Sesiunea admiterii în universităţile moldovene a început, dar mulţi tineri absolvenţi de liceu îşi îndreaptă privirile în altă parte, spre instituţiile de învăţământ din străinătate. Cum îşi văd viitorul tinerii care învaţă deja peste hotare?
Alina Lipcan învaţă deja al doilea an la prestigioasa universitate britanică Oxford. Ea s-a convins că nu a greşit atunci cînd a insistat să meargă la studii în străinatate.
Alina Lipcan: „Eu probabil am cautat un loc unde eforturile mele să fie apreciate mai mult. Evident că deja există multe oferte tentante acolo. Dar in viitorul indepărtat aş dori sa mă întorc acasă. Eu chiar cred că pot schimba ceva ce nu-mi place aici, mai ales la nivelul sistemului educational”
Si Ana Negara, deşi e abia la început de drum, este foarte motivată să meargă peste hotare.
Ana Negară: „Spre exemplu dacă aleg să-mi fac studiile în România, fiind o ţară din UE, eu cu diploma din România pot să mă angajez în toate ţările din Europa. Dar a noastră nu este asa importantă, pentru că nu e aşa apreciată. Nu ştiu ce va urma, dar ştiu că vreau sa devin un bun profesionist în ceea ce fac.”
Estimările neoficiale arată că cea mai mare parte a tinerilor care fac studii în străinatate rămîn peste hotare. Puţinii care revin acasă îşi găsesc mai greu o slujbă pe potriva studiilor. Iată ce spune Gheorghe Stamate, care a făcut studii mai intîi în Suedia apoi în Italia.
Gheorghe Stamate: „E destul de riscant să revii in ţară după o perioada de 2-4 ani, în cazul meu 5 ani, şi să începi totul de la zero. Uneori eşti privit cu suspiciune până când nu eşti testat. În cazul în care nu ai pile sau pe cineva care să-ţi dea o recomadare bună, există riscul ca tu să rămâi pe drumuri”
L-am intrebat pe Anatol Gremalschi, ex ministru al Educatiei, dacă sunt justificate rumorile de nemulţumire în legătură cu faptul că tinerii nu revin acasă.
Anatol Gremalschi: „La foarte multe specializări, pregătirea în Moldova nu se face. Nu cred că în viitorul apropiat Moldova va pregăti specialisti în aeronautică, normal că tinerii care vor să se specializeze în acest domeniu vor pleca. Dacă ei se integreaza profesional în ţările respective, de ce să nu rămână acolo?”
În opinia lui Gremalschi, există însă suficiente motive care îi determină în mod natural pe tineri să revină în Moldova, fără a se face apel la sentimentul patriotismului.
Anatol Gremalschi: „Cei care revin în Moldova sunt ghidaţi în primul rând de faptul că aici îşi pot construi mai uşor o carieră. Pe piaţa de muncă din Moldova sunt căutate persoane cu masterate făcute în ţări străine. Foarte multe reprezentanţe ale companiilor internaţionale recrutează specialişti care au făcut studii in străinatate. Am în vedere sectorul privat. Cred ca sectorul de stat ar angaja cu plăcere specialişti cu studii peste hotare dar piatra care răstoarnă carul sunt salariile necompetitive”
Studii realizate de experţi independenţi arată că într-un top al factorilor care îi determina pe tineri să plece din Moldova figurează corupţia din învăţământ şi dotarea proastă a universităţilor.
Alina Lipcan învaţă deja al doilea an la prestigioasa universitate britanică Oxford. Ea s-a convins că nu a greşit atunci cînd a insistat să meargă la studii în străinatate.
Alina Lipcan: „Eu probabil am cautat un loc unde eforturile mele să fie apreciate mai mult. Evident că deja există multe oferte tentante acolo. Dar in viitorul indepărtat aş dori sa mă întorc acasă. Eu chiar cred că pot schimba ceva ce nu-mi place aici, mai ales la nivelul sistemului educational”
Si Ana Negara, deşi e abia la început de drum, este foarte motivată să meargă peste hotare.
Ana Negară: „Spre exemplu dacă aleg să-mi fac studiile în România, fiind o ţară din UE, eu cu diploma din România pot să mă angajez în toate ţările din Europa. Dar a noastră nu este asa importantă, pentru că nu e aşa apreciată. Nu ştiu ce va urma, dar ştiu că vreau sa devin un bun profesionist în ceea ce fac.”
Estimările neoficiale arată că cea mai mare parte a tinerilor care fac studii în străinatate rămîn peste hotare. Puţinii care revin acasă îşi găsesc mai greu o slujbă pe potriva studiilor. Iată ce spune Gheorghe Stamate, care a făcut studii mai intîi în Suedia apoi în Italia.
Gheorghe Stamate: „E destul de riscant să revii in ţară după o perioada de 2-4 ani, în cazul meu 5 ani, şi să începi totul de la zero. Uneori eşti privit cu suspiciune până când nu eşti testat. În cazul în care nu ai pile sau pe cineva care să-ţi dea o recomadare bună, există riscul ca tu să rămâi pe drumuri”
L-am intrebat pe Anatol Gremalschi, ex ministru al Educatiei, dacă sunt justificate rumorile de nemulţumire în legătură cu faptul că tinerii nu revin acasă.
Anatol Gremalschi: „La foarte multe specializări, pregătirea în Moldova nu se face. Nu cred că în viitorul apropiat Moldova va pregăti specialisti în aeronautică, normal că tinerii care vor să se specializeze în acest domeniu vor pleca. Dacă ei se integreaza profesional în ţările respective, de ce să nu rămână acolo?”
În opinia lui Gremalschi, există însă suficiente motive care îi determină în mod natural pe tineri să revină în Moldova, fără a se face apel la sentimentul patriotismului.
Anatol Gremalschi: „Cei care revin în Moldova sunt ghidaţi în primul rând de faptul că aici îşi pot construi mai uşor o carieră. Pe piaţa de muncă din Moldova sunt căutate persoane cu masterate făcute în ţări străine. Foarte multe reprezentanţe ale companiilor internaţionale recrutează specialişti care au făcut studii in străinatate. Am în vedere sectorul privat. Cred ca sectorul de stat ar angaja cu plăcere specialişti cu studii peste hotare dar piatra care răstoarnă carul sunt salariile necompetitive”
Studii realizate de experţi independenţi arată că într-un top al factorilor care îi determina pe tineri să plece din Moldova figurează corupţia din învăţământ şi dotarea proastă a universităţilor.
