult, crede preşedintele Estoniei jurnalismul pe internet de astazi, din tările libere ar trebui sa se fereasca si de a se raporta doar la de cite ori cineva apasa pe mouse, pentru o stire. Fostul angajat al acestui post de radio, actualmente preşedintele uneia dintre putinele tari din Europa cu o presa libera, crede ca aceasta tendinta, numita de el „click journalism”, ar putea duce la disparitia adevaratului jurnalism.
