Discutam zilele astea cu un coleg de breaslă de la un post de televiziune comercial, care îmi explica politica editorială a postului său: “E normal şi explicabil ca posturile comerciale să prefere vedetele şi divele recente şi oamenii-de-curînd-înavuţiţi în detrimentul scriitorilor. Dacă ele ar miza pe discursurile sofisticate ale scriitorilor, nu ar mai avea rating. Cîtă lume va avea răbdare să asculte reflecţiile savante ale condeierilor? Pe deasupra, scriitorii afişează mereu un aer de superioritate. Or, vedetele şi divele recente sînt mai vesele şi mai interesante, le caracterizează simplitatea şi naturaleţea şi de aceea ele sînt mai aproape de oamenii simpli şi asigură rating-ul”.
Aşa mi-a vorbit colegul de breaslă şi mărturisesc că m-a descumpănit. Admit că vedetele şi divele recente sînt mai vesele şi chiar mai volubile, că ele fac ratingul, dar în ceea ce priveşte “apropierea” lor de oamenii simpli am dubii. Cît de aproape de oameni e, bunăoară, diva care vorbeşte pînă la saţietate despre rochiile ei scumpe pe care telespectatorii simpli nu şi le vor putea cumpăra niciodată? Cum şi în ce chip e mai aproape ea de oameni decît scriitorul care vorbeşte despre valori estetice şi repere morale?
Am văzut odată, la un post comercial, un VIP vorbind cu însufleţire despre lustra scînteietoare pe care şi-o cumpărase cu 6 mii de lei. O fi şi acest VIP mai apropiat de mase decît scriitorul subjugat de muză? Am mai văzut recent un interviu cu un VIP şugubăţ, vesel, recent căsătorit. Întrebat dacă se gîndeşte la copii, VIP-ul poznaş s-a făcut că nu înţelege întrebarea, a zîmbit, şi a răspuns pe un ton glumeţ: “De copiii din Africa e vorba? Despre aceştia pot să spun că sînt săraci, iar dacă mă întrebi de copii mei, încă nu plănuiesc să-i am…”
Probabil, atunci cînd glumeşti pe seama copiilor africani săraci, eşti mai “aproape” de cetăţenii celui mai sărac stat din Europa…
Aşa mi-a vorbit colegul de breaslă şi mărturisesc că m-a descumpănit. Admit că vedetele şi divele recente sînt mai vesele şi chiar mai volubile, că ele fac ratingul, dar în ceea ce priveşte “apropierea” lor de oamenii simpli am dubii. Cît de aproape de oameni e, bunăoară, diva care vorbeşte pînă la saţietate despre rochiile ei scumpe pe care telespectatorii simpli nu şi le vor putea cumpăra niciodată? Cum şi în ce chip e mai aproape ea de oameni decît scriitorul care vorbeşte despre valori estetice şi repere morale?
Am văzut odată, la un post comercial, un VIP vorbind cu însufleţire despre lustra scînteietoare pe care şi-o cumpărase cu 6 mii de lei. O fi şi acest VIP mai apropiat de mase decît scriitorul subjugat de muză? Am mai văzut recent un interviu cu un VIP şugubăţ, vesel, recent căsătorit. Întrebat dacă se gîndeşte la copii, VIP-ul poznaş s-a făcut că nu înţelege întrebarea, a zîmbit, şi a răspuns pe un ton glumeţ: “De copiii din Africa e vorba? Despre aceştia pot să spun că sînt săraci, iar dacă mă întrebi de copii mei, încă nu plănuiesc să-i am…”
Probabil, atunci cînd glumeşti pe seama copiilor africani săraci, eşti mai “aproape” de cetăţenii celui mai sărac stat din Europa…
