Nici o publicaţie de la Chisinau, în grafie latină nu se găseşte la chioşcurile de reviste şi ziare din Tiraspol. Singurele ziare cu informaţii din RM pe care vînzătoarele le propun cititorilor sunt:”Argumentî i factî si Komsomoliscaia Pravda.” Iar pentru cei care nu cunosc limba rusă, în chioşcurile de aici se vînd: ”În moldoveneşte este Adevărul Nistrean.”
Întrucît consumatorii de informaţie din regiune nu prea au de unde alege, spun chiar locuitorii de la Tiraspol, cu care reusesc să stau de vorbă, se limitează mai mult la televiziunile ruseşti şi cele transnistrene: „ORT, NTV şi televiziunea noastră Şerifovskaia.”
În preajma sediului Sovietului Suprem, am întîlnit o doamnă care răsfoia o revistă moscovită. Mi-a zis că se numeşte Tatiana şi că Internetul ar fi singura sursă de informare obiectivă din regiune: ”M-am informat despre ultimele noutăţi din Moldova pe Internet. Am citit despre rezultatul alegerilor, protestul din 7 aprilie, mersul negocierilor în problema transnistreană. Dacă la noi s-ar vinde ziare de la Chişinău, aş cumpăra pentru a mă informa corect. Din ceea ce am găsit pe Internet, am constatat că evenimentele de după alegeri din RM au despărţit şi mai mult cele două maluri ale Nistrului. Partidul comuniştilor nu avea cum să învingă în alegeri, pentru că au fost prea multe critici la adresa PCRM. Cred că alegerile din Moldova au fost falsificate."
Mai puţin interesaţi de situaţia din R. Moldova se arată cîţiva studenţi de la Universitatea de Stat din Tiraspol „Taras Şevcenko”, pe care îi întîlnesc în stradă: „Ţara noastră se numeşte Transnistria, trăiesc întro republică separată de Moldova.” spune Ana, studentă la psihologie în anul 5.
„Nu văd un viitor nici pentru Moldova şi nici pentru Transnistria. Poate că mediile ruseşti la care avem acces ne influenţează mentalitatea, poate că a fost scăparea politicienilor că nu au putut să unească cele două maluri ale Nistrului, dar mă uit la canale ruseşti, la fel citesc pe Internet ştiri din Federaţia Rusă. Numai acolo îmi văd viitorul,” adaugă un alt student.
De ce locuitorii regiunii nu au acces şi la producţia mediatica de la Chişinău? L-am întrebat pe redactorul şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol, Adevărul Nistrean,Vladimir Covali: ”Cred că la mijloc e ceva politic, pentru că nu ar exista o problemă de acces a presei întrcît există un document semnat între 1997-1999 cu privire la accesul presei din Moldova în Transnistria şi de la noi în Moldova, însă nu se îndeplinesc condiţiile. Ziarele de la Chisinău, şi anume Komsomoliskaia Pravda, Argumentî i factî, Curier Sportiv ajung la noi numai prin intermediul unor firme private. Lumea de aici ar vrea să citească ziare de la Chişinău, dar sunt piedici politice. Că noi, am preluat nişte materiale din presa de la Chişinău, dar nu care au atins probleme politicie."
Adevărul Nistrean ajunge la Chişinău în 11 exemplare şi numai prin abonament, adaugă Vladimir Covali. El se numără printre participanţii la proiectul Centrului Independent de Jurnalism din Moldova numit “Poduri peste Nistru” , lansat cu doi ani în urmă, cu scopul, între altele, „să consolideze relaţiile de colaborare profesională dintre jurnaliştii de pe ambele maluri ale Nistrului”.
O altă participantă la proiect, ziarista Larisa Ungureanu: „Transnistria acceptă numai sistema de abonament. Dar fiindcă se pun nişte taxe, costul abonamentului este mult prea scump pentru cititori. Asta nu înseamnă că nu există abonaţi, dar firmele care distribuie publicaţiile nu au vrut să ne dea amănunte invocînd concurenţa pe piaţa mediatică. Pe de altă parte, asta nici pe departe nu înseamnă că în stînga Nistrului ajunge Jurnal de Chişinău, Timpul sau Literatura şi Arta."
Larisa Ungureanu e de părere că ziarele de la Chişinău nu au ajuns încă în stînga Nistrului şi din reticenţa bibliotecilor şcolare şi universitare care ar trebui să asigure acces şi la productia mediatică ce ar promova în regiune democraţia.
Întrucît consumatorii de informaţie din regiune nu prea au de unde alege, spun chiar locuitorii de la Tiraspol, cu care reusesc să stau de vorbă, se limitează mai mult la televiziunile ruseşti şi cele transnistrene: „ORT, NTV şi televiziunea noastră Şerifovskaia.”
În preajma sediului Sovietului Suprem, am întîlnit o doamnă care răsfoia o revistă moscovită. Mi-a zis că se numeşte Tatiana şi că Internetul ar fi singura sursă de informare obiectivă din regiune: ”M-am informat despre ultimele noutăţi din Moldova pe Internet. Am citit despre rezultatul alegerilor, protestul din 7 aprilie, mersul negocierilor în problema transnistreană. Dacă la noi s-ar vinde ziare de la Chişinău, aş cumpăra pentru a mă informa corect. Din ceea ce am găsit pe Internet, am constatat că evenimentele de după alegeri din RM au despărţit şi mai mult cele două maluri ale Nistrului. Partidul comuniştilor nu avea cum să învingă în alegeri, pentru că au fost prea multe critici la adresa PCRM. Cred că alegerile din Moldova au fost falsificate."
Mai puţin interesaţi de situaţia din R. Moldova se arată cîţiva studenţi de la Universitatea de Stat din Tiraspol „Taras Şevcenko”, pe care îi întîlnesc în stradă: „Ţara noastră se numeşte Transnistria, trăiesc întro republică separată de Moldova.” spune Ana, studentă la psihologie în anul 5.
„Nu văd un viitor nici pentru Moldova şi nici pentru Transnistria. Poate că mediile ruseşti la care avem acces ne influenţează mentalitatea, poate că a fost scăparea politicienilor că nu au putut să unească cele două maluri ale Nistrului, dar mă uit la canale ruseşti, la fel citesc pe Internet ştiri din Federaţia Rusă. Numai acolo îmi văd viitorul,” adaugă un alt student.
De ce locuitorii regiunii nu au acces şi la producţia mediatica de la Chişinău? L-am întrebat pe redactorul şef adjunct al oficiosului de la Tiraspol, Adevărul Nistrean,Vladimir Covali: ”Cred că la mijloc e ceva politic, pentru că nu ar exista o problemă de acces a presei întrcît există un document semnat între 1997-1999 cu privire la accesul presei din Moldova în Transnistria şi de la noi în Moldova, însă nu se îndeplinesc condiţiile. Ziarele de la Chisinău, şi anume Komsomoliskaia Pravda, Argumentî i factî, Curier Sportiv ajung la noi numai prin intermediul unor firme private. Lumea de aici ar vrea să citească ziare de la Chişinău, dar sunt piedici politice. Că noi, am preluat nişte materiale din presa de la Chişinău, dar nu care au atins probleme politicie."
O altă participantă la proiect, ziarista Larisa Ungureanu: „Transnistria acceptă numai sistema de abonament. Dar fiindcă se pun nişte taxe, costul abonamentului este mult prea scump pentru cititori. Asta nu înseamnă că nu există abonaţi, dar firmele care distribuie publicaţiile nu au vrut să ne dea amănunte invocînd concurenţa pe piaţa mediatică. Pe de altă parte, asta nici pe departe nu înseamnă că în stînga Nistrului ajunge Jurnal de Chişinău, Timpul sau Literatura şi Arta."
Larisa Ungureanu e de părere că ziarele de la Chişinău nu au ajuns încă în stînga Nistrului şi din reticenţa bibliotecilor şcolare şi universitare care ar trebui să asigure acces şi la productia mediatică ce ar promova în regiune democraţia.
