OSCE-ul a anunţat astazi că, dupa 6 luni, convorbirile referitoare la prezenta misiunii OSCE in Georgia se suspendă. Ieri, Rusia a respins propunerea Greciei – ţara ce deţine preşedinţia prin rotaţie a organizaţiei - de a păstra în Georgia misiunea sa internaţională de observatori cu drept de liberă trecere în zona dintre Georgia şi regiunea separatistă Osetia de Sud. Această misiune fusese iniţial acceptată în acordul de încetare a focului dintre Rusia şi Georgia negociat de Uniunea Europeana. Intr-un interviu recent cu Radio Europa Liberă, preşedintele Estoniei Thomas Ilves a criticat activitatea OSCE şi mai ales rapoartele sale referitoare la alegeri:
"Orice organizaţie care funcţionează pe baza consensului, aşa ca OSCE, va avea un numitor comun şi acest numitor comun, cînd vorbim despre democraţie este destul de scăzut. Fiind o organizaţie a consensului, asta înseamnă că orice ţară poate opune veto oricărei decizii şi asta nu ne va duce foarte departe. În mod concret, problemele apar cu agenţia OSCE pentru democraţie si drepturile omului, ODIHR. Ea a devenit atît de nepopulară in ţări în care democraţia nu este ceea ce ar trebui să fie sau unde democraţia este înţeleasă în mod diferit faţă de ţările Occidentale. Şi vedem că asupra acestei agenţii se fac presiuni foarte mari pentru a înceta să mai monitorizeze alegerile şi există ameninţări de a nu mai cotiza la această organizatie daca agenţia continuă să susţină că alegerile, în unele ţări membre ale organizatiei, nu au fost nici libere şi nici corecte."
Opinia preşedintelui de la Tallin a primit o replica, tot într-un interviu cu postul nostru de radio de la Secretarul general al OSCE, Marc Perrin de Brichambaut: "Aş vrea să spun că OSCE-ul cînd ia o decizie o ia în baza unui principiu şi nu datorită consensului. Concluziile procesului de monitorizare a alegerilor sunt făcute avînd în vedere standardele organizaţiei şi în relaţie cu alegerile trecute, dacă s-au făcut sau nu progrese de la scutinul trecut. Şi, în acest sens, oamenii pot fi induşi în eroare de declaraţiile făcute imediat după vot, declaraţii care sunt de obicei mai blînde, mai codificate şi oamenii nu mai acordă atenţia necesară rapoartelor noastre finale care sunt difuzate după o lună sau două după alegeri şi în care sunt analizate în amanunt caracteristicile votului şi starea democraţiei într-o anume ţară. Si aceste rapoarte evidenţiază lipsurile şi ce trebuie făcut."
"Orice organizaţie care funcţionează pe baza consensului, aşa ca OSCE, va avea un numitor comun şi acest numitor comun, cînd vorbim despre democraţie este destul de scăzut. Fiind o organizaţie a consensului, asta înseamnă că orice ţară poate opune veto oricărei decizii şi asta nu ne va duce foarte departe. În mod concret, problemele apar cu agenţia OSCE pentru democraţie si drepturile omului, ODIHR. Ea a devenit atît de nepopulară in ţări în care democraţia nu este ceea ce ar trebui să fie sau unde democraţia este înţeleasă în mod diferit faţă de ţările Occidentale. Şi vedem că asupra acestei agenţii se fac presiuni foarte mari pentru a înceta să mai monitorizeze alegerile şi există ameninţări de a nu mai cotiza la această organizatie daca agenţia continuă să susţină că alegerile, în unele ţări membre ale organizatiei, nu au fost nici libere şi nici corecte."
Opinia preşedintelui de la Tallin a primit o replica, tot într-un interviu cu postul nostru de radio de la Secretarul general al OSCE, Marc Perrin de Brichambaut: "Aş vrea să spun că OSCE-ul cînd ia o decizie o ia în baza unui principiu şi nu datorită consensului. Concluziile procesului de monitorizare a alegerilor sunt făcute avînd în vedere standardele organizaţiei şi în relaţie cu alegerile trecute, dacă s-au făcut sau nu progrese de la scutinul trecut. Şi, în acest sens, oamenii pot fi induşi în eroare de declaraţiile făcute imediat după vot, declaraţii care sunt de obicei mai blînde, mai codificate şi oamenii nu mai acordă atenţia necesară rapoartelor noastre finale care sunt difuzate după o lună sau două după alegeri şi în care sunt analizate în amanunt caracteristicile votului şi starea democraţiei într-o anume ţară. Si aceste rapoarte evidenţiază lipsurile şi ce trebuie făcut."
