Alegerile anticipate din Republica Moldova nu suscita interes in Romania: nici politicienii, nici ziaristii, nici comentatorii nu discuta despre ceea ce se intimpla peste Prut. Acest dezinteres explicit sugereaza ca atentia acordata in perioada revoltei din aprilie a tinut mai degraba de spectacolul televizat, decit de agenda publica a Romaniei.
La Bucuresti nu a existat niciodata o strategie clara in relatia Romaniei cu Republica Moldova si nici macar societatea civila nu a formulat vreodata o carte alba a vecintatii cu Basarabia. Fara sa o spuna, oficialii romani se gindesc probabil la Republica Moldova mai degraba ca la o piatra legata de picioare, decit ca la o oportunitate. La Chisinau, pe de alta parte, orice apropiere venita dinspre Romania a fost catalogata mai degraba in registru iredentist, decit in paradigma prieteneasca.
Pentru politicienii romani Republica Moldova este o capcana, nu o platforma de lansare, iar pina acum si-au exersat propaganda in poligonul de dincolo de Prut doar extremistul Vadim Tudor si actualul presedinte Traian Basescu. Nici unul, nici celalat nu are insa o platforma si amindoi folosesc subiectul doar in scop electoral. Totusi presedintele Basescu a avut un plan, dupa cum a povestit cu putin timp inainte de primirea Romaniei in Uniunea Europeana: in viziunea sa cele doua tari ar fi putut intra impreuna in spatiul comunitar, daca Vladimir Voronin nu s-ar fi opus. Aceasta relatare era menita, sa creeze mitul unui presedinte unificator, in vreme ce ecuatia realitatii era mult mai complicata si includea si acceptul unor actori puternici: de la Moscova si de la Bruxelles.
La Bucuresti relatia cu Republica Moldova nu este proiectata altfel decit cu ceilalti vecini ai Romania. Ba dimpotriva, fiindca, de pilda, traditionala axa Bucuresti-Belgrad a revenit in actualitate, iar polticienii romani o cultiva cu mult mai mult entuziasm decit au facut-o vreodata pe linia Chisinaului. Preocuparea Romaniei pentru Basarabia tine asadar de istorie, in vreme ce eforturile actuale ale oficialilor se indreapta discretionar si nu intotdeauna util doar spre vest.
In Romania mass media este egocentrica si se ocupa rareori de alte subiecte decit de propria politica interna, in vreme ce politicienii nu au in general strategii si viziuni despre directiile in care ar trebui sa evolueze tara. Ultima referire a fost facuta de presedintele Traian Basescu in urma cu aproape o luna cind spera ca opozitia din Republica Moldova sa aiba rezultate mai bune la alegerile care au loc miine. Fara sa aiba in spate un program, aceasta declaratie reprezinta totusi o optiune a puterii din Romania.
La Bucuresti nu a existat niciodata o strategie clara in relatia Romaniei cu Republica Moldova si nici macar societatea civila nu a formulat vreodata o carte alba a vecintatii cu Basarabia. Fara sa o spuna, oficialii romani se gindesc probabil la Republica Moldova mai degraba ca la o piatra legata de picioare, decit ca la o oportunitate. La Chisinau, pe de alta parte, orice apropiere venita dinspre Romania a fost catalogata mai degraba in registru iredentist, decit in paradigma prieteneasca.
Pentru politicienii romani Republica Moldova este o capcana, nu o platforma de lansare, iar pina acum si-au exersat propaganda in poligonul de dincolo de Prut doar extremistul Vadim Tudor si actualul presedinte Traian Basescu. Nici unul, nici celalat nu are insa o platforma si amindoi folosesc subiectul doar in scop electoral. Totusi presedintele Basescu a avut un plan, dupa cum a povestit cu putin timp inainte de primirea Romaniei in Uniunea Europeana: in viziunea sa cele doua tari ar fi putut intra impreuna in spatiul comunitar, daca Vladimir Voronin nu s-ar fi opus. Aceasta relatare era menita, sa creeze mitul unui presedinte unificator, in vreme ce ecuatia realitatii era mult mai complicata si includea si acceptul unor actori puternici: de la Moscova si de la Bruxelles.
La Bucuresti relatia cu Republica Moldova nu este proiectata altfel decit cu ceilalti vecini ai Romania. Ba dimpotriva, fiindca, de pilda, traditionala axa Bucuresti-Belgrad a revenit in actualitate, iar polticienii romani o cultiva cu mult mai mult entuziasm decit au facut-o vreodata pe linia Chisinaului. Preocuparea Romaniei pentru Basarabia tine asadar de istorie, in vreme ce eforturile actuale ale oficialilor se indreapta discretionar si nu intotdeauna util doar spre vest.
In Romania mass media este egocentrica si se ocupa rareori de alte subiecte decit de propria politica interna, in vreme ce politicienii nu au in general strategii si viziuni despre directiile in care ar trebui sa evolueze tara. Ultima referire a fost facuta de presedintele Traian Basescu in urma cu aproape o luna cind spera ca opozitia din Republica Moldova sa aiba rezultate mai bune la alegerile care au loc miine. Fara sa aiba in spate un program, aceasta declaratie reprezinta totusi o optiune a puterii din Romania.
