Într-un interviu publicat pe pagina de internet a revistei Foreign Policy, şeful misiunii OSCE la Chişinău între 2006-2008, Louis O’ Neill, lansează ipoteza că actualul preşedinte în exerciţiu, Vladimir Voronin ar putea rămâne în funcţie cel puţin pînă în 2010. Ambasadorul crede că anticipatele ar putea să se întoarcă împotriva opoziţiei, iar Voronin, în calitate de speaker, să-şi transfere sieşi prerogativele de preşedinte şi să rămînă în această funcţie pînă la alte alegeri, care nu pot fi organizate mai degrabă de 2010.
Expertul în drept constituţional Alexandru Arsenie susţine că din punctul de vendere al textului legii supreme, acest scenariu este posibil, însă în anumite condiţii. Într-adevăr, constituţia nu permite decât organizarea a două runde de alegeri într-un an, iar atunci când intervine vacanţa de funcţie a preşedintelui, prerogativele acestuia sunt preluate de preşedintele parlamentului. “Nu se ştie însă cine va obţine majoritatea în anticipate. Pentru opoziţie este suficient să obţină 52 de mandate ca să poată alege şeful parlamentului şi atunci funcţia de preşedinte este preluată de un speaker din partea opoziţiei”, precizează Alexandru Arsenie.
Dar analistul Arcadie Barbaroşie, directorul IPP de la Chişinău, crede că amânarea de astăzi din Parlament ar putea însemna că comuniştii ar fi ajuns la înţelegere cu opoziţia, iar alegerile anticipate vor fi evitate. “Altfel, eu n-aş vedea de ce comuniştii n-ar fi forţat alegerile anticipate - totul ce s-a întâmplat până acum demonstrează că comuniştii vroiau alte alegeri. Presupun că comuniştii au ajuns la înţelegere cu opoziţia, însă au mai rămas detalii importante care ar mai urma să fie negociete”.
Ce şanse are opoziţia să folosească anticipatele în favoarea sa, dacă acestea totuşi se vor produce, nu este clar, mai spune analistul. “Deocamdată, opoziţia merge în anticipate de pe poziţii mai slabe. Situaţia se poate schimba însă dacă opoziţia va merge pe liste unite sau dacă PCRM-ul îşi va pierde susţinerea populaţiei din cauza reţinerilor la plata pensiilor şi salariilor.”
Opoziţia parlamentară optează pentru alegeri anticipate, acuzând partidul comuniştilor că a obţinut majoritatea în parlament fraudând alegerile din primăvară. Un analist, în trecut şef al aparatului juridic al parlamentului, spune că chiar dacă anticipatele vor avea loc, nimeni nu poate spune acum când anume vor fi ele organizate. Asta pentru că Constituţia spune că preşedintele dizolvă parlamentul, dar nu-i dă un termen anume pentru aceasta, iar Curtea Constituţională, chiar dacă la sesizare constată intervenirea circumstanţelor pentru declanşarea anticipatelor, nu-l poate obliga pe şeful statului să recurgă la această soluţie în termeni neîntărziaţi.
Nu doar în mediul politicienilor, dar şi al analiştilor se speculează că ar fi în interesul comuniştilor ca anticipatele să fie amînate pentru lunile de toamnă. În condiţii de vară ar fi dificil pentru aceştia să-şi determine electoratul fidel de la ţară să se prezinte la urne. Până atunci, comuniştii ar putea fără piedici legale să modifice legislaţia bugetară şi cea fiscală, astfel încât să pună în practică măsurile anticriză anunţate anterior, iar dacă ceva nu va merge bine, să modifice şi statutul deputatului sau regulamentul Parlamentului.
Expertul în drept constituţional Alexandru Arsenie susţine că din punctul de vendere al textului legii supreme, acest scenariu este posibil, însă în anumite condiţii. Într-adevăr, constituţia nu permite decât organizarea a două runde de alegeri într-un an, iar atunci când intervine vacanţa de funcţie a preşedintelui, prerogativele acestuia sunt preluate de preşedintele parlamentului. “Nu se ştie însă cine va obţine majoritatea în anticipate. Pentru opoziţie este suficient să obţină 52 de mandate ca să poată alege şeful parlamentului şi atunci funcţia de preşedinte este preluată de un speaker din partea opoziţiei”, precizează Alexandru Arsenie.
Dar analistul Arcadie Barbaroşie, directorul IPP de la Chişinău, crede că amânarea de astăzi din Parlament ar putea însemna că comuniştii ar fi ajuns la înţelegere cu opoziţia, iar alegerile anticipate vor fi evitate. “Altfel, eu n-aş vedea de ce comuniştii n-ar fi forţat alegerile anticipate - totul ce s-a întâmplat până acum demonstrează că comuniştii vroiau alte alegeri. Presupun că comuniştii au ajuns la înţelegere cu opoziţia, însă au mai rămas detalii importante care ar mai urma să fie negociete”.
Ce şanse are opoziţia să folosească anticipatele în favoarea sa, dacă acestea totuşi se vor produce, nu este clar, mai spune analistul. “Deocamdată, opoziţia merge în anticipate de pe poziţii mai slabe. Situaţia se poate schimba însă dacă opoziţia va merge pe liste unite sau dacă PCRM-ul îşi va pierde susţinerea populaţiei din cauza reţinerilor la plata pensiilor şi salariilor.”
Opoziţia parlamentară optează pentru alegeri anticipate, acuzând partidul comuniştilor că a obţinut majoritatea în parlament fraudând alegerile din primăvară. Un analist, în trecut şef al aparatului juridic al parlamentului, spune că chiar dacă anticipatele vor avea loc, nimeni nu poate spune acum când anume vor fi ele organizate. Asta pentru că Constituţia spune că preşedintele dizolvă parlamentul, dar nu-i dă un termen anume pentru aceasta, iar Curtea Constituţională, chiar dacă la sesizare constată intervenirea circumstanţelor pentru declanşarea anticipatelor, nu-l poate obliga pe şeful statului să recurgă la această soluţie în termeni neîntărziaţi.
Nu doar în mediul politicienilor, dar şi al analiştilor se speculează că ar fi în interesul comuniştilor ca anticipatele să fie amînate pentru lunile de toamnă. În condiţii de vară ar fi dificil pentru aceştia să-şi determine electoratul fidel de la ţară să se prezinte la urne. Până atunci, comuniştii ar putea fără piedici legale să modifice legislaţia bugetară şi cea fiscală, astfel încât să pună în practică măsurile anticriză anunţate anterior, iar dacă ceva nu va merge bine, să modifice şi statutul deputatului sau regulamentul Parlamentului.
