„Opozitia a invins: vom avea alegeri anticipate”, titreaza Timpul. Ziarul califica esecul de ieri al comunistilor, de a alege un sef al statului, drept „moment istoric pentru democratia moldoveneasca” si felicita opozitia pentru ca si-a respectat promisiunea de a nu vota un presedinte comunist.
Totodata, bucuria pentru victoria de ieri a opozitiei pare umbrita de moartea istoricului Andrei Vartic, unul dintre liderii miscarii de renastere nationala de la sfarsitul anilor 80 – inceptul anilor 90, caruia Timpul ii republica ultimul editorial. Un editorial cu un titlu cat se poate de sugestiv: „Razboiul civil din al treilea mandat”. Al treilea mandat al lui Vladimir Voronin, care, uite, n-a fost inca sa fie. Iar Sorina Stefarta ii dedica regretatului Andrei Vartic editorialul sau, chiar daca, in esenta, tot despre esecul comunistilor scrie. „Care eă în următorul scrutin Opoziţia va acumula mai mult de cele 41 de mandate pe care le are astăzi?”, se intreaba ea. Niciuna, raspunde, “că nu există certitudinea că alegerile nu vor fi (iarăşi) fraudate, că Opoziţia va obţine, într-un final, acces la Televiziunea publică şi că vor conteni arestările pe motive politice… Şi totuşi, astăzi, Opoziţia a învins. Iar ţin încă două luni de zile toată camarila comunistă va face nervi şi nu va dormi liniştită. Iar să le arăţi că nu sunt atotputernici”.
De cealalta parte, Moldova Suverana nu se deminte. Ii trateaza pe liderii opozitiei drept criminali si acuza, din nou, adversarii guvernarii ca ar fi declarat razboi propriului popor. „Opozitia a provocat dezastrul”, astfel califica Moldova Suverana refuzul deputatilor celor trei partide liberale de a alege un presedinte comunist, iar redactorul sef al ziarului, Ion Berlinski, vorbeste, in acest context, de „un al doilea val al revolutiilor portocalii”: „Prin rasturnarea puterilor legitime din aceste tari (membre ale CSI) sau prin deturnarea rezultatelor unor alegeri, nu se urmareste, asa cum se spune cu fatarnicie si minciuna, adincirea si afirmarea democratiei in republicile foste sovietice, ci slabirea Rusiei ca superputere si izolarea acesteia. Acest tip de asa-zise revolutii sint, de fapt, lovituri de stat fulgeratoare, cind un stat mic se pomeneste a doua zi ca are un nou stapin dintre marile puteri ale lumii”. Cine e responsabil pentru asmenea actiuni in Moldova, pe langa Romania, Berlinski lasa deci doar sa se inteleaga, insa ziarul sau, deopotriva cu liderul comunistilor, Vladimir Voronin, promite opozitiei o infrangere zdrobitoare.
Ziarul de Garda dimpotriva, constata ca Voronin refuza sa plece benevol din politica. Si el, si partidul sau, desi sunt in mare criza. „Nu vor, nu pot, nu le accepta Moscova plecarea?”, e intrebarea aproape retorica pe care o formuleaza Ziarul.
Totodata, bucuria pentru victoria de ieri a opozitiei pare umbrita de moartea istoricului Andrei Vartic, unul dintre liderii miscarii de renastere nationala de la sfarsitul anilor 80 – inceptul anilor 90, caruia Timpul ii republica ultimul editorial. Un editorial cu un titlu cat se poate de sugestiv: „Razboiul civil din al treilea mandat”. Al treilea mandat al lui Vladimir Voronin, care, uite, n-a fost inca sa fie. Iar Sorina Stefarta ii dedica regretatului Andrei Vartic editorialul sau, chiar daca, in esenta, tot despre esecul comunistilor scrie. „Care eă în următorul scrutin Opoziţia va acumula mai mult de cele 41 de mandate pe care le are astăzi?”, se intreaba ea. Niciuna, raspunde, “că nu există certitudinea că alegerile nu vor fi (iarăşi) fraudate, că Opoziţia va obţine, într-un final, acces la Televiziunea publică şi că vor conteni arestările pe motive politice… Şi totuşi, astăzi, Opoziţia a învins. Iar ţin încă două luni de zile toată camarila comunistă va face nervi şi nu va dormi liniştită. Iar să le arăţi că nu sunt atotputernici”.
De cealalta parte, Moldova Suverana nu se deminte. Ii trateaza pe liderii opozitiei drept criminali si acuza, din nou, adversarii guvernarii ca ar fi declarat razboi propriului popor. „Opozitia a provocat dezastrul”, astfel califica Moldova Suverana refuzul deputatilor celor trei partide liberale de a alege un presedinte comunist, iar redactorul sef al ziarului, Ion Berlinski, vorbeste, in acest context, de „un al doilea val al revolutiilor portocalii”: „Prin rasturnarea puterilor legitime din aceste tari (membre ale CSI) sau prin deturnarea rezultatelor unor alegeri, nu se urmareste, asa cum se spune cu fatarnicie si minciuna, adincirea si afirmarea democratiei in republicile foste sovietice, ci slabirea Rusiei ca superputere si izolarea acesteia. Acest tip de asa-zise revolutii sint, de fapt, lovituri de stat fulgeratoare, cind un stat mic se pomeneste a doua zi ca are un nou stapin dintre marile puteri ale lumii”. Cine e responsabil pentru asmenea actiuni in Moldova, pe langa Romania, Berlinski lasa deci doar sa se inteleaga, insa ziarul sau, deopotriva cu liderul comunistilor, Vladimir Voronin, promite opozitiei o infrangere zdrobitoare.
Ziarul de Garda dimpotriva, constata ca Voronin refuza sa plece benevol din politica. Si el, si partidul sau, desi sunt in mare criza. „Nu vor, nu pot, nu le accepta Moscova plecarea?”, e intrebarea aproape retorica pe care o formuleaza Ziarul.
