Crescătorii de vaci din câteva sate au venit astăzi la Chişinău pentru a cere Guvernului să stabilească un preţ minim de achiziţie a laptelui de la producători. Ei sunt nemulţumiţi că marile întreprinderi le oferă pentru litrul de lapte sub 2 lei, în timp ce la magazine laptele este de trei-patru ori mai scump.
Anul trecut producatorii de lapte erau platiţi cu aproximativ 4 lei pentru un litru. Dar într-un singur an, preţul de achiziţie s-a redus simţitor, coborând la 1 leu şi 50 de bani. În acelaşi timp, în magazine preţul laptelui a crescut cu cel puţin 3 lei. La părerea producătorilor, această situaţie este anormală pentru o economie sănătoasă. Stanislav Ivaniţa din satul Corbu, raionul Donduşeni, spune că banii cîştigaţi din vânzarea laptelui nu-i ajung acum nici pentru întreţinerea vitelor: “Noi dam laptele cu ochii inchisi. Laptele se colectează timp de 2-3 luni apoi ni se anunţă preţul. Spre exemplu “noi il dam cu 2 lei”. Si cand am vazut ca e in scadere totala, am hotarat sa iesim la proteste ca cu 1 leu 50 văd ca guvernanţii ne vâră de vii in pamant. Daca sinecostul unui litru de lapte e 3 lei 50 iar eu primesc 1 leu 50 inseamna ca eu sunt in minus cu 150 de procente. Dar cei care il realizează au profit de 500-1000 de procente. Aici e clar că cei care prelucrează laptele sunt in strans contact cu guvernarea”.
Feodora Cior, din satul Logăneşti raionul Hînceşti, spune că dacă ministerul nu va lua atitudine, ţăranii vor fi nevoiţi să-şi vindă vitele, iar orăşenii vor bea lapte-praf: “Eu sunt pensionară, mai tin o vacuţă acolo ca numai cu pensia nu trăieşti. Si e foarte greu să ţii animale. Plăteşte la văcar, plateşte la imaş, aduna pentru iarnă, chiar si vara trebuie sa o alimentezi cu tărâţe. Cu mult e mai mare preţul de la magazin. 1 leu 50 nu e potrivit deloc. Amu noi ne adresam nici nu stiu, ministrului agriculturii sau care e cu lactatele. Ne adresăm cui? Conducerii care conduce cu aceste chestiuni. Ei toata vremea spun ţăranului să se intoarca cu faţa, dar noi nu ştim care faţă. Ei au ridicat odata preţurile, dar apoi iar au cazut”.
De partea cealalta, aşa-ziştii intermediari, persoanele care colectează laptele de la ţărani susţin că nu ei ar stabili preţul, ci fabricile de prelucrare a laptelui. Solicitaţi de noi, reprezentanţii cîtorva companii de lactate au evitat să ofere un comentariu, iar responsabili de la ministerul agriculturii nu au fost de găsit.
Expertul în problemele agriculturii de la Institutul Viitorul, Viorel Chivriga crede că situaţia gravă a producătorilor de lapte ar fi consecinţa politicilor defectuoase ale statului în sectorul zootehnic, sector pe care nu a reuşit să-l apere de invazia producţiei de import mai ieftine.
Viorel Chivriga: “Statul trebuie sa faca tot posibilul ca importul de produse animaliere sa fie in cadere. Altfel, situatia din sectorul animalier va fi una critica. Probabil ca intreprindere de procesare au renuntat la materia prima din agricultura in favoarea materiei prime de import”.
Studii independente afirmă că sectorul animalier din Republica Moldova s-ar afla într-o comă profundă. Statistica arată că în ultimii 7 ani, numărul bovinelor şi al porcinelor s-a redus în jumătate.
Anul trecut producatorii de lapte erau platiţi cu aproximativ 4 lei pentru un litru. Dar într-un singur an, preţul de achiziţie s-a redus simţitor, coborând la 1 leu şi 50 de bani. În acelaşi timp, în magazine preţul laptelui a crescut cu cel puţin 3 lei. La părerea producătorilor, această situaţie este anormală pentru o economie sănătoasă. Stanislav Ivaniţa din satul Corbu, raionul Donduşeni, spune că banii cîştigaţi din vânzarea laptelui nu-i ajung acum nici pentru întreţinerea vitelor: “Noi dam laptele cu ochii inchisi. Laptele se colectează timp de 2-3 luni apoi ni se anunţă preţul. Spre exemplu “noi il dam cu 2 lei”. Si cand am vazut ca e in scadere totala, am hotarat sa iesim la proteste ca cu 1 leu 50 văd ca guvernanţii ne vâră de vii in pamant. Daca sinecostul unui litru de lapte e 3 lei 50 iar eu primesc 1 leu 50 inseamna ca eu sunt in minus cu 150 de procente. Dar cei care il realizează au profit de 500-1000 de procente. Aici e clar că cei care prelucrează laptele sunt in strans contact cu guvernarea”.
Feodora Cior, din satul Logăneşti raionul Hînceşti, spune că dacă ministerul nu va lua atitudine, ţăranii vor fi nevoiţi să-şi vindă vitele, iar orăşenii vor bea lapte-praf: “Eu sunt pensionară, mai tin o vacuţă acolo ca numai cu pensia nu trăieşti. Si e foarte greu să ţii animale. Plăteşte la văcar, plateşte la imaş, aduna pentru iarnă, chiar si vara trebuie sa o alimentezi cu tărâţe. Cu mult e mai mare preţul de la magazin. 1 leu 50 nu e potrivit deloc. Amu noi ne adresam nici nu stiu, ministrului agriculturii sau care e cu lactatele. Ne adresăm cui? Conducerii care conduce cu aceste chestiuni. Ei toata vremea spun ţăranului să se intoarca cu faţa, dar noi nu ştim care faţă. Ei au ridicat odata preţurile, dar apoi iar au cazut”.
De partea cealalta, aşa-ziştii intermediari, persoanele care colectează laptele de la ţărani susţin că nu ei ar stabili preţul, ci fabricile de prelucrare a laptelui. Solicitaţi de noi, reprezentanţii cîtorva companii de lactate au evitat să ofere un comentariu, iar responsabili de la ministerul agriculturii nu au fost de găsit.
Expertul în problemele agriculturii de la Institutul Viitorul, Viorel Chivriga crede că situaţia gravă a producătorilor de lapte ar fi consecinţa politicilor defectuoase ale statului în sectorul zootehnic, sector pe care nu a reuşit să-l apere de invazia producţiei de import mai ieftine.
Viorel Chivriga: “Statul trebuie sa faca tot posibilul ca importul de produse animaliere sa fie in cadere. Altfel, situatia din sectorul animalier va fi una critica. Probabil ca intreprindere de procesare au renuntat la materia prima din agricultura in favoarea materiei prime de import”.
Studii independente afirmă că sectorul animalier din Republica Moldova s-ar afla într-o comă profundă. Statistica arată că în ultimii 7 ani, numărul bovinelor şi al porcinelor s-a redus în jumătate.
