Andrei Neguţă ne-a spus că nu este deranjat de rivalitatea cu Zidaida Greceanâi - favorita partidului comuniştilor care l-a propus şi pe el drept candidat. “Sunt recunoscător grupului de deputaţi care prin semnatura lor au înaintat candidature mea. Necesitatea de a avea două candidaturi a aceleiaşi fracţiuni este cauzată de faptul că celelelte fracţiuni n-au candidaturi.”
Constituţia Republicii Moldova prevede că cel puţin doi candidaţi trebuie să se înscrie în cursă pentru preşedinţie, în caz contrar alegerile nu pot fi considerate valide. Cum partidele de opoziţie s-au declarat de neclintit de pe poziţia iniţială de a nu lua parte la un vot prin care l-ar instala la Preşedinţie pe un urmaş a lui Voronin, Partidul Comuniştilor s-au asigurat că alegerile vor avea loc. La fel ca şi în primul tur, când l-au împins în scenă pe neochirurgul academician Stanislav Groppa. Deşi s-a bucurat de girul a 15 deputaţi, toţi din PCRM, Groppa nu a acumulat nici un vot la primul tur din 20 mai. I-am solicitat şi noului candidat, Andrei Neguţă, să-şi anticipeze un eventual rezultat: “La momentul de faţă mă interesează mai mult platforma mea electorală.”
Serafim Urechean, unul dintre cei trei lideri ai opoziţiei parlamentare, admitea la începutul acestei săptămâni posibilitatea ca la cel de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 28 mai, opoziţia să-şi prezinte propriul candidat la fotoliul de preşedinte. Urechean vorbea chiar despre o probabilă coaliţie dintre opoziţie şi Partidul Comuniştilor, drept soluţie unică pentru ieşirea din criza parlamentară. Iată cum a explicat liderul AMN lipsa unei candidaturi din partea opoziţiei astăzi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului pentru depunerea acesteia: “Eu am fost paraşutist în tinereţe. Păi, iată, ce paraşutist va părăsi avionul fără a avea paraşută? Vorbesc despre lipsa de garanţii. Noi am făcut declaraţii că am fi dispuşi să negociem, cu anumite precondiţii, dar răspuns nu am primit”.
L-am întrebat pe prim-vicepreşedintele Parlamentului, deputatul comunist Vladimir Ţurcanu, ce se va întămpla în cazul în care nici al doilea tur nu va da Moldovei un sef de stat: “Vom fi nevoiţi să mergem la alegeri anticipate. În primul rând vom numi un nou guvern, îi vom atribui competenţele necesare pentru emiterea ordonanţelor şi preşedintele va dizolva parlamentul şi va numi data alegerilor anticipate. Dacă se va întâmpla aşa, până pe data de 20 iulie vom şti data alegerilor.”
Moldova este, din punct de vedere constituţional, republică parlamentară, ceea ce înseamnă că preşedintele este ales de organul legislativ, cu voturile a 61 de deputaţi din totalul de 101. Comuniştilor le lipseşte un singur vot până la majoritatea cu care să-şi impună preşedintele, având drept singură opţiune să aştepte sau să stimuleze trădarea unui parlamentar din opoziţie. Partidul Liberal, Partidul Democrat Liberal şi Alianţa Moldova Noastră au anunţat că din nou nu vor participa la votare, ceea ce ar face imposibil votul în lipsa cvorumului.
Constituţia Republicii Moldova prevede că cel puţin doi candidaţi trebuie să se înscrie în cursă pentru preşedinţie, în caz contrar alegerile nu pot fi considerate valide. Cum partidele de opoziţie s-au declarat de neclintit de pe poziţia iniţială de a nu lua parte la un vot prin care l-ar instala la Preşedinţie pe un urmaş a lui Voronin, Partidul Comuniştilor s-au asigurat că alegerile vor avea loc. La fel ca şi în primul tur, când l-au împins în scenă pe neochirurgul academician Stanislav Groppa. Deşi s-a bucurat de girul a 15 deputaţi, toţi din PCRM, Groppa nu a acumulat nici un vot la primul tur din 20 mai. I-am solicitat şi noului candidat, Andrei Neguţă, să-şi anticipeze un eventual rezultat: “La momentul de faţă mă interesează mai mult platforma mea electorală.”
Serafim Urechean, unul dintre cei trei lideri ai opoziţiei parlamentare, admitea la începutul acestei săptămâni posibilitatea ca la cel de-al doilea tur de scrutin, programat pentru 28 mai, opoziţia să-şi prezinte propriul candidat la fotoliul de preşedinte. Urechean vorbea chiar despre o probabilă coaliţie dintre opoziţie şi Partidul Comuniştilor, drept soluţie unică pentru ieşirea din criza parlamentară. Iată cum a explicat liderul AMN lipsa unei candidaturi din partea opoziţiei astăzi, cu câteva ore înainte de expirarea termenului pentru depunerea acesteia: “Eu am fost paraşutist în tinereţe. Păi, iată, ce paraşutist va părăsi avionul fără a avea paraşută? Vorbesc despre lipsa de garanţii. Noi am făcut declaraţii că am fi dispuşi să negociem, cu anumite precondiţii, dar răspuns nu am primit”.
L-am întrebat pe prim-vicepreşedintele Parlamentului, deputatul comunist Vladimir Ţurcanu, ce se va întămpla în cazul în care nici al doilea tur nu va da Moldovei un sef de stat: “Vom fi nevoiţi să mergem la alegeri anticipate. În primul rând vom numi un nou guvern, îi vom atribui competenţele necesare pentru emiterea ordonanţelor şi preşedintele va dizolva parlamentul şi va numi data alegerilor anticipate. Dacă se va întâmpla aşa, până pe data de 20 iulie vom şti data alegerilor.”
Moldova este, din punct de vedere constituţional, republică parlamentară, ceea ce înseamnă că preşedintele este ales de organul legislativ, cu voturile a 61 de deputaţi din totalul de 101. Comuniştilor le lipseşte un singur vot până la majoritatea cu care să-şi impună preşedintele, având drept singură opţiune să aştepte sau să stimuleze trădarea unui parlamentar din opoziţie. Partidul Liberal, Partidul Democrat Liberal şi Alianţa Moldova Noastră au anunţat că din nou nu vor participa la votare, ceea ce ar face imposibil votul în lipsa cvorumului.
